Dezinformarea este o afacere profitabilă: amenzile CNA nu mai descurajează pe nimeni
Anumite posturi de televiziune transformă dezinformarea într-un model de business extrem de profitabil. Deși Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) aplică sancțiuni pe bandă rulantă, companiile media continuă să încalce legislația în vigoare. Acest comportament repetitiv demonstrează că amenzile actuale și-au pierdut complet rolul coercitiv, fiind privite mai degrabă ca niște simple costuri operaționale decât ca măsuri de descurajare.
De aceea, solicităm Parlamentului modificarea de urgență a Legii audiovizualului. Este necesară înlocuirea actualului sistem de amenzi fixe cu amenzi proporționale cu cifra de afaceri a postului sancționat, aplicate progresiv în cazul abaterilor repetate.”
Legea audiovizualului prevede amenzi de până la 200.000 de lei (aproximativ 40.000 de euro) pentru încălcări grave privind informarea corectă a publicului. Problema este că aceeași sumă are un impact complet diferit pentru un post mic și pentru un trust media cu venituri de zeci sau sute de milioane de lei. Pentru cei din urmă, amenda a devenit doar un cost de funcționare, la fel de previzibil ca o factură lunară.
Cifrele confirmă acest lucru. Doar în ultimii doi ani și jumătate, Realitatea Plus a primit 74 de amenzi CNA, însumând aproximativ 2,3 milioane de lei, dintre care trei amenzi maxime de 200.000 de lei fiecare.
Comparația cu alte tipuri de sancțiuni e edificatoare: cea mai mare amendă rutieră aplicată unui șofer poate ajunge la 4.325 de lei, adică circa 75% dintr-un salariu mediu net lunar – o sumă resimțită imediat în bugetul oricărui cetățean. În schimb, amenda maximă pe care o poate aplica CNA reprezintă sub 0,3% din cifra de afaceri lunară a unei companii media de anvergură. Pentru o televiziune care câștigă milioane din propagandă politică, amenda maximă e un mărunțiș.
Când același post primește zeci de amenzi pe an, e limpede că sistemul actual nu descurajează recidiva. Investigațiile arată, de altfel, că amenzile CNA sunt adesea acoperite chiar din banii plătiți de partide pentru publicitate politică: Realitatea TV a încasat 8 milioane de lei de la PSD și AUR în 2024, de trei ori mai mult decât toate amenzile primite în trei ani. Președintele CNA a numit acest fenomen „un prejudiciu adus interesului public”.
Raportul oficial al CNA pe 2025 confirmă tiparul:
- Realitatea Plus – 29 de amenzi, valoare totală 1.150.000 de lei
- România TV – 20 de amenzi, valoare totală 300.000 de lei
- Antena 3 CNN – 2 amenzi, valoare totală 25.000 de lei
Tendința a continuat și în acest an: România TV și Realitatea Plus au primit amenzi aproape lunar, ca niște abonamente plătite fără probleme. În iulie, Realitatea Plus a primit din nou amenda maximă de 200.000 de lei.
Pentru un trust media cu cifre de afaceri de zeci sau sute de milioane de lei, o astfel de amendă nu are niciun efect real – e doar o taxă de funcționare, achitată adesea din banii încasați pentru reclamă politică, ascunsă sau la vedere. Când aceleași două posturi reapar constant în topul penalizărilor, nu vorbim despre accidente editoriale izolate, vorbim despre un model de afaceri bazat pe recidivă.
Propunem ca amenzile CNA să nu mai fie plafonate la aceeași sumă fixă pentru toți, iar calculul să fie corespunzător cu cifra de afaceri a celui sancționat. Astfel, penalizarea ar avea un impact real atât asupra unui post mic sau a unui cont online monitorizat, conform reglementărilor Deciziei CNA nr. 116/2026 care intră în vigoare pe 27 septembrie 2026, cât și asupra unui trust media important. În plus, repetarea abaterilor ar trebui să coste tot mai mult: cine continuă să încalce legea după ce a fost deja sancționat trebuie să se confrunte cu sancțiuni financiare progresiv mai dure.
Scopul este simplu: încălcarea repetată a regulilor nu ar mai trebui să fie profitabilă.
Amenzile mai mari, calculate la rulajul financiar anual, nu vor elimina dezinformarea, dar pot scumpi considerabil folosirea ei ca strategie de audiență și profit. Dacă un trust media știe că abaterile repetate pot atrage măsuri coercitive raportate la dimensiunea reală a afacerii sale, costul încălcării legii va începe să conteze serios în deciziile editoriale și de business. Câtă vreme dezinformarea aduce audiență – și, implicit, venituri din publicitate – doar apelul la moralitate nu va opri patronii de televiziuni de la a dezinforma publicul, mai ales atunci când exact acest lucru le aduce profit.
În Franța – țară adesea invocată critic în discursurile suveraniste autohtone – legislația audiovizuală permite deja ca penalizările să fie raportate la încasări și să devină tot mai severe pe măsură ce încălcările se repetă, putând ajunge până la 5% din venituri totale din exploatare. Principiul este simplu: o sancțiune trebuie să țină cont de puterea economică a celui sancționat. E o chestiune de bun-simț legislativ, pe care Parlamentul român încă o evită.
Președinții comisiilor pentru cultură și media din Camera Deputaților și din Senat pot pune acest subiect pe agenda comisiilor, pot iniția sau susține modificarea Legii audiovizualului și pot organiza dezbateri cu reprezentanți ai CNA, experți și societatea civilă.
Este momentul ca modificarea legii să ajungă pe agenda comisiilor, printr-un mecanism de amenzi contravenționale proporționale cu puterea economică a celui sancționat și progresive în cazul recurenței. Dacă amenzile ar fi calculate în funcție de veniturile totale, penalizările ar lovi direct în profituri. Iar dacă recidiva ar deveni tot mai costisitoare, repetarea acelorași abateri n-ar mai fi tratată ca un simplu cost al libertății de a dezinforma.
Libertatea de exprimare nu înseamnă libertatea de a încălca legea fără consecințe reale. O televiziune sau un influencer cu audiență mare nu ar trebui să poată trata o sancțiune ca pe o cheltuială minoră și să continue exact la fel ca înainte.
Nu cerem reguli noi pentru ce are cineva voie să spună, cerem amenzi mai eficiente atunci când încălcarea legii a fost deja constatată. Nu cerem extinderea motivelor de sancționare, cerem doar schimbarea cuantumului amenzii după ce abaterea a fost deja stabilită.
Președinte Fondator OADO
Prof. Univ. Dr. Florentin Scalețchi