Admirabila diversitate
Spectrul spectacolelor populare din întreaga țară păcătuiește vădit prin lipsa de varietate: cam aceleași titulaturi de succes actual, cîteva ”inserturi” de muzică populară și cam atît. Tocmai de aceea se cuvine să elogiem pe acei organizatori care se străduiesc să diversifice paleta genurilor muzicale (și nu numai), la loc de cinste fiind, așa cum am mai relatat, cei din Focșani, aceștia avînd inspirația de a apela la consilieri artistici cu experiență, cei mai mulți ei înșiși producători și interpreți cu experiență: Andreea și Radu Fornea, Daniel Alexandrescu, Marius China, Răzvan Ștefaniu. Rezultatul: cinci concerte în patru zile, destinate tuturor gusturilor și vîrstelor. De fapt, vorbim de mai multe localități din județul Vrancea care au avut surpriza și bucuria de a aplauda pentru prima dată un recital cameral, oferit de Diana Jipa și Ștefan Doniga, așa cum s-a întîmplat la Soveja. La fel de neobișnuit, ca ambianță, a fost concertul extraordinar ”Requiem”, susținut în aer liber, în spațiul generos al Pieței Unirii, cu un public numeros așezat pe scaune, de artiști binecunoscuți: Leontina Văduva, Gheorghe Zamfir, Laura Bretan, orchestra simfonică ”Muntenia”, dirijor Daniel Jinga, corul ”Accoustic”. Concertul a fost precedat de conferința ”Jertfa unirii noastre”, cu un Dan Puric ovaționat la scenă deschisă. Sectorul folcloric a fost și el reprezentat la cel mai înalt nivel, în frunte cu prezentatoarea specializată Iuliana Tudor, de la TVR, între protagoniști numărîndu-se Ionuț Dolănescu, Veta Biriș, Mariana Anghel, Floarea Calotă, Alexandru Pugna, Maria Murgoci, acompaniamentul fiind asigurat de orchestra ”Lăutarii” de la Chișinău, dirijor Nicolae Botgros. Au impresionat prin originalitate repriza intitulată ”Din cîntecele neamului”, cu Paula Seling alături de Cazanoi Orchestra, dar mai ales cea de evocare istorică ce a fost imediat după aceea ”transferată” și la Brașov, la Festivalul internațional ”Cerbul de aur”. Este vorba de un grupaj muzical-teatral alcătuit cu inteligență pe coordonatele unei emoții reale, intense, care i-a permis lui Ovidiu Popică (”Visual Emotion”) să jongleze cu multiplele efecte de sunet și lumini de care beneficiază complexul său eșafodaj scenic. Au cules ovații la scenă deschisă Nicolae Furdui Iancu, grupul ”Crai nou”, Proiect K1, Paula Seling, Vlad Rădescu, Daniel Lazăr, Mihaela Rădescu.
Tot în Piața Unirii a fost programat concertul de muzică folk, o continuare firească, avînd în vedere succesul aceluia de anul trecut, ”Remember Cenaclul Flacăra”. De fapt a fost mai mult o revenire decît o prelungire, fiindcă au fost doar două nume noi față de concertul anterior, George Nicolescu și Vasile Șeicaru, fiecare cu titluri de neuitat de la manifestarea amintită. În rest, cu colaborarea lui Andrei Păunescu (care a cîntat, firește, alături de trupa sa, ”Totuși”), au fost ”convocați” artiști care și în vara trecută au cules ropote de aplauze și au stîrnit dulci nostalgii cu refrenele lor: Cristofor Aldea Teodoroviici (fiul regretaților Doina și Ion Aldea teodorovici), Magda Pușkaș, Zoia Alecu, Victor Socaciu, Ducu Bertzi, cei mai mulți urmînd a se reîntîlni în curînd pe scena Sălii Palatului, la două manifestări tradiționale, ”Remembru Cenaclul Flacăra”, respectiv Festivalul ”Om bun”. Întîlniri cu publicul au mai avut loc și la Mărășești, Mărăști (firesc, suita de evenimente fiind pusă sub genericul ”Vrancea eroică”) sau Tișița. La Mărășești, de pildă, a fost reluat, pe alte coordonate și sub titulatura ”Pe aici nu se trece”, spectacolul simfonic extraordinar avîndu-i ca protagoniști pe Gheorghe Zamfir, Leontina Văduva, Laura Bretan, orchestra ”Muntenia” dirijată de Daniel Jinga, corul ”Accoustic”. Și dacă tot am amintit de originalitate și atractivitate, regizorii de scenă Alexandra și Mihai Paraschiv au fost puși în ultima seară în fața unei premiere, pentru că pe scenă au urcat artiști înghițind flăcări și mînuind cu dexteritate (sub privirile atente ale pompierilor!) făclii. Ei au făcut parte din foarte originala combinație Cobzality & Crispus, cei de-ai doilea fiind ”înflăcărații” de care am amintit. Cobzality propun un foarte interesant electro/world music, cu talentata Bianca Pucărea solistă vocală, ceilalți membri ai formației fiind Florin Romașcu, Robert Magheți, Nicu Sava, reprizele incitante de percuție trădînd fosta apartenență a unora dintre ei la grupul Sistem. Show-ul include datini, tradiții (”Paparudele”, ”Păhărelul” – tare potrivit la…Focșani!), totul ținînd de păstrarea unei identități artistice care dispare tot mai mult din peisajul genului, la noi. Nucleul recitalului a fost dat de spectacolul de mare succes ”Dansul zmeilor”, a cărui premieră a avut loc în 2013, la Festivalul internațional de teatru de la Sibiu, fiind evocate basme românești, ritualuri străvechi, cu zmei, balauri, Feți-Frumoși și Ilene-Cosînzene, cu dansuri ale focului, cum spuneam, dar și cu melodii din alte vremi.
În cele patru zile atît de dense din punct de vedere spectacular, un liant a fost cel asigurat de trupa de dans și actorie The Sky. Un preambul la premiera din ultima zi a existat, sub forma unui concert de fanfară militară, dar o paradă internațională a fanfarelor chiar că nu a mai fost programată în cadrul unor asemenea manifestări populare. De aceea ne propunem să acordăm cîteva rînduri fiecăreia dintre ele, fiindcă au venit cu emoții, cu pregătiri speciale de costume și repertoriu, chiar și cu…majorete, unele fiind de amatori. De pildă fanfara ”Trandafirul” din Calafindești, jud. Suceava este un ansamblu țărănesc, condus în prezent de Gh. Diaconescu, înființat în 1960 și avînd membri de la 15 la 78 de ani! După ce a cîntat…cucu-n Bucovina, a intrat în scenă experimentata orchestră de suflători Valahia Brass, fondată în 2003 de actualul dirijor, Virgil Pețanca. Cu două CD-uri, peste 400 de concerte, inclusiv peste hotare, cei 20 de instrumentiști au abordat un repertoriu divers, de la ”Valurile Dunării” la ”Zorba grecul” și ”One moment în time”. Fanfara din satul 10 Prăjini, cunoscută și sub numele de ”Șucar” (Speranța), a editat în cele două decenii de activitate 10 albume și a întreprins turnee în întreaga lume. Este compusă din 9 suflători și un toboșar, ctitor și lider fiind clarinetistul Costică Panțîru. Am amintit de Iosif Ivanovici – nu putea lipsi fanfara ce-i poartă numele, a Asociației culturale ”Voces concordiae” din Brăila. Aici avem de-a face cu profesioniști, conducerea muzicală aparținînd col. (rez.) Petrea Gogu. Repertoriu divers, de la valsuri de Strauss la ”Delilah”, șlagăre ABBA sau suite folclorice. Regretatul Anatol Cazac (doctor în studiul artelor, conf. univ., Maestru în artă) a înființat la Chișinău fanfara ce-i poartă azi numele în 2003, conducerea artistică aparținînd azi fiului acestuia, Radu Cazac (clarinet, saxofon). Progarmul ales a fost înviorător, cu hore, sîrbe, marșuri, valsuri. Tot de dincolo de granițe a sosit fanfara din Coștei (districtul Banatul de sud, Voivodina, Serbia), de departe posedînd istoricul cel mai impresionant. Societatea cultural-artistică ”Mihai Eminescu” (președinte Viorel Bălăgean), din care face parte (drapelul ei a fost permanent arborat pe scenă) a luat ființă în 1869 (!), cu un cor, iar fanfara s-a constituit în 1910. Numără 30 de membri activi, conduși de Petru Purenda, și ne-a propus și un talentat solist vocal, Adonis Voin. Repertoriul a evidențiat apartenența la spațiul bănățean (”Ardeleana ca-n Banat”, ”Joc din Banat”, ”Hora de la Oravița”). Diversitatea de care am amintit în cîteva rînduri pe parcursul acestui articol a însemnat de fapt o caldă prietenie, materializată prin serile de muzică, poezie și socializare între toți organizatorii, promotorii, producătorii și artiștii, reuniți în mod tradițional, la invitația doamnei Mirela Cristea, pe malul iazului, la hotelul Laguna, adevărat paradis al artiștilor din întreaga lume.
Octavian URSULESCU