Ultima Soluţie – Adrian ONICESCU
O îndelung ticluită jale se manifestă în mass-media şi printre oamenii obişnuiţi referitor la pierderea realizărilor economice din vremea comunismului: Fabrici, uzine, combinate de toate felurile, exploatarea resurselor, flota maritimă şi fluvială. Suntem intrigaţi că acestea au fost „cadorisite” de guvernanţi în loc să se obţină pentru ele preţul just. Legitimă suferinţă, dar ea ne cantonează într-un trecut contemplativ şi înlăcrimat al unei pierderi definitive şi ireparabile. Şi dacă pentru toate se obţinea preţul just? Mare scofală! Se transformau toate în bani corespunzători valorilor înstrăinate, nu-i aşa? Şi cu banii ce se întâmplă? Se cumpărau încă şi mai multe locomotive şi trenuri pentru care nu avem infrastructura şi care zac în hangare ruginind inexorabil. Se cumpărau mai multe Loganuri de poliţie de 75 de mii de euro bucata în vreme ce o astfel de maşină se cumpără de un singur cetăţean obişnuit cu cinci mii de euro bucata. Se comandau încă şi mai multe şosele de zece ori mai scumpe şi mai proaste decât oriunde pe mapamond. Se construiau Săli de sport mai multe în sate de o sută de locuitori sau se făceau parcuri de joacă pentru copii în pădure la zeci de kilometri distanţă de cel mai apropiat sat. Să nu ne facem iluzii. Nu suntem victima unor accidente istorice care ne vânează din urmă ca o armată de fantome funcţionale şi active. Spre prezent converg şi dinspre prezent pleacă toate catastrofele acestui popor.
Problema nu e că s-au irosit atâtea valori cât e certitudinea că urmând această cale vom culege aceleaşi roade. Nu suntem solidari. Auzim că aleşii îşi dau legi care le permit să cheltuiască într-un vinovat secret şi fără licitaţii toţi banii publici şi acceptăm. Spitalele nu pot să-ţi ofere o seringă drept echivalent al asigurării plătite de fiecare iar noi tăcem. Şoselele sunt un dezastru în ciuda taxei de drum tot mai împovărătoare şi noi tăcem. Unica noastră frondă e să nu ne prezentăm la alegeri lăsându-i pe „ne-aleşi” să se aleagă şi să se realeagă între ei în numele nostru spre mai binele lor. În fiecare moment ni se fură flote şi noi tăcem, ni se vând pe nimic combinate siderurgice şi noi tăcem. Un neam zgomotos şi certăreţ la intersecţii şi la răspântiile vecinătăţilor de cartier redus la o mormântală tăcere politică. Aleşii se sfârtecă între ei pentru pământurile ţării şi strigă oripilaţi: Săriţi că le cumpără străinii!. Şi de ce să-mi pese mie atâta vreme cât am fost înghesuit de voi în mantinelă de a nu mai avea nici un interes? Acele pământuri nu ne aparţin, Le aparţin lor şi vor să ne asmută că nu cumva să se înfrupte şi alţii. Ne asmut în partizanate virulente unii împotriva susţinătorilor celorlalţi. Susţinătorii celui ce fură mai puţin se omoară mediatic şi pe la colţuri de stradă, de locuri de muncă, de facebook cu susţinătorii celor ce fură mai mult. În realitate ne batem pentru că hoţii cu care ţinem noi fură mai delicat, ridică şi uşor degetul mic când se înfrupta pe când ceilalţi fură înşfăcând necivilizat cu dinţii şi cu ghearele. Asta votăm: Estetica furtului, în loc să ieşim în stradă şi să-i măturăm de la putere.
Va urma un rău încă şi mai mare, îi aud deja cum urla apocaliptic alungaţii de la ciolan! Ne va mânca haosul! Noi am inventat o ordine în care noi furăm şi voi eraţi împiedicaţi să furaţi de sfânta justiţie. Fără noi toţi vă veţi fura între voi! Ca şi cum n-am face-o! În vremuri asemănătoare strămoşii noştri au adus la cârmă un rege străin. Nu cred că monarhia are priză în România aşa cum e ea acum transformată într-o dudă zaharisită ori într-o sfântă revendicare ilegitimă de bunuri de către prinţii tinichelelor noastre de coadă. Dar măcar putem cere Uniunii Europene o echipă cu experienţă şi renumită prin onestitate, formată din foşti guvernanţi cu onoarea nepătată care să formeze un guvern paralel şi care să modereze politic, să treacă prin filtrul cutumelor lumii civilizate orice decizie a alor noştri. Nu avem cadru legislativ pentru aşa ceva dar ar merita să funcţioneze, aşa, ilegal şi în paralel şi măcar la fel de eficient cum funcţionează la noi furtul politic la drumul mare!