Ziua care a schimbat Europa: Brexit și lecțiile pentru România
Pe 23 iunie 2016, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a organizat un referendum istoric, în urma căruia cetățenii britanici au votat în proporție de 52% pentru părăsirea Uniunii Europene (UE), comparativ cu 48% care au dorit să rămână.
Evenimentul, bine cunoscut sub numele de Brexit, a reprezentat un moment de cotitură nu doar pentru Marea Britanie, ci și pentru întregul proiect european.
Cum s-a ajuns la Brexit?
Tensiunile dintre Regatul Unit și UE nu au fost niciodată complet aplanate. De-a lungul a zeci de ani, o parte semnificativă a clasei politice britanice, dar și a populației, a manifestat un scepticism față de integrarea europeană. Printre nemulțumiri s-au numărat contribuțiile financiare la bugetul UE, legislația europeană fiind percepută ca o limitare a suveranității britanice, dar și libera circulație a persoanelor, care a dus la un aflux de muncitori străini, mulți dintre ei venind din România și Polonia.
Liderul Partidului Conservator și prim-ministrul Regatului Unit pe atunci, David Cameron, a promis organizarea unui referendum pentru a liniști aripa eurosceptică din Partidul Conservator și pentru a-și asigura sprijinul politic.
Campania premergătoare referendumului a fost una intensă, polarizantă și plină de dezinformări. Tabăra „Leave” (ieșirea din UE) a argumentat că Brexitul va reda controlul asupra legilor și granițelor, în timp ce tabăra opusă „Remain” (rămânem) a avertizat asupra consecințelor economice și sociale.
Urmările deciziei de ieșire
Rezultatul referendumului a produs un val de incertitudine politică, economică și socială. David Cameron a demisionat a doua zi, iar succesoarea lui, Theresa May, s-a confruntat cu dificultăți majore în negocierea termenilor ieșirii. După ani de tratative tensionate, Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie 2020.
Printre urmările cele mai vizibile ale Brexitului se numără:
- Declinul economic: Investițiile străine au scăzut, iar exporturile către UE au fost rău afectate de noile bariere comerciale. Mai multe companii și multinaționale și-au relocat sediile în alte țări din UE, iar creșterea economică a fost încetinită.
- Probleme în lanțurile de aprovizionare: Lipsa forței de muncă, în special în domenii precum transporturile, sănătatea sau agricultura, a afectat profund aprovizionarea cu alimente, combustibil, medicamente și piese pentru industria auto.
- Izolare diplomatică: Rolul internațional al Regatului Unit a fost pus sub semnul întrebării, iar influența lui în Europa a scăzut semnificativ.
- Tensiuni interne: Scoția, unde majoritatea populației a votat pentru rămânerea în UE, a început din nou să ceară organizarea unui nou referendum pentru independență. De asemenea, în Irlanda de Nord, Brexitul a readus în discuție problema frontierei cu Republica Irlanda, un subiect delicat pentru pacea în regiune, pe lângă drepturile de pescuit, serviciile financiare și tulburările din Irlanda de Nord.
La 5 ani de la Brexit, relația dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană continuă să fie marcată de tensiuni și negocieri dificile.
România și alegerea rămânerii în UE
România, stat membru al Uniunii Europene din 2007, nu a urmat exemplul Marii Britanii. Dimpotrivă, sprijinul populației pentru apartenența la UE s-a menținut la un nivel ridicat. Un sondaj Eurobarometru realizat în 2025 arată că 52 % dintre europeni tind să aibă încredere în UE, cel mai ridicat rezultat înregistrat din 2007, iar 81 % sunt în favoarea unei politici comune de apărare și securitate între statele membre ale UE – cel mai bun rezultat din 2004.
Decizia României de a rămâne în UE are la bază mai multe motive:
- Sprijin financiar: Fondurile europene au contribuit semnificativ la dezvoltarea României, cu impact în infrastructură, dezvoltare rurală, educație, economie și mediu. Țara noastră a primit de la aderarea la UE, fonduri nerambursabile care au depășit pragul de 100 de miliarde de euro în martie 2025. Aceste fonduri au finanțat proiecte majore, cum ar fi construirea de autostrăzi și drumuri expres, conectarea la rețeaua de canalizare, granturi pentru companii, renovarea școlilor și spitalelor, și crearea de locuri de muncă.
- Libertatea de circulație și de ședere a persoanelor: principiul fundamental al cetățeniei UE, și un drept consacrat de prevederile art. 25 din Constituție (i.e. libera circulație). Milioane de români au putut să lucreze, să studieze sau să călătorească în alte state membre, ceea ce a dus la creșterea nivelului de trai și la diversificarea oportunităților.
- Statul de drept și democrația: Apartenența la UE a oferit un cadru de stabilitate politică și juridică, dar și un set de valori comune, esențiale pentru consolidarea democrației.
- Securitate și cooperare: Într-un context geopolitic instabil, marcat de conflicte regionale și tensiuni internaționale, În plus față de NATO, Uniunea Europeană este un aliat vital pentru securitatea economică și militară a României.
Pentru România și alte state membre, Brexitul rămâne un studiu de caz complex despre cum alegerile populare, influențate de naționalism, populism și dezinformare, pot genera schimbări profunde și deseori dureroase. Dacă pe termen scurt ieșirea din UE a fost văzută de unii britanici ca un act de reafirmare a suveranității, pe termen lung, consecințele au demonstrat costurile reale ale ruperii de un bloc comunitar bazat pe cooperare, valori comune și solidaritate.
În contrast, România continuă să beneficieze de statutul de membru al Uniunii Europene, iar drumul integrării europene – cu toate provocările sale – rămâne, pentru majoritatea românilor, garanția unui viitor mai sigur, mai prosper și mai stabil.
Președinte fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi