Un an de înstrăinare

 

Fără recurs la judecăţile de-apoi…

Pierdut-am glasul slovelor de-apel

La un jurnal cu zor şi veşti şuvoi

Pe care-l buchiseam mereu fidel.

 

Memoria temporară-mi joac-o farsă:

„Ultima oră” e 1 AN cu caracter aldin?

Regret din mintea mea cea ştearsă

Un an cu înstrăinări de Ion Marin.

 

Ovidiu Z.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.