Viteza României în Europa cu mai multe viteze
În ciuda reacțiilor vehemente ale autorităților de la București privind Europa cu mai multe viteze, realitatea din teren (la propriu, chiar din teren) arată că am rămas o țară complet debranșată de la Uniunea Europeană.
Hărțile pe care le prezentăm astăzi (realizate de Vasile Iuga, senior adviser PwC) scot problema infrastructurilor de tot felul din zona clișeelor :
Atât infrastructura rutieră, cât și cea de gaze, de la Nord la Sud și de la est la Vest ne ocolesc.
Hub-ul spre Europa al Estului este Ungaria – care, de neocolit, pare că din asta și trăiește.
Racordarea propriu-zisă la Europa ar putea dura, la stadiul în care se află în 2017, încă niște decenii. Desigur, în cazul că Europa rămâne pe loc să ne aștepte.
Dar mai bine să vorbească hărțile :
Infrastructura de transport: Nordul, Sudul și Estul ne ocolesc pentru a se întâlni în Europa. De fapt, în Ungaria
”Într-o Uniune Europeană care are bani puţini şi generozitate încă şi mai puţină, va fi din ce în ce mai greu să se recupereze decalajele”, scria într-o analiză din 2016 Vasile Iuga, senior adviser PwC.
”Urgenţa reconectării interne şi externe a României”, scrisă de Vasile Iuga în urmă cu un andevine stringent de actuală în contextul Europei cu mai multe viteze. Iar hărțile ce completează cercetarea sunt poate cel mai valoros conținut căci vezi cu ochiul liber cum România iese practic din orice calcule globale.
Proiectul Uniunii Europene, care a început ca o piaţă comună înainte de ambiţiile de integrare politică, a acordat şi acordă o importanţă deosebită construcţiei de infrastructuri, iniţial de transport (mai ales autostrăzi), dar şi reţele integrate feroviare şi fluviale, sub forma coridoarelor europene, iar mai recent şi energetice (de gaze şi electricitate, pentru îmbunătăţirea securităţii energetice). Aceasta presupune ca statele să aibă o viziune strategică şi capacitatea de a constitui alianţe cu vecinii şi de a propune proiecte coerente Bruxelles-ului pentru includerea în reţelele continentale.