Testamentul mineriadelor: „Pentru ca nimeni să nu ne ia puterea, România nu se va educa!”

Camerele reunite ale Parlamentului urmează să voteze componența noului Consiliu Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Printre propunerile PSD, observă G4Media, se numără și Cazimir Ionescu, practic o revalidare a omului care a ocupat această funcție.

De la anterioara nominalizare și până azi, s-a întâmplat ceva. Cazimir Ionescu a devenit, alături de Ion Iliescu, Petre Roman și alți conducători din anii ’90, inculpat în ”Dosarul Mineriada”.

Întâmplări din România crudă și repetabilă

Cele 2.000 de pagini ale rechizitoriului nu-l cruță pe Cazimir Ionescu.

Ceea ce urmează reprezintă o trecere în revistă a principalelor fapte pe care i le reproșează procurorii.

După un principiu sănătos, câtă vreme cazul se judecă și niciuna dintre părți n-a câștigat în fața instanței, afirmațiile Parchetului General nu trebuie privite ca un adevăr juridic probat.

Importante sunt însă întâmplările acelor zile care au făcut ca oamenii să sufere și țara să rateze startul său european.

Așa cum apar ele povestite de către martori, evenimentele descriu o Românie crudă, absurdă și, uneori, repetabilă până azi!

(…)

Sute de oameni sunt bătuți în București, unii și de trei ori la rând, de brigăzile de civili, de armată și de poliție!

Și tot victimele sunt arestate, reținute fără să fie puse sub acuzare și apoi eliberate fără nicio explicație.

Iată ce scriu procurorii:

”În calitate de vicepreședinte C.P.U.N., în perioada 13-15.06.1990 inculpatul Cazimir Ionescu a aderat la atacul generalizat și sistematic lansat împotriva unei populații civile, respectiv împotriva manifestanților din Piața Universității și a altor persoane din municipiul București.

Atacul a fost motivat de rațiuni de ordin politic și în el au fost implicate, în mod nelegal, forțe ale Ministerului Apărării Naționale, ale Ministerului de Interne, ale Serviciului Român de Informații, precum și peste zece mii de mineri și alți muncitori din mai multe zone ale țării, atacul soldându-se, în ce-l privește pe inculpat, cu:

  • Vătămarea fizică și psihică a unui număr de 856 (optsutecincizecișișase) persoane;
  • Privarea nelegală de dreptul fundamental la libertate a unui număr de 748 (șaptesutepatruzecișiopt) persoane”.

”Faptele inculpatului Ionescu Cazimir Benedict constituie infracțiuni contra umanității”Procurorul Ion Alexandru

Cazimir Ionescu a susținut în fața anchetatorilor că el, dimpotrivă, ”le-a vorbit minerilor pentru a-i convinge să nu se ducă în centrul oraşului, spunându-le că ar putea aduce <mari prejudicii oamenilor, ţării şi chiar lor>”.

Balconul care a intrat în istorie

”Pe 24 aprilie 1990, pe Institutul de Arhitectură a fost afişată o bucată de pânză pe care scria „FACULTATEA DE GOLANI”, iar deasupra acesteia a fost pus portretul poetului naţional, Mihai Eminescu. Tot pe Institutul de Arhitectură a mai fost pusă, mai jos, o altă bucată de pânză pe care era scris: „APEL DIN TIMIŞOARA, TREZEŞTE, DOAMNE, ŢARA”

 

***

”În jurul orelor 17:00, Marian Munteanu, preşedintele Ligii Studenţilor din Universitatea Bucureşti, a deschis balconul de la Facultatea de Geologie, care a intrat în istorie”.

***

Locul unde s-a vorbit pentru prima oară în public despre corupție

Doctorul Florin-Nicolae Constantinescu povestește cum a interpretat el Piața Universității, înainte de ”eliberarea” ei prin violență.

”Luările de cuvânt din Piaţa Universităţii ar fi trebuit difuzate în ţară, fiindcă exprimau idei româneşti fundamentale, respectul individului, patriotismul, blamarea comunismului ca ideologie, corupţia, pervertirea sufletului”.

”Pentru mine, Piaţa Universităţii a fost prima ocazie oferită românilor de a vorbi liber, în public, după 45 de ani. Elementele care m-au impresionat în Piaţa Universităţii au fost umanismul, curajul şi solidaritatea” Medicul Constantinescu Florin-Nicolae, declarație de martor

(…)

Directorul Ghinescu de la IMGB i-a bătut personal pe studenți

”Dosarul Mineriada” vorbește și despre un micromanagement al violenței.

Cei din conducerea ministerelor, minelor sau a întreprinderilor, nu doar că au trasat planurile, au chemat trenurile, dar unii au și folosit bâtele.

Organizatorii nu se abțin și participă ei înșiși la bătaie.

”Directorul general de la IMGB, Alexandru Ghinescuse afla la Universitate cu un grup de IMGB –işti, pentru a face ordine şi pentru a planta flori acolo unde fuseseră amplasate corturile mişcării protestatare, care avea loc de mai mult timp în urmă”, povestește martorul Adrian Rotariu.

”La Facultatea de Arhitectură foarte mulţi părinţi şi rude ale studenţilor plângeau şi blestemau IMGB –iştii deoarece le-au bătut şi nenorocit copiii” Adrian Rotariu, declarație de martor

Studenții bătuți l-au identificat pe directorul Ghinescu drept cel care și-a mânat ”trupele” în luptă.

10.000 de mineri și muncitori au venit în București, estimează procurorii, în 13-15 iunie

”El personal ne-a bătut”, au declarat tinerii.

Adrian Rotariu redă ce s-a întâmplat în continuare: ”Mi-am manifestat dorinţa de a discuta personal cu studenţii din clădire şi am fost ajutat de militari să pătrund în interior. Am stat de vorbă, prin gemurile sparte ale uşii, cu nişte reprezentanţi ai studenţilor care m-au primit în interior, am urcat la etaj cu ei şi acolo am văzut un spectacol de groază”, spune Rotariu.

”Erau plini de vânătăi şi sânge, pansaţi cu eşarfe improvizate din obiecte de îmbrăcăminte. Plângeau în special fetele. Erau revoltaţi şi supăraţi”.

Integral pe TOLO.RO:

Cazimir Ionescu, propunerea PSD pentru CNSAS, descris în Dosarul Mineriada: ”A aderat la atacul generalizat și sistematic împotriva populației civile!”

Președintele Emil Constantinescu în Dosarul Mineriada: ”Minerii au distrus aparatul de Raze X din Universitate și au lăsat înfipt un târnăcop în el!”

Cumnatul lui Petre Roman i-a condus pe mineri la Facultatea de Drept

Oamenii fostei Securități și alți agenți în civil au ghidat din umbră distrugerile.

”Arhitectura” nu a fost singura facultate călcată de minerii puși pe bătaie.

La Facultatea de Drept s-a deplasat colonelul de securitate Dimitrie ”Kuki” Borislavski.

„Kuki” Borislavski era cumnatul lui Petre Roman, șeful guvernului României.

Aproape de fiecare dată, grupurile de caftangii mergeu la fix, fiind ghidate de personaje în civil, precum colonelul Borislavski.

”La un moment dat, se auzeau paşi de bocanci la intrare, şi mi-am dat seama că trebuie să fie minerii. Am privit spre dreapta şi am văzut uniformele cenuşii, feţele întunecate intrând în încăpere. Când au ajuns pe la jumătatea sălii în care ne aflam, col. Borislavski i-a întrebat «Voi de unde sunteţi, măi?»”, declară în fața procurorilor martorul Dimitriu Ioan Iclezan.

 

”Borislavski i-a șoptit ceva la ureche minerului”

Povestea continuă: ”În momentul acela, un miner tânăr, arătos, cu chip inteligent, în jur de 34-35 de ani, care nu părea a fi miner din mină, s-a apropiat cu servilism de Borislavski. Borislavski a aplecat urechea stângă şi minerul i-a şoptit ceva, după care Borislavski i-a şoptit ceva la ureche minerului”.

”După aceea, minerii au intrat și în magazia studențior, de unde, la fel, au luat tot ce au găsit depozitat în acea încăpere, inclusiv niște cutii cu niște prafuri din care se făcea suc, moment în care au început să strige că au găsit droguri” Nestor Marina Manuela, declarație de martor

”La acel moment nu am ştiut cine este minerul cu care col. Borislavski a schimbat acele câteva cuvinte însă, ulterior, când a devenit o persoană mediatizată şi implicit publică, am realizat că respectivul era Miron Cozma”, declară martorul.

„Kuki” Borislavski avea să devină șeful organizației din București a Vetrei Românești, una dintre primele organizații naționaliste de după 1989.

Târnăcopul înfipt în aparatul de Raze X

Și în Facultatea de Geologie, vecină cu cea de Arhitectură, s-a trecut la represalii.

Pe atunci profesor, Emil Constantinescu, cel care avea să devină peste 6 ani președinte al României, rememorează ce a văzut cu propriii ochi.

”Birourile și laboratoarele profesorilor considerați contra regimului au fost în mod selectiv distruse, cărțile și dosarele au fost împrăștiate. În mod special a fost vandalizat biroul meu și laboratorul de Raze X al cărui șef eram”, sună declarația de la dosar a profesorului Emil Constantinescu.

”Laboratorul era la subsol. A fost distrus cu toporul un aparat de analiză a mineralelor prin difracția Razelor X, care fusese cumpărat printr-un contract de cercetări geologice la care participasem și a cărui valoare era de 110.000 de dolari. În mod ostentativ, cei care au distrus acest aparat au lăsat înfipt în el un târnăcop”.

Au distrus și microscoapele, și colecția de fosile

Dar nu s-au oprit aici.

Brigăzile de forță s-au întors o zi mai târziu.

”În biroul profesorilor Măldărescu și Drăghici, minerii conduși de reprezentanți ai forțelor de ordine au revenit în 15 iunie 1990 și au distrus, cu topoarele, microscoapele de mare valoare. În biroul de paleontologie al profesorului Neagu, de la etajul 2 al imobilului, au distrus colecțiile de fosile”, le-a spus Emil Constantinescu procurorilor militari.

Insistența de a distruge patrimoniul universitar și de a-i timora pe studenți și pe profesori a fost un anunț.

Au trecut 28 de ani de atunci.

Târnăcopul n-a fost înfipt degeaba.

Pentru că, dintre toate direcțiile dezvoltării României, educația rămâne și azi cea mai oropsită.

Coloneii Calapod și Borislavski, directorul Ghinescu și cei pe care-i serveau au definit, instinctiv, încă de atunci ce trebuie făcut, după cum striga Cazimir Ionescu, ”pentru ca nimeni să nu ne ia puterea”: România nu se va educa.

Catalin Tolontan, 

România Curată


 

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.