Ziua Mondială a Sănătății: dreptul fundamental la îngrijire medicală și realitatea sistemului sanitar

În fiecare an, pe 7 aprilie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială a Sănătății, o ocazie de a reflecta asupra importanței accesului universal la servicii medicale de calitate.

Sănătatea este un drept fundamental al omului, recunoscut de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), dar în multe părți ale lumii, inclusiv în România, realitatea din spitale și lipsa resurselor arată că acest drept este departe de a fi garantat tuturor cetățenilor.

Accesul la servicii medicale de calitate este o componentă esențială a drepturilor omului. Fiecare individ are dreptul la tratament echitabil, la medicamente esențiale și la un sistem sanitar care să răspundă nevoilor sale. Cu toate acestea, România se confruntă cu probleme majore în sectorul sanitar, de la lipsa acută de personal medical până la infrastructura învechită a spitalelor.

În multe unități sanitare, pacienții sunt nevoiți să își cumpere singuri medicamentele sau materialele necesare tratamentului. Deficitul de medici și asistente este alarmant, iar exodul specialiștilor către alte țări continuă să lase goluri uriașe în sistem. În acest context, asigurarea unui act medical de calitate devine o provocare majoră, iar pacienții sunt cei care suferă cel mai mult.

O gravă problemă a spitalelor de stat este criza medicamentelor, care afectează numeroși pacienți, în special pe cei cu afecțiuni cronice. Mulți bolnavi se confruntă cu situații dramatice, fiind nevoiți să caute tratamente alternative sau să le achiziționeze din alte țări la prețuri mult mai mari. Această situație nu doar că afectează sănătatea pacienților, dar pune și presiune financiară pe familiile acestora.

Pentru a remedia această problemă, este necesară o strategie clară și eficientă din partea autorităților, care să asigure disponibilitatea medicamentelor esențiale și să prevină crizele de aprovizionare care pun în pericol viețile pacienților.

De ani de zile, autoritățile promit investiții masive în infrastructura sanitară, însă realitatea arată că spitalele din România rămân subfinanțate, supraaglomerate și insuficient dotate. Construirea celor opt spitale regionale, un proiect promis de mai multe guverne succesive, este o necesitate stringentă pentru îmbunătățirea sistemului sanitar. Aceste unități ar urma să ofere servicii moderne și să reducă presiunea asupra spitalelor existente, dar procesul birocratic și lipsa fondurilor au întârziat semnificativ implementarea acestora.

Uniunea Europeană alocă fonduri substanțiale pentru dezvoltarea infrastructurii medicale, însă este crucial ca autoritățile să acționeze rapid pentru a accesa și utiliza aceste resurse. Orice întârziere poate costa vieți.

În contextul Zilei Mondiale a Sănătății, este esențial să evidențiem inițiativele societății civile care contribuie semnificativ la îmbunătățirea sistemului medical din România. Un exemplu remarcabil este proiectul Spitale Publice din Bani Privați, demarat de Fundația Metropolis. Până în prezent, această inițiativă a sprijinit 40 de spitale din 18 orașe, îmbunătățind condițiile de internare pentru peste 400.000 de pacienți, cu o investiție totală de peste 5 milioane de euro.

Un proiect deosebit de ambițios al fundației este construcția unei noi clinici de psihiatrie pediatrică în cadrul Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia din București. Aceasta va fi cea mai mare clinică de acest tip din țară și va include facilități moderne pentru tratamente complexe, terapii de grup, evaluări psihologice și tratamente pentru tulburările cauzate de consumul de substanțe psihoactive. Investiția este estimată la peste 7 milioane de euro, iar termenul de finalizare este prevăzut pentru 2026.

Este important de menționat că, în România, rata sinuciderilor la adolescenții sub 15 ani este de 2,3 ori mai mare decât media europeană. Statisticile locale arată că 1 din 2 adolescenți români a avut cel puțin o dată gânduri de suicid, semnificativ mai mult decât media europeană. Depresia și tulburările de dispoziție sunt principalii factori determinanți ai suicidului la tineri.

Un alt exemplu de inițiativă privată de succes în domeniul sănătății este asociația Dăruiește Viață, cunoscută pentru proiectele sale de modernizare a spitalelor din România. Cel mai ambițios proiect al asociației este primul spital oncologic pediatric din România, construit exclusiv din donații și sponsorizări. Această unitate medicală de ultimă generație, situată în curtea Spitalului Marie Curie din București, include săli de operație moderne, secții de terapie intensivă și spații dedicate terapiilor inovatoare pentru copiii bolnavi de cancer.

De asemenea, asociația a inițiat mai multe proiecte de reabilitare a secțiilor de oncologie pediatrică din spitale din întreaga țară, îmbunătățind considerabil condițiile de tratament pentru mii de copii. Prin aceste eforturi, Dăruiește Viață demonstrează că implicarea societății civile poate completa și accelera modernizarea sistemului medical românesc, oferind pacienților acces la tratamente la standarde europene.

Astfel de inițiative demonstrează că, prin colaborare și implicare activă, se pot aduce îmbunătățiri semnificative în sistemul sanitar, complementând eforturile autorităților și contribuind la asigurarea dreptului fundamental la sănătate pentru toți cetățenii.

Este esențial ca toate instituțiile implicate să lucreze împreună pentru a îmbunătăți sistemul sanitar. Avem o colaborare deschisă și constructivă cu Ministerul Sănătății, iar împreună putem găsi soluții pentru problemele majore ale sistemului medical.

Printre măsurile urgente care trebuie luate se numără:

  • Accelerarea procesului de construire a spitalelor regionale de către Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, care este finanțat în mare parte din fondurile Uniunii Europene, prin intermediul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) și al programului NextGenerationEU. Scopul acestui plan este de a atenua efectele socioeconomice ale crizei cauzate de pandemia de COVID-19, criza energetică și costurile vieții ridicate, prin reforme și investiții.
  • Creșterea investițiilor în infrastructură și dotarea unităților sanitare cu echipamente moderne;
  • Măsuri concrete pentru stoparea exodului medicilor și atragerea specialiștilor în țară prin salarii competitive și condiții de muncă mai bune;
  • Asigurarea continuității tratamentelor pentru pacienți printr-o mai bună gestionare a aprovizionării cu medicamente;
  • Campanii de prevenție și educație sanitară, care să ajute populația să își protejeze sănătatea și să reducă presiunea asupra spitalelor.

Ziua Mondială a Sănătății nu reprezintă doar o ocazie de a comemora, ci și o chemare la acțiune. Este momentul să acordăm prioritate sănătății pentru că reprezintă un drept fundamental al fiecărui cetățean și să punem presiune pe autorități pentru a lua măsuri concrete. Fără investiții urgente și o strategie clară, România riscă să rămână într-o criză sanitară continuă.

Prin colaborare și responsabilitate, putem construi un sistem medical mai eficient, accesibil și pregătit să răspundă nevoilor populației. Sănătatea nu trebuie să fie un lux, ci o prioritate națională!

Președinte fondator OADO

Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi

Sursă foto: Microsoft Designer

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.