Accesul la asistență medicală, tot mai greu pentru tot mai mulți

În 2011, 125 de țări au elaborat și semnat Declarația politică de la Rio privind factorii determinanți sociali ai sănătății, care a recomandat intervenții din partea guvernelor și a organizațiilor internaționale  pe direcția asigurării dreptului la sănătate omniprezent în Constituțiile din întreaga lume.

Zece ani mai târziu și o pandemie … În SUA, există disparități de lungă durată în domeniul sănătății. Extensiile Affordable Care Act au dus la câștiguri mari, dar persoanele cu venituri mici rămân la un risc crescut de a nu fi asigurați și astfel de a nu avea acces la asistența medicală.

În mandatul lui Donald Trump, lucrurile s-au complicat și mai mult pentru dezavantajații societății americane, iar pandemia a dat o lovitură cu potențial de cutremur acestui sistem care este, pe de altă parte, cel mai avansat din lume din perspective performanțelor medicale. Doar la nivelul cetățeanului de rând, este pe cât de simplu, pe atât de cinic: ai bani, ai acces la sistemul de sănătate.

În timpul pandemiei, oamenii și-au pierdut locurile de muncă și au înregistrat venituri în scădere. Analizele internaționale arată că dincolo de disparitățile de acoperire financiară, persoanele cu venituri mai mici primesc și o calitate mai slabă a îngrijirii, atunci când o primesc, totuși. Și nu este vorba doar despre pandemie.

Analizele extinse ale Fundației Kaiser Family arată în mod constant că an după an, anumite categorii defavorizate – inclusiv femeile – au experimentat rate disproporționate de boală și deces premature, cu rezervări pentru investigații medicale anulate, prescripții și proceduri întârziate.

Inegalități marcante, categorii defavorizate

Experții în sănătate publică au centralizat date de la aproape 70.000 de persoane înscrise în 12 studii majore din Marea Britanie și au găsit dovezi ale inegalităților pe scară largă, grupurile dezavantajate fiind adesea confruntate cu cea mai mare perturbare a îngrijirii lor medicale.

Multe dintre persoanele care raportează că au suferit cele mai mari întreruperi ale asistenței medicale au avut o stare de sănătate mai slabă și înainte de pandemie.

Marea Britanie avea inegalități mari în materie de sănătate, iar această problemă se agravase chiar și înainte de criza sanitară mondială.”, susține Vittal Katikireddi, profesor de sănătate publică la Universitatea din Glasgow.

Analiza cercetătorilor a evidențiat că femeile, tinerii și vârstnicii au întâmpinat problemele cele mai mari în accesul la servicii sanitare.

Cercetătorii au descris în detaliu „inegalități marcante în întreruperea asistenței medicale” – afectarea programărilor de rutină, a prescripțiilor, a procedurilor sau a intervențiilor chirurgicale.

Am văzut că pandemia a extins inegalitățile care existau déjà. Vedem acum din ce în ce mai mult că spitalizările și decesele îi afectează pe cei mai defavorizați din societate”, sintetizează profesorul Katikireddi o realitate a cărei schimbare este clamată permanent de la vârful Bruxelles-ului până la ultimul funcționar politic din statele europene.

 Secretomania din jurul cifrelor COVID maschează decesele din alte cauze

În Uniunea Europeană, în general, o serie de întrebări și-au găsit unele explicații din partea Mediterranean Institute for Investigative Reporting, care a sintetizat date de referință și oferă chiar concluzii.

Așadar, printre altele, s-a constatat faptul că atunci când lucrătorii din domeniul sănătății s-au îmbolnăvit în timpul unei epidemii, numărul total al cazurilor și ratele de mortalitate au crescut semnificativ.

De altfel, potrivit unor cercetări recente derulate în cadrul Universității din Pennsylvania, o reducere a calității îngrijirii într-o epidemie, dar nu numai, poate duce la o creștere de până la 15% a cazurilor obișnuite și de 1.716% a deceselor.

În multe țări europene nu există date fiabile, transparente, actualizate cu privire la numerele de unități de primiri urgențe în perioada pandemiei.

Un sondaj global realizat în 183 de țări, bazat pe date din partea Organizației Mondiale a Sănătății, a Băncii Mondiale și a altor organizații naționale oficiale, privind disponibilitatea acestor unități și a paturilor de spital în fiecare țară, a arătat că există o corelație între numărul paturilor din aceste unități și decesele de coronavirus.

Numărul pacienților care au ajuns în unităților de primiri urgență COVID și rata de recuperare a acestora sunt ascunse, iar prin urmare, nu este posibil să se calculeze cu precizie numărul celor care au decedat în afara acestor unități și din alte cauze. Acest fapt justifică un protest public”, punctează Kostas Zafeiropoulos, reprezentant al Institutului Mediteranean.

Așadar, o dată în plus, secretomania guvernelor și adevărata situație din ceea ce este numit cu emfază sistemul „sănătate pentru toți” este îmbrăcată în strategii, recomandări, ședințe ale unor persoane de rang înalt îmbrăcate frumos, sesiuni cu presă și foto etc. La capitolul acțiune, anii tot trec, generațiile tot plătesc pentru mai nimic.

Națiunile ONU s-au angajat în 2015, odată cu obiectivele dezvoltării durabile, să „nu lase pe nimeni în urmă”, străduindu-se printre altele să realizeze asistență medicală universală. Dar asta este o poveste veche din 1948.

În realitate, în Uniunea Europeană, în 2016, ratele standardizate de mortalitate pentru bolile cardiovasculare, principala cauză de deces în UE, au variat de la aproximativ 200 de decese la 100.000 de locuitori în Franța, până la aproximativ 1.100 la suta de mii de locuitori în Bulgaria.

În 2016, peste 4% din populația blocului comunitar cu vârsta peste 16 ani avea nevoie de examinare medicală, dar nu și le putea permite. Aproximativ 5% din populația în vârstă de 15 ani și peste care are nevoie de medicamente prescrise nu și le putea cumpăra în 2014.

Ce a urmat? Potrivit unei defalcări a sarcinii financiare a asistenței medicale pe bugetele gospodăriilor, realizată de Eurostat, în 2017, 35% dintre europeni declarau că prețurile pentru îngrijirea medicală reprezentau o povară financiară, cu alți 11% pecepând astfel de costuri ca insurmontabile.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.