Viața și fericirea noastră (91)
– Tati, după ce săptămâna trecută am vorbit despre bunătatea omului și costurile ei, astăzi aș vrea să discutăm mai mult despre oameni și viață.
– Cu drag fata mea, înainte de a face acest lucru, vreau să subliniez o concluzie importantă despre bunătate care ar trebui să-i determine pe mulți să reflecteze și să analizeze fenomenul.
Rebecca, cine confundă bunătatea cu prostia nu înțelege adevărata natură a acesteia. Un om bun nu numai că este inteligent și prevăzător, dar și își închide ochii în mod intenționat pentru a ajuta și ierta. Dar, dacă îl rănești, te poate ignora până la capăt, fără cale de întoarcere.
Rebecca, ți-aș mai spune că nu ar trebui să regreți niciodată binele pe care l-ai făcut, chiar dacă acei oameni au devenit dușmani. Cei mai puternici oameni sunt cei care au trecut prin momente dureroase, au vărsat lacrimi amare dar au continuat să lupte, fără a renunța. Eu sunt un astfel de exemplu.
Omul bun, adevărat și puternic nu-și pierde niciodată, credința, nădejdea și speranța.
– Eu, tata , mereu m-am întrebat cum de-ai reușit să-ți păstrezi intactă calitatea de om?
– Să știi tată că nu mi-a fost ușor să-mi păstrez integritatea, deoarece am trecut prin multe încercări și am „ars” trei vieți. Dar, chiar dacă aceasta a însemnat să vărs șiroaie de lacrimi din cauza oamenilor, aceștia n-au reușit niciodată să-mi ia zâmbetul. De multe ori în viață , aceleași canalii pe care nu-i pot numi oameni, mi-au frânt inima dar nu au reușit să-mi înfrângă spiritul și să-mi întunece sufletul, oricât au încercat. În „viețile” mele, toți cei cu suflete vândute diavolului, au făcut tot ce le-a stat în putința să-mi răpească speranța, să-mi distrugă credința, dar Dumnezeu mi-a dat putere și nu mi-au putut lua visele cu care mi-am hrănit sufletul rănit. Amintirile și întâmplările grele și neprevăzute, chinurile prin care am trecut și epuizarea fizică și psihică, m-au consumat odată cu trecerea anilor, chipul și trupul arată trecerea lor dar inima nu mi-a îmbătrânit deloc și sufletul mi-a rămas tânăr.
– Cât de grea poate fi viața?
O vorbă populară spune „Să nu-ți dea Dumnezeu mai mult decât poți duce.” Fiecare om are un drum unic și o călătorie prestabilita. Uneori acesta poate fi plin de obstacole și provocări, alteori poate fi lin și fără evenimente semnificative. Această călătorie se numește Viață! Ea poate fi lungă și anevoioasă, scurtă și tumultoasă, depinde de destinul și drumul fiecăruia.
Sfatul meu, draga mea este să zâmbești, să iubești și să ierți, chiar dacă nu întotdeauna va fi ușor. Tu, fata mea, fă tot ce poți și ce te sfătuiesc eu ca să izbândești și să ai sufletul curat și liniștit, că Bunul Dumnezeu va face testul pentru tine.
În viață, numărul oamenilor pe care îi cunoști nu contează, ci calitatea lor ca oameni. De multe ori, un singur trandafir poate înlocui o grădină întreagă, la fel și un singur prieten poate fi ca o întreagă lume.(Va urma)
Lord Sir Florentin Scalețchi