Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Traian Băsescu: Mulţumesc public guvernelor Boc, Ungureanu, Ponta

Publicat: duminică, 28 aprilie 2013

Preşedintele Traian Băsescu a explicat vineri după-amiază, într-o declaraţie de la Cotroceni, care este situaţia economică a ţării şi rezultatele adoptării măsurilor de austeritate din mai 2010. Preşedintele a spus că guvernele Boc, Ungureanu, Ponta au reuşit să scoată ţara dintr-o situaţie periculoasă şi le-a mulţumit.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Astăzi o să pornim de la câteva formulări ale mele care mi-au adus multe critici şi pe care după câţiva ani aş vrea să le explic. Vă aduceţi, probabil, aminte de expresia cu „România, nava în furtună; o s-o pun la cheu liniştit”, vă aduceţi, probabil, aminte de omul gras care era statul şi care stătea în spatele unuia slab şi firav care era economia românească, cei care produceau în economia românească, cum sunt convins că vă aduceţi aminte o dată, data de 6 mai 2010, aş putea spune cea mai grea zi din viaţa mea ca şef al statului, ziua în care am anunţat măsurile de austeritate în vederea redobândirii echilibrelor macroeconomice ale ţării, anunţ care în mare parte s-a realizat; unele din cele anunţate nu au putut fi implementate datorită deciziilor Curţii Constituţionale, dar au fost compensate. Este vorba deci de momentul de criză 2010, când România era într-o situaţie extrem de dificilă, aproape că nu ne mai puteam împrumuta pe pieţele internaţionale pentru a ne acoperi cheltuielile de funcţionare ale statului şi obligaţiile sociale pe care le aveam, pensii şi ajutoare sociale. Dobânzile la care ne împrumutau erau extrem de ridicate, mult peste 8 – 9% la credite pe termen scurt. De asemenea, Uniunea Europeană era şi ea în criză, intrase deja în criza datoriilor, acoperirea deficitului bugetar uriaş era o obligaţie pe care o aveam. În acelaşi timp aveam foarte multe credite pe termen scurt, care trebuiau plătite la 6 luni, la 9 luni, la 12 luni şi, de asemenea, aveam probleme uriaşe şi de cost, dar şi de credibilitate pentru a ne putea împrumuta pe pieţele externe. De asemenea, România era în situaţia în care trecea printr-o reducere bruscă a investiţiilor străine şi pe de altă parte remiterile românilor care lucrau în Italia, în Spania, în Franţa, în Germania se redusese la aproape jumătate. În plus, şomajul era 7,3%. Fac precizarea că toate cifrele pe care le voi utiliza în această declaraţie de presă sunt cifre Eurostat, exact ca să nu facă nimeni eforturi să le caute în altă parte. Dacă se dă pe site-ul Eurostat cifrele pe care le voi prezenta se găsesc acolo. Deci, aceasta era poza României. Daţi-mi primul slide. Ca să fie mai convingător, veneam după un 2008 cu creştere de 7,3% şi cu un deficit bugetar, la sfârşitul aceluiaşi an, de 5,7%. Poate acum aveţi explicaţia deselor mele confruntări din 2007 – 2008, cu guvernul în funcţie. Nu este o scuză, este o realitate, iar dacă disputele erau interpretate politic, cifrele acestea, care arată 2008 creştere 7,3 şi deficit bugetar 5,7 din produsul intern brut, trebuie să trezească pe oricine şi să spună cum a putut fi guvernată ţara în acest mod. Cât dispreţ pentru ţară, dispreţ transferat în slujba obţinerii victoriei în alegerile din 2008, când s-au utilizat discreţionar banii bugetului de stat, pentru a se câştiga voturi, cu sporuri, cu dublări de pensii, cu măriri de salarii, cu toate cele. Aici ne-a dus acţiunea oamenilor politici care au pus interesele lor mai sus decât interesul naţional, sacrificând, practic, România.

După 2008, a urmat intrarea în criză profundă, care, după cum vedeţi, ne-a dus la un deficit de 9%, în 2008. Nicio economie nu se opreşte ca, să spunem, nici măcar ca maşina, are inerţie foarte mare. Prăbuşirea economică ce se înregistra încă din luna noiembrie, dar pe care noi am putut să o constatăm abia în februarie – când au apărut cifrele trimestrului IV – s-a manifestat virulent în 2009, ducându-ne la o creştere negativă a produsului intern brut de 6,6% şi la un deficit al bugetului de stat de 9%. În această situaţie măsurile din 2010 deveniseră inevitabile. Vreau să ştiţi că acea zi de 6 mai, când am anunţat măsurile pe care le convenisem cu Guvernul, le discutasem şi cu guvernatorul BNR, le discutasem şi cu şefii grupurilor parlamentare şi ai partidelor care alcătuiau arcul guvernamental în acel moment, nu puteau fi anunţate decât de cineva care îşi asuma răspunderea politică deasupra partidelor, şi acela nu putea fi decât preşedintele României. A fost o zi care mi-a adus şi ură, şi supărare, şi pierderi politice uriaşe, nu numai mie, dar şi premierului Emil Boc şi guvernului lui. Cert este că ceea ce noi am refuzat în acel moment a fost să încercăm echilibrarea bugetului de stat, mărind taxele, mărind fiscalitatea. Ne dădeam seama că o mărire de fiscalitate nu face decât să accentueze evaziunea fiscală, să crească numărul şomerilor, să afectăm mult mai tare economia care şi aşa era afectată chiar de criză. Măsurile pe care le-am luat nu le mai discut, dar pot să vă spun acum, când poate putem discuta mai la rece care au fost obiectivele, pe care noi ni le-am asumat pe 6 mai 2010, eu alături de guvern şi de majoritatea parlamentară din acea vreme, căreia îi mulţumesc şi acum, indiferent în ce situaţie sunt astăzi, mulţumesc acelei majorităţi fragile că a acceptat asumarea a astfel de măsuri. Obiectivele erau: reducerea deficitului bugetar, menţinerea numărului locurilor de muncă, restabilirea credibilităţii României pe pieţele financiare şi, nu în ultimul rând, redobândirea respectului pentru noi, pentru că o ţară care nu-şi poate plăti pensionarii, nu-şi poate plăti salariaţii decât dacă împrumută de la Fond şi de la Uniunea Europeană bani, este o ţară care îşi pierde mult din credibilitate, dar şi românii, în faţa lor, îşi pierd din credibilitate, când ştiu că depind salariile lor şi pensiile de împrumutul pe care să-l primeşti de la Bruxelles sau de la Washington.

A fost o perioadă extrem de grea, din acel 6 mai şi până de curând. Odată cu măsurile de austeritate severe, ca măsuri de susţinere a economiei în această perioadă de austeritate pentru populaţie, am convenit cu guvernul Boc câteva măsuri, care ni s-au părut esenţiale şi anume creşterea sumelor alocate pentru investiţii din bugetul de stat. Dacă vă uitaţi la datele Eurostat, veţi constata că România a alocat în 2011, în bugetul din 2011, pe fondul măsurilor de austeritate pentru populaţie, care erau în 2011 implementate din plin, România a alocat 5,8% din produsul intern brut pentru investiţii. Era una din măsurile prin care să încercăm reluarea trendului de creştere economică sau să diminuăm creşterea negativă, pe de-o parte, să menţinem locuri de muncă, pentru că ne dădeam seama că sunt foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii care nu rezistă şocului crizei economice. De asemenea, o altă măsură pe care ne-am asumat-o a fost reducerea personalului bugetar, iar acest lucru reclama să găsim soluţii, dincolo de faptul că nu am crescut fiscalitatea pentru societăţile comerciale, reclama o puternică abordare a investiţiilor din bugetul de stat, pentru a crea posibilitatea ca cei disponibilizaţi din sectorul public să se îndrepte către zona privată sau către investiţiile, pe care le cream.

În paralel, au fost adoptate foarte multe măsuri, unele foarte mărunte, dar fiecare cu rolul de a crea oaze de locuri de muncă; spre exemplu, garanţii pentru credite pentru persoane fizice, care vroiau să-şi dezvolte o afacere, garanţii mici, până la 100.000 de RON, garanţii pentru credite până la o jumătate de milion de euro pentru întreprinderi mici şi mijlocii, programul „Prima casă”, programul „Rabla” şi multe altele, sunt câteva pagini de mici proiecte care au fost susţinute exact pentru a crea locuri de muncă şi mizam noi că vor crea locuri de muncă pentru tineri. Asta a fost povestea acelui moment, cam aşa am gândit deciziile, protejând la maxim, atât cât putea fi protejată economia, ca singură şansă de reluare a creşterii. Dacă aţi văzut, acum două zile Eurostat a publicat cifrele anului 2012 şi este foarte important că România este înregistrată cu o datorie publică de 37,8% din produsul intern brut şi cu un deficit al bugetului de stat de 2,9%. Aş vrea să privim puţin ce înseamnă saltul de la 9% la 2,9%. Saltul este enorm şi nu există niciun stat în Uniunea Europeană care să fi avut deficit de 9%, să-l reducă în interval de practic doi ani şi jumătate. A fost un efort uriaş pe care l-au făcut românii, un efort care a arătat că naţiunea română este capabilă de performanţă, iar sacrificiul pe care l-au făcut românii în această perioadă de austeritate este un sacrificiu pe care puţine naţiuni din Europa l-au făcut. Vă rog să intraţi pe Eurostat şi să vedeţi evoluţia deficitelor celor 17 state care se află în procedura de deficit excesiv în care România a intrat începând cu anul 2009, după ce s-au văzut cifrele anului 2008. Veţi vedea că nu sunt multe ţări care să fi avut o astfel de reducere de deficit, menţinând un nivel al datoriei publice absolut rezonabil, 37,8%, faţă de 60%, cât permit criteriile de la Maastricht, criteriile Uniunii Europene. În acest moment, bazat pe aceste două cifre, nivelul datoriei externe, 37,8% şi 2,9%, România revine în rândul ţărilor cu un deficit în parametrii acordului de la Maastricht şi redevine o ţară credibilă pe pieţele internaţionale de capital. Acest lucru, repet, se datorează în primul rând sacrificiilor pe care România, cetăţenii români le-au acceptat. Şi eu le mulţumesc pentru acest sacrificiu enorm pe care l-au făcut şi pe care nu l-a făcut nicio altă naţiune din Uniunea Europeană. Nu mă refer la capacitatea de a reduce deficitul de la 9% la 2,9%, mă refer la timpul scurt în care reducerea deficitului bugetar s-a făcut, cu menţinerea ţării în parametrii de datorie publică de 37,8% din produsul intern brut, faţă de 60%, cât este maxim. Sigur, nu noi luăm decizia ieşirii din procedura de deficit excesiv. Acest lucru este un job, o treabă a Comisiei Europene, care va face analiza funcţie de Programul de convergenţă pe 2013 – 2016, transmis de Guvernul României la Bruxelles şi probabil în primele zile ale lunii mai vom avea punctul de vedere al Comisiei Europene, pentru că speranţa mea este că Programul de convergenţă va confirma menţinerea deficitului bugetar mai mic de 3%. Asta este deja o problemă a Guvernului.

Eu am vrut doar să justific şi acţiunea politică şi cea economică declanşată pe 6 mai 2010 şi să-mi asum să reconfirm faptul că sunt convins că România a adoptat cea mai bună soluţie de revenire în parametrii macroeconomici ai unui stat care este liber şi nu-i dependent de Fond şi de Uniunea Europeană pentru a-şi plăti salariile şi pensiile, pentru a crea locuri de muncă. Dar ce s-a întâmplat în acest interval cu „omul gras”. Ia să vedem. Ia uitaţi-l cât a slăbit. A slăbit cu 200 şi vreo 10 mii de salariaţi în sectorul public şi după cum vedeţi statul nu s-a prăbuşit. Acest proces trebuie continuat în paralel cu crearea de locuri de muncă în zona economică, fie că vorbim de autostrăzi, fie că vorbim de lucrări la mediu, fie că vorbim de utilizarea mai consistentă a banilor europeni, dar acest proces trebuie să continue. La ce trebuie trecut acum după ce personalul bugetar s-a redus de la 1,4 milioane la 1,2 milioane, trebuie trecut la o ajustare a locurilor de muncă. Dacă vă aduceţi aminte, au fost mulţi care au criticat acea ordonanţă, la fiecare şapte oameni care pleacă din sistem se angajează unul, şi eu le dau dreptate acelora. Numai că ceea ce ei argumentau la televizor nu se potrivea cu realitatea noastră economică, România nu mai putea susţine un asemenea aparat. Şi atunci s-a preferat această soluţie, a reducerii pe criteriul la şapte plecaţi, un angajat, dar acum se pare că a venit momentul ajustării, unei ajustări fine. Sunt spitale în care nu mai avem personal, deci acolo ar trebui făcute angajări, şi încă avem foarte multe zone în sectorul administraţiei publice centrale şi locale care sunt excedentare din punct de vedere personal. Deci abia acum cred că a venit momentul să se treacă la un acord fin, care în următorii doi ani să continue procesul de reducere, de slăbire a „omului gras” pus în spatele populaţiei care plăteşte taxe şi de ajustare a personalului în aşa fel încât să nu avem sectoare care să sufere de lipsă de personal, în timp ce multe alte sectoare încă au excedent în zona bugetară.

Cred că nava e la cheu, în port sigur. Problema este ce urmează. Și nu aş vrea să vorbesc despre ce urmează înainte de a mulţumi public guvernului Boc, guvernului Ungureanu, guvernului Ponta pentru faptul că astăzi am ajuns aici şi încerc – nu eu împart dreptatea, dar am trăit cu toate cele trei guverne – încerc să dau fiecăruia ce e al lui. Guvernul Boc are marele merit că a pus interesul naţional deasupra interesului politic, a interesului de partid. Practic, şi-a sacrificat voturile pentru a restabili echilibrele macroeconomice ale ţării, pentru a da şanse la reluarea dezvoltării, pentru a reda românilor demnitatea. Repet, o ţară care împrumută bani ca să-şi plătească, care împrumută bani de la Fond şi de la Uniunea Europeană ca să-şi plătească salariile şi pensiile nu este o ţară cu cea mai bună reputaţie. Mulţumesc şi guvernului Ungureanu că nu a afectat parcursul de recuperare şi de recuperare a dezechilibrelor, şi acelaşi lucru este valabil şi pentru guvernul Ponta. Mi-a fost teamă, şi vă pot spune că aceasta a fost perioada care mi-a dat o oarecare încredere că se poate coabita cu guvernul, deci mi-a fost teamă că din mai, de când a preluat guvernarea, guvernul Ponta ar fi putut să ia măsuri populiste excesive, care să strice din nou echilibrele în perspectiva alegerilor din iarnă, din decembrie. Nu a făcut-o şi de aceea consider că şi-a adus o contribuţie la atingerea rezultatelor de astăzi. Dar am ajuns la stadiul la care nu ne mai batem pentru supravieţuire, ci trebuie să reluăm bătălia pentru creştere economică durabilă prin găsirea unui optim între dezvoltarea bazată pe investiţii şi dezvoltarea stimulată de consum. Teoria că stimularea excesivă a consumului este o soluţie de creştere economică s-a dovedit a fi falsă. Este clar că trebuie găsit acel optim de dezvoltare prin investiţii şi un consum optim care să nu ne aducă din nou în situaţia de la sfârşitul lui 2008, când, datorită consumului excesiv, ajunsesem la un deficit de cont curent de 14% din produsul intern brut. Deci diferenţa între exporturi şi importuri era de aproape 18 miliarde de euro în favoarea importurilor, ceea ce apăsa extrem de greu pe situaţia României.

Acum, acest echilibru este restabilit, suntem sub 4%, ceea ce se acoperă cu investiţiile străine directe şi cu remiterile din străinătate. Să sperăm că vom continua acest trend. Deci, aş spune, este momentul să privim la propria dezvoltare. Acum ştim că nu mai muncim ca să rambursăm dobânzi la credite pe termen scurt. România se poate împrumuta în condiţii mult mai bune şi putem privi serios la dezvoltare prin absorbţia banilor europeni, prin împrumuturi destinate dezvoltării, cu condiţia să avem în vedere o continuă reducere a deficitului bugetului, chiar dacă acum ne încadrăm în normele prevăzute de Acordul de la Maastricht. Aş vrea să vedem ultimul slide. Scuzaţi-mă, nu sunt nici de la meteo, nici profesor, dar îmi dau seama că vă pot ajuta să mă sprijiniţi în explicarea a ceea ce nu am putut să explic pe 6 mai 2010. Măsurile pe care le-am luat s-au dovedit corecte şi din punct de vedere al piexţei forţei de muncă. România are unul din cele mai scăzute niveluri ale şomajului. Tot din Eurostat – această cifră e pentru februarie, dacă nu mă înşel – deci 6,7% şomajul, în timp ce şomajul mediu la nivelul UE e 10,9%. România este a şasea ţară ca nivel de şomaj – vedeţi, nu suntem aici; ne-am obişnuit întotdeauna să spunem că suntem ultimii – suntem în primii şase; ştiţi că la Olimpiadă obţin medalii primii trei, dar puncte obţin primii şase. Din punct de vedere al ieşirii din criză, România a ieşit bine, iar măsurile luate de stimulare a menţinerii locurilor de muncă, neafectarea prin fiscalitate a mediului de afaceri ne-au permis să avem un şomaj mai mic decât cel pe care îl aveam în 2010. În 2010, şomajul a fost 7,4%, iar astăzi, când am intrat din nou la deficit de sub 3%, avem 6,7%.

Acum, trecerea la dezvoltare înseamnă viziune: ce faci cu banii de la Uniunea Europeană, cât de repede îi absorbi, cât împrumuţi de la Banca Europeană de Investiţii ca să dedici investiţiilor sau componentei autohtone şi cât de bine rezistă Guvernul la presiunile administraţiilor locale? Dacă vom trece la a deveni subordonaţi baronilor locali şi orice mică încasare suplimentară în bugetul de stat o vom dedica lucrărilor pentru clientela din teritoriu, cu siguranţă nu vom reuşi. Eu sper că Guvernul va rămâne pe linia pe care a avut-o şi în 2012, de guvernare responsabilă, şi nu va face risipă, pentru că obiectivul ar trebui să fie reducerea deficitului bugetar, chiar dacă el se încadrează în criteriile de la Maastricht. De ce? Orice deficit trebuie finanţat, iar noi trebuie să ne propunem să nu mai mărim datoria guvernamentală, pentru că 3 procente deficit înseamnă să mai împrumuţi încă 3,9 miliarde de euro, care se adaugă la datoria guvernamentală. Obiectivul nostru trebuie să fie reducerea către zero şi să trecem la un buget excedentar în următorii doi, trei, patru ani. Se poate aborda reducerea deficitului cu un procent pe an. Germania este singura care are, în momentul de faţă, un buget excedentar, foarte puţin excedentar; a ieşit din procedura de deficit excesiv cu un an înaintea noastră şi are un buget uşor excedentar. Ar trebui să le urmăm exemplul. Restabilirea echilibrelor macroeconomice s-a făcut greu, cu sacrificii pentru populaţie, şi ar fi un mare păcat ca din motivaţii politice sau politicianiste să dezechilibrăm din nou situaţia macroeconomică a ţării. Apreciez că este datoria majorităţii parlamentare să protejeze aceste echilibre, să le consolideze, pentru că ele s-au obţinut cu costuri foarte mari pentru populaţie. Şi trebuie să vă spun ceea ce cred, de regulă, trăsnăile le fac oamenii politici, dar le plăteşte populaţia, iar lecţia veseliei din 2007 şi 2008 trebuie să fie valabilă nu numai pentru oamenii politici, dar şi pentru populaţie, ca atunci când pică bani din cer şi vezi un guvern darnic, trebuie să te gândeşti că în curând va veni nota de plată a dărniciei şi ea se manifestă prin inflaţie, prin îngheţarea veniturilor, prin decredibilizarea ţării şi creşterea costurilor de împrumut şi multe altele.

Finalizarea actualului acord cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială mi se pare, de asemenea, extrem de importantă pentru consolidarea credibilităţii României, ca stat care nu mai este dispus să revină la împrumuturi pentru asigurarea salariilor şi a pensiilor. Am convingerea că o politică de utilizare a cheltuielilor bugetare, în primul rând, în scopul dezvoltării ţării, este soluţia corectă pe care după această lecţie ar trebui să o fi învăţat. În ceea ce priveşte creşterea economică, afirm fără reţineri că România are toate condiţiile să aibă o creştere economică de peste 2 procente anul acesta. Fără să mă bazez neapărat pe recolta care se prefigurează a fi bună în agricultură, dar avem foarte mulţi bani la dispoziţie de la Uniunea Europeană. Avem posibilitatea să creăm locuri de muncă, avem posibilitatea să ne micşorăm deficitele prin creşterea numărului de lucrări făcute pe bani europeni şi, implicit, prin colectarea taxelor pe forţa de muncă, ca rezultat al derulării proiectelor cu bani europeni. În ceea ce mă priveşte, vreau să ştiţi că nu am prin acordul de coabitare, prin acordul de cooperare instituţională cu primul-ministru, nu am nicio abordare în care să dau lecţii Guvernului. Guvernul va face ce va crede, cum va considera că este mai bine. În acelaşi timp, consider că am dreptul să mă exprim fără a da Guvernului linii pe care să le urmeze neapărat, dar lecţia acestei crize, pe care au plătit-o 22 de milioane de români, pentru că ne-a găsit criza nepregătiţi, ne-a găsit cu deficite foarte mari, trebuie să rămână întipărită în mintea oricărui om politic. De altfel, când discutăm de bugetul de stat, trebui să ne comportăm ca într-o familie. Şi acolo, cheltuieşti în funcţie de ce salariu ai, de ce venit ai în familie. Poţi să împrumuţi o dată de la un vecin, a doua oară de la un vecin, dar dacă vede lumea că nu-ţi plăteşti nici întreţinerea, pentru bugetul de stat salarii, pensii, sigur nu-ţi va mai da nimeni bani, pentru că îţi spune că nu te poţi chibzui şi nu ai nicio garanţie că vei da banii, celor care ţi-i împrumută, înapoi.

Aş încheia această pledoarie pentru 6 mai 2010 şi pentru o dezvoltare durabilă care să aibă în vedere şi necesitatea de a avea un nou acord cu Uniunea Europeană şi cu Fondul, nu pentru bani, ci pentru a accelera procesul de convergenţă care să ne permită intrarea în zona euro. Deci aş încheia spunând că am sentimentul, ca preşedinte, că mi-am făcut datoria pe 6 mai 2010, că altfel, fără aceste măsuri România ar fi trăit mult mai rău astăzi. Fără soluţii rapide de ieşire din dezechilibrele macroeconomice pe care le aveam astăzi, probabil, România ar fi fost în stradă, cum sunt cetăţenii din Spania, din Portugalia, din Grecia, din multe alte ţări. Nu discut soluţiile lor de ieşire din criză. Dar este evident că atunci când se creşte fiscalitatea şansele de a ieşi din criză sunt minime. Iar faptul că factura ieşirii din criză, restabilirii echilibrelor macroeconomice a fost plătită de români mă face să am tot respectul pentru efortul pe care l-au făcut şi, în acelaşi timp, le spun foarte deschis că pot fi mândri pentru că nu sunt multe ţări care au reuşit să revină în parametrii macroeconomici ai unei ţăi funcţionale într-un timp atât de scurt, doi ani şi jumătate, de la un deficit de 9% pe ESA şi să vină la un deficit bugetar sub 3%. Aşa cum v-am mai spus, în acelaşi timp şi eu am sentimentul că mi-am făcut datoria ca preşedinte şi, chiar dacă m-au durut şi înjurăturile şi fluierăturile, sunt liniştit. România este din nou capabilă să îşi reia creşterea economică durabilă. Asta este ceea ce am avut de comunicat. Am marea rugăminte ca înainte de a comenta, de a fi împotrivă, de a recunoaşte sau de a nu recunoaşte intraţi pe site-ul Eurostat; vedeţi situaţia şi cu şomajul în toate ţările, vedeţi situaţia şi cu deficitele, vedeţi situaţia şi cu creşterea economică, vedeţi situaţia şi cu nivelul de datorie publică al fiecărei ţări şi vă pot spune că veţi fi mulţumiţi de ţara voastră. Ne-am obişnuit tot timpul să spunem că suntem ultimii, iar eu vă asigur că sunt foarte multe zone în care suntem departe de a fi ultimii. Luaţi şi creşterea PIB pe cap de locuitor. Veţi constata că avem una din cele mai rapide creşteri. Deci am intrat într-un proces de recuperare a declarajului dintre noi şi vechii membri ai UE. Serios vă spun, puteţi fi mândri de România! Dacă aveţi întrebări legate de această temă?

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Câte o întrebare, deci nimeni nu pune două.

Întrebare: Aţi declarat puţin mai devreme că avem sectoare în prezent bugetare excedentare.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ca număr de personal.

Întrebare: Da. În următorii doi ani ar trebui să continuăm slăbirea „omulu gras”.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Cu alte cuvinte reducerea sectorului bugetar.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este.

Întrebare: Nu ne-aţi spus cum.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ba v-am spus. N-aţi fost atent.

Întrebare: Vă rog să repetaţi.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: V-am spus cum: sunt zone în structura bugetară în care încă avem excedent de personal în birouri şi avem deficit de personal în unele spitale. Sau, ştiu eu spitale care au câteva sute de medici în plus faţă de necesar, numai că sunt în capitală şi la spitalul de la Vulcan – dau un exemplu, poate nu e cazul – nu avem medici. Deci, trebuie reaşezat personalul şi acum se poate face această redistribuire. Sigur, să nu înţelegeţi că spun că trebuie luat un economist de la Ministerul Administraţiei şi dus, ca medic, la spital la Vulcan, dar se poate continua reducerea de personal la Ministerul Administraţiei – iar, e ipotetic, nu există acest minister – şi se poate angaja personal medical la spitalul de la Vulcan. Deci acum este momentul acordului fin. Procesul însă trebuie să continue. Chiar dacă s-a redus personalul cu peste 200.000 de oameni, s-a dovedit că dacă se iau măsuri inteligente – şi nu trebuie alocate sume uriaşe, este suficient să fie o gamă largă de programe, cum au fost cele iniţiate în perioada 2009, 2010, 2011, cu sume relativ mici finanţate, dar care să aibe o adresabilitate foarte largă, pe diverse categorii, că e vorba de agricultură, că e vorba de IT, că e vorba de service-uri auto, orice, pentru ca foarte mulţi să se regăsească în oferta făcută de Guvern, cu bani daţi nerambursabili sau cu garanţii ale bugetului de stat, pentru credite. Deci, asta este soluţia. E o soluţie managerială.

Întrebare: Câţi bugetari, domnule preşedinte, ar putea intra în această ajustare?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cum?

Întrebare: Câţi bugetari ar putea intra în această ajustare?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu mă substitui Guvernului. Discut despre principii şi ce aş face dacă aş avea un guvern cu care să discut şi problematica economică, ce aş susţine.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara.

Întrebare: Aţi pornit de la nişte date, în prezentarea dumneavoastră, şi îmi permiteţi să le reiau, pentru a ajunge la întrebarea propriu-zisă. Aţi plecat de la un deficit de 5,7%, aţi ajuns în 2008, la un deficit de 8% şi…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, în 2009, la un deficit de 9%.

Întrebare: În 2009. În acea perioadă, eraţi preşedinte şi bănuiesc că aveaţi acces la aceste date, şi în acea perioadă. Îmi aduc aminte că în 2009 au fost alegeri prezidenţiale şi dumneavoastră, în funcţia de candidat, aţi promis românilor că nu se vor tăia pensiile şi salariile, iar într-o intervenţie…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Am o rugăminte, arătaţi-mi declaraţia mea. Toată campania mea a fost legată de reforma statului. Nicio clipă nu am spus nici că se vor tăia, nici că se vor mări. Deci, am rugămintea… Ştiu care este tradiţia postului, dar hai să fim decenţi, că sunteţi în faţa preşedintelui. Când sunteţi singuri în studio, puteţi să îmi puneţi în gură orice declaraţie că nu sunt acolo, dar nu-mi puteţi spune că am făcut vreo declaraţie în care să fi spus că nu se reduc salariile şi pensiile, pentru simplul motiv că nici nu-mi dădea prin cap că se va face aşa ceva.

Întrebare: Cu tot respectul, dar ca să-mi termin ideea, dacă-mi permiteţi, într-o intervenţie televizată, în acel an, în acea campanie electorală, la TVR, pe ultima sută de metri, înainte de generic, aţi cerut timp moderatoarei, spunându-i că: „Mai am ceva de adăugat. Că economia dă semne că îşi revine”. Aveaţi aceste semnale.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. În ce lună era?

Întrebare: Era în timpul campaniei electorale, acea prezenţă a dumneavoatră la TVR.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În decembrie 2009?

Întrebare: Exact. Şi în 2010…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, cred că apăruse prognoza, prognoza, deci nu cifrele trimestrului al III 2009-lea, nu apăruseră. Dar ce ştiu cu certitudine este că, spre exemplu, anul 2009 a început, şi aşa s-a şi scris bugetul – aduceţi-vă aminte, luaţi bugetul înaintat de Guvernul Tăriceanu – bazat pe o prognoză de creştere de 5,4%, care pe urmă a fost profund ajustată. Deci, nu am a vă spune nimic altceva, decât că am lucrat cu datele oficiale ale statului român.

Întrebare: Şi v-aţi fi dorit ca azi, la acest anunţ, să fie şi premierul Emil Boc încă în funcţie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deja sunteţi la a nu ştiu câta întrebare şi am stabilit o singură întrebare. Fiecare la locul lui.

Întrebare: Vă mulţumesc.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că e mai important pentru Boc, după un mandat atât de greu, că a fost reales la Cluj.

Întrebare: Bună seara. Ne-aţi spus că anunţul pe care l-aţi făcut în mai 2010 v-a adus ură, supărare şi pierderi politice uriaşe. V-aş întreba dacă acum, ştiind ce va urma, aţi mai lua aceeaşi decizie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Fără ezitare. Dacă ar fi în interes naţional, nu aş ezita. Marea problemă a ceea ce v-am descris că am simţit este legată de faptul că oamenii au fost dezinformaţi şi acum mi-ar fi foarte greu, deşi am toată analiza făcută, să le arăt ce s-ar fi întâmplat dacă nu luam acele măsuri. Nu ar fi dispus nimeni să asculte, dar dacă am fi din nou în situaţia din 2010, din mai, pe care noi o prefigurasem încă din februarie, când au apărut cifrele trimestrului al IV-lea 2009, dacă aş fi din nou în acea situaţie, aş sacrifica fără să ezit popularitatea, voturi şi, de ce nu, Guvernul, pentru că în situaţii de criză, nu e obligatoriu să dormi cu un guvern patru ani. Guvernele se pot schimba şi la şase luni, dar să reuşească să împingă lucrurile înainte în restabilirea echilibrelor macroeconomice. Gândiţi-vă că nu discutăm despre nimic altceva decât despre faptul că România nu îşi putea produce banii cu care să-şi plătească pensiile, salariile, funcţionarea instituţiilor. Banii trebuiau împrumutaţi şi să pâlpâie puţin şi investiţiile. Deci nu mai vorbim că datorită lipsei de credibilitate pe pieţele financiare, România nu mai putea să împrumute la dobânzi rezonabile banii cu care să rostogolească împrumuturile externe pe care le avea deja. Mulţumesc.

Întrebare: Aţi spus o singură întrebare, dar tocmai pentru că aţi făcut această declaraţie de presă, îmi permit să vă întreb. Ne-aţi arătat nişte cifre, arată bine, sunt creşteri…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, nu aş vrea să se spună că favorizez vreun post. Deci o întrebare, v-am răspuns. Vă asigur că o să merg la emisiuni săptămâna viitoare, dar am vrut să fac declaraţia asta înainte de Săptămâna Mare, când oamenii sunt mai dispuşi să asculte.

Întrebare: Sunt convinsă că şi colegii mei v-ar fi întrebat când se va simţi şi prin buzunarele românilor această creştere, pentru că…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Depinde foarte mult de Guvern, asta vorbeam. Dacă absoarbe banii europeni şi relansează investiţiile din bani europeni, dacă va stimula investiţiile străine, cu siguranţă se va simţi şi în buzunarele românilor.

Întrebare: În cât timp estimaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt convins că domnul prim-ministru Ponta vă va putea spune.

Întrebare: Mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Aţi exprimat mai devreme o viziune. Aţi spus foarte clar că nu sunt teme pe care le daţi Guvernului, ci v-aţi exprimat un punct de vedere al dumneavoastră…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, e un punct de vedere.

Întrebare: … despre evoluţia viitoare. Credeţi…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Dacă mă întrebaţi de evoluţia viitoare, am o viziune mult mai completă. Doar legat de tema pe care am discutat-o.

Întrebare: De tema pe care am discutat-o, sigur că da, pe care aţi discutat-o dumneavoastră. Credeţi că aceste lucruri vor putea sau vor ajunge să fie realizate pentru că Guvernul nu înseamnă doar Victor Ponta, cel cu care aveţi un acord de coabitare şi de colaborare, şi, de asemenea, anul viitor vin alegerile şi tentaţia va fi mare pentru…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Asta am şi exprimat. Care este nădejdea mea, lucru care, dacă vreţi, l-a şi credibilizat pe Victor Ponta şi m-a făcut să fiu mai puţin suspicios? Faptul că în 2012, deşi se afla la guvernare din luna mai, nu a deschis băierile pungii pentru alegerile parlamentare din noiembrie-decembrie, nu?… în decembrie au fost? da, pe 6 decembrie – m-a făcut să cred că nu va face ce nu a făcut în 2012, nu va face în 2014. Deci asta e speranţa mea, pentru că s-a obţinut atât de greu stabilitatea macroeconomică, cu atâtea costuri pentru români, încât ar fi păcat. Am exprimat o speranţă.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara.

Întrebare: Aţi lăudat, aţi mulţumit practic Guvernului Ponta pentru faptul că a reuşit să prezerve…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu. Nu sunt parte a Guvernului Ponta. Cel mai consistent am mulţumit Guvernului Boc, pentru că Emil Boc şi tot cabinetul lui şi-au asumat măsurile. Guvernului Ponta i-am mulţumit că n-a stricat ce a construit, ce şi-a asumat Guvernul Emil Boc. Ca să fim foarte clari. Şi ce şi-a asumat acea majoritate parlamentară, care acum parte din acea majoritate se află în actuala majoritate. Dar eu nu pot să le reproşez acelor oameni nimic, pentru că au acceptat să susţină în Parlament măsurile care ne-au scos astăzi din dificultate.

Întrebare: Am înţeles. Mulţumirile dumneavoastră se îndreaptă către faptul că n-au stricat nişte echilibre pe care sau a căror bază a fost pusă de Guvernul Boc.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. În România suntem în situaţia când unul nu strică ceva e bine să-i mulţumeşti, că poate îl stimulezi să nu strice în continuare.

Întrebare: Întrebarea mea este: între aceste echilibre macroeconomice se poate număra şi inflaţia anualizată de peste 5%, conform ultimelor date? Mulţumesc.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: N-aş spune că este un capăt de ţară inflaţia. Ba chiar a prins foarte bine exporturilor şi eu sunt convins că inflaţia anualizată va fi în jur de 3. Întotdeauna în primăvară ne cresc preţurile la zarzavaturi, la cartofi şi să vedeţi ce o să fie în toamnă. Sunt convins că o să avem luni cu apreciere a preţurilor, adică cu reducere a preţurilor, nu cu creşterea preţurilor. O să vedeţi.

Întrebare: Doar o precizare. Aţi spus că estimaţi că va fi în jur de 3% la finele acestui an?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Îmi dau şi eu cu părerea. Cel mai bine vă spune guvernatorul. Dar eu vă asigur că vom avea multe luni cu inflaţie extrem de redusă care, pe o inflaţie anualizată, ne poate permite să fim undeva 3%-3,5%. Dar exact vă spune guvernatorul. Din câte ştiu, nici el n-a nimerit-o întotdeauna, dar…

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Aţi spus în 2010 că veţi duce nava în siguranţă la cheu.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: E pusă la cheu.

Întrebare: Acum în 2012 spuneţi că e pusă la cheu şi că dumneavoastră simţiţi că v-aţi făcut treaba. Asta înseamnă….

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da. Nu treaba, datoria.

Întrebare: Să înţelegem că de acum responsabilitatea aparţine exclusiv Guvernului, implicarea dumneavoastră nu va mai fi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Întotdeauna a aparţinut Guvernului, şi până acum, şi în 2010 a fost tot responsabilitatea Guvernului, cum a fost şi în 2008, tot a Guvernului, numai că au fost guverne cu care am putut să fac un parteneriat şi pe problematica economică, dându-le toată experienţa pe care am acumulat-o în cele cinci cabinete în care am fost ministru, ca primar general, ca preşedinte, şi cabinete cu care nu s-a putut lucra. Dacă cineva mă întreabă, cu siguranţă am foarte multe idei şi sugestii cum să facem creştere economică.

Întrebare: Cu cabinetul Ponta puteţi lucra? Cu cabinetul Ponta puteţi colabora în acelaşi fel?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Colaborez foarte bine în limitele acordului de cooperare instituţională care nu au problematică economică.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Pentru că stabilitatea economică depinde mult de cea politică aş vrea să vă întreb din punctul dumneavoastră de vedere cum decurge până în acest moment relaţia de coabitare, acordul de coabitare cu premierul Victor Ponta.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În conformitate cu cele ce am semnat amândoi. Vă mulţumesc mult. Vă doresc sărbători cu bine şi…

Întrebare: Pentru că răspunsul a fost atât de scurt, domnule preşedinte dacă-mi permiteţi, în eforturile de îmbunătăţire a imaginii României pe plan extern…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă doresc sărbători cu bine, un Paşte fericit şi un weekend prelungit în condiţii cât mai bune, la munte sau la mare.

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=5638

Publicat de la data apr. 28 2013. Categorii Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

17 iunie 2019, 13:05
 

NNE
Soare
30°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 36°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 54%
Vânt: 4 km/h NNE
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 10
Răsarit: 5:30
Apus: 21:02
Prognoza 18 iunie 2019
Zi
 

NE
Parţial însorit cu furtună
30°C
Vânt: 11 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 10
Noapte
 

NNE
Parţial înnourat
20°C
Vânt: 4 km/h NNE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 10
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Atentionare meteorologica
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 10 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : conform textelor; Zonele afectate : conform textelor și hărții; Fenomene : conform textelor; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Interval de valabilitate: 17 iunie, ora 10 – 19 iunie, ora 23Fenomene vizate: manifestări de instabilitate atmosferică       Instabilitatea atmosferică va […]
  • Atentionare meteorologica
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 17-06-2019 Ora : 10 : 00 Nr. mesajului : 2 Intervalul : 17 iunie, ora 23 – 18 iunie, ora 10; Zonele afectate : conform textului și hărții; Fenomene : manifestări de instabilitate atmosferică temporar accentuată; Mesaj : MESAJ 2 ATENȚIONARE METEOROLOGICĂCOD GALBEN Interval de valabilitate: 17 iunie, ora 23 […]

Loto

Horoscop

  • 215.347 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team