Afacerea Microsoft, un tun de 67 de milioane de dolari. Când toți câștigă, numai statul nu
În septembrie 2003, Guvernul României încheie un acord cadru cu Microsoft pentru cumpărarea, cu preţ avantajos, redus cu 50 la sută, a 50.000 de licenţe pentru computerele din întreaga administraţie publică centrală. De acestea ar fi beneficiat 29 instituţii, printre care ministerele de Interne, al Justiţiei, al Sănătăţii sau Finanţelor, Institutul Naţional de Statistică sau Parchetul General.
„Parteneriatul Strategic între Guvernul României şi Microsoft” este semnat de prim-ministrul Adrian Năstase, ministrul Tehnologiei şi Informaţiei, Dan Nica, ministrul de Externe, Mircea Geoană, cel al Integrării, Hildegard Puwak, şi şeful secretariatului general al Guvernului, Şerban Mihăilescu.
O lună mai târziu, Fujitsu Siemens Computers, în calitate de pretins unic distribuitor al licenţelor Microsoft în România, şi firma Microsoft Româniaînsăşi fac o ofertă concretă Guvernului. Cele două companii avansează o propunere comună: vor să vândă statului român, contra a 41.909.325 milioane de dolari, cele 50.000 de licenţe. Oferta, valabilă până la 15 martie 2004, este semnată de Claudiu Florică – director al Fujitsu Siemens Computers România, şi de Silviu Hotăran – Director General al Microsoft România.
Deşi alte trei firme româneşti – SC Dim Soft SRL, SC Net Consulting SRL şi SC Radix SRL – erau autorizate să vândă licenţe Microsoft, autorităţile decid să nu organizeze licitaţie publică, pe motiv că ar exista un singur posibil ofertant.
În noiembrie 2003, ministrul Finanţelor, Mihai Tănăsescu, decide că bugetul poate suporta plata integrală a celor 42 de milioane de dolari. Prin hotărârea 1473, Guvernul Năstase deleagă Secretariatului General al Guvernului abilitatea de a semna contractul comercial. Cu precizarea că banii pot fi plătiţi prin suplimentarea fondului de rezervă al Guvernului.
Cu trei zile înainte de expirarea ofertei de cumpărare primită de Guvern, Fujitsu Siemens Computers şi Microsoft România propun Ministerul Comunicaţiilor închirierea de licenţe pentru 5 ani. Noua ofertă apare după ce acelaşi minister al Finanţelor, în urma unei alte analize, susţine că nu are fondurile necesare pentru cumpărarea licenţelor şi caută o sursă de bani.
Prin noua propunere, Fujitsu Siemens Computers cere 43.665.855 de dolari pentru închirierea licenţelor Microsoft pe 5 ani. Deci mai mult cu un milion şi jumătate de dolari decât pentru prima variantă. Însă, Fujitsu Siemens Computers îşi arată şi disponibilitatea să finanţeze cu 11 milioane de dolari Guvernul României pentru încheierea contractului.
Vechea hotărâre de Guvern (H.G.470/2004) este anulată şi, prin noul act normativ, Executivul decide închirierea licențelor Microsoft pentru 5 ani și încheierea contractului de finanţare cu Fujitsu Siemens Computers.
Secretarul general al Guvernului, Eugen Bejinariu, şi Microsoft Ireland Operation Limited, prin Fujitsu Siemens Computers Austria, reprezentată de Marcus Dekan şi Heins Mazinger, semnează înțelegerea. Conform contractului, închirierea licenţelor se face pentru 54.567.465 de dolari, cu termen de livrare a serviciilor în 30 zile. Iar Guvernul îşi asumă plata creditului către Fujitsu Siemens în 9 rate semestriale, cuprinse între 6 şi 9 milioane de dolari.
„Personal nu am fost implicat în nici un fel în procesul de negociere sau pregătire a documentaţiei referitoare la procedura de achiziţie. În mod concret pot să declar că în săptămâna următoare numirii mele în funcţie s-a prezentat la mine la birou domnul Nica şi m-a informat că anterior numirii mele fuseseră demarate procedurile de achiziţionare a unor licenţe Microsoft şi se luase hotărârea că respectivul contract să fie semnat la SGG. Probabil pentru a fi mai convingător la două trei zile a revenit la mine la birou împreună cu predecesorul meu în funcţie, domnul Şerban Mihăilescu, care a confirmat cele anterior spuse de Nica. Precizez că niciodată nu mi s-a comunicat de către funcţionarii SGG şi nici de către colegii miniştri că ar exista impedimente de natură tehnică sau legală în ceea ce priveşte procedura de negociere şi încheiere a contractului. Mai mult decât atât, întreg contractul cu toate detaliile lui tehnice a fost aprobat ca atare în şedinţa de Guvern”, se arată în declarația lui Eugen Bejinariu dată procurorilor DNA.
Acte adiționale peste acte adiționale
Contractul prevede că orice suplimentare de licenţe se va face tot fără licitație, prin acte adiționale. Aşa că până în 2009, momentul expirării contractului, se încheie patru astfel de documente.
Primul act adiţional este aprobat prin hotărârea de guvern 1778 din 21 octombrie 2004, iniţiată de ministrul Educaţiei, Alexandru Athanasiu, cel al Comunicaţiilor, Adriana Ţicău, al Finanţelor, Mihai Tănăsescu, şi de şeful Secretariatului General al Guvernului – Eugen Bejinariu. În nota de fundamentare se arată că Fujitsu Siemens Computers poate livra licenţe educaţionale care să fie folosite în şcolile din România. Informaţia era eronată, pentru că Fujitsu Siemens Computers nu avea aprobarea Microsoft să vândă produse educaţionale. Valoarea noii comenzi se ridică la 19.370.500 de dolari.
În 2008, Ministerul Comunicaţiilor ia locul Secretariatului General al Guvernului în relaţia cu Fujistsu Siemens Computers. Primul act adiţional încheiat de minister prevede închirierea suplimentară a 39.385 de licenţe. Valoarea înţelegerii se ridică la 26.172.156 milioane de dolari.
Un al treilea act adiţional este încheiat în septembrie 2008 şi prevede doar o plată suplimentară de aproape 5 milioane de dolari către Fujitsu Siemens Computers. Ce nu se specifică în acte este motivul pentru care e făcută plata.
Al patrulea document este încheiat cu şase luni înainte de expirarea contractului cadru. Prin acesta, Ministerul Tehnologiei, condus de Karoly Borbely, închiria 63.799 licenţe noi cu aproape 27 de milioane de dolari, pentru perioada rămasă din contract, adică o jumătate de an. O parte din banii pentru acest ultim act adiţional nu sunt plătiţi, deoarece chiar Fujitsu Siemens Computers constată că serviciile nu au fost prestate. Pentru închirierea licenţelor Microsoft, statul plăteşte în total 105 milioane de dolari în perioada 2004 şi 2009.
Articol integral pe site-ul Digi24