Agresorii sexuali nemonitorizați – o amenințare pentru comunitate
În România, problema agresorilor sexuali nesupravegheați continuă să ridice îngrijorări majore. Aproape 65.000 de persoane au fost înscrise în Registrul Agresorilor Sexuali (RAS), (un registru național automatizat cu privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de exploatare a unor persoane sau asupra minorilor) în primii doi ani de când Poliția Română a operaționalizat acest sistem, acestea fiind date oficiale de anul trecut, după care nu am mai auzit nimic de la autorități,
Nu pare să fie eficient însă pentru a preveni recidiva, iar statisticile sunt alarmante: 7 din 10 agresori sexuali atacă din nou.
Lipsa unei monitorizări stricte din partea poliției și a altor autorități face ca acești indivizi să reprezinte o amenințare continuă pentru siguranța publică, în special pentru femei, copii și alte persoane vulnerabile.
În Registrul Agresorilor Sexuali sunt trecute persoanele condamnate pentru infracțiuni de natură sexuală, atât români, chiar dacă au comis astfel de infracțiuni în străinătate, cât și străini care au comis astfel de fapte și care se află sau vin în România.
În conformitate cu Legea nr. 118/2019, profilul genetic al persoanei înregistrate în Registru poate fi introdus în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare prin fotografiere, înregistrare dactiloscopică și recoltare de probe biologice, fără a fi nevoie de consimțământul acesteia.
Cei înscriși în Registrul infractorilor sexuali trebuie să raporteze autorităților de poliție la fiecare 3 luni pentru a comunica acestora informații relevante cu privire la profesia lor, mijloacele de trai și contactul cu persoane vulnerabile.
De asemenea, aceștia trebuie să informeze poliția cu privire la orice deplasare în afara orașului lor de reședință pentru mai mult de 15 zile și să raporteze poliției în termen de 3 zile. Nerespectarea acestei obligații poate duce la închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Ministerele și organismele administrației publice trebuie să evalueze cadrul juridic și să inițieze proceduri care să le interzică activități care implică contactul direct cu persoanele vulnerabile.
În realitate, majoritatea dintre acești indivizi își ignoră complet obligațiile, iar polițiștii nu reușesc să-i supravegheze așa cum ar trebui. Fie din neglijență, fie din lipsa resurselor sau dintr-o simplă lipsă de interes, supravegherea adecvată a acestor prădători sexuali lasă mult de dorit.
Un caz recent dezvăluit de o investigație Snoop ilustrează gravitatea acestei probleme. Un agresor sexual, recent eliberat, a violat două femei în timp ce se afla în libertate. Acest incident șocant ridică întrebări serioase despre ineficiența monitorizării agresorilor sexuali și subliniază faptul că aceștia reprezintă un pericol constant. Dacă autoritățile ar fi aplicat o monitorizare strictă și ar fi luat măsuri prompte, aceste femei ar fi fost protejate.
Problema nu constă doar în lipsa unei monitorizări stricte, ci și în lipsa unor măsuri active pentru a preveni recidiva.
România înregistrează, în medie, 5 violuri pe zi, iar agresorii sexuali recidivează adesea pentru că nu sunt monitorizați eficient. În multe cazuri, victimele agresiunilor sunt persoane vulnerabile, cum ar fi femeile și copiii, care nu au nicio posibilitate de a se apăra. Este clar că, fără o supraveghere activă, prădătorii sexuali profită de această neglijență și continuă să comită infracțiuni.
Monitorizarea inadecvată a agresorilor sexuali creează un cerc vicios al recidivei, în care lipsa intervențiilor și sprijinului pentru resocializare încurajează agresorii să continue să facă infracțiuni. Pedepsele blânde aplicate agresorilor, lipsa programelor de reabilitare și lipsa unor măsuri de protecție adecvate pentru victime duc la violență continuă și la o reacție inadecvată a autorităților la acest sistem slab.
Este inacceptabil să avem un Registru al Agresorilor Sexuali doar pentru statistică. Acesta ar trebui transformat într-un mecanism activ și eficient de prevenire, care să asigure că prădătorii sexuali sunt strict monitorizați, atât în timpul cercetării penale, cât și după eliberarea lor din închisoare.
În fața acestei situații îngrijorătoare, cerem ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, să ia măsuri urgente pentru ca toți agresorii sexuali, fie că sunt cercetați penal sau eliberați din închisoare, să fie monitorizați corespunzător. Informațiile despre aceștia există deja în RAS, însă dacă nu sunt supravegheați în mod activ, riscul ca ei să comită noi infracțiuni rămâne foarte ridicat.
Solicităm ca poliția și autoritățile responsabile să abordeze cu toată seriozitatea această problemă și să nu mai lase acești indivizi să fie un pericol pentru comunitate. Fiecare zi care trece fără a lua măsurile necesare poate duce la alte victime.
Cerem autorităților competente să ia măsuri imediate și să demonstreze că nu vor mai tolera ca agresorii sexuali să fie lăsați nesupravegheați. Se impune monitorizarea lor strictă pentru a preveni recidiva. Este timpul ca statul să-și asume responsabilitatea și să creeze un sistem care să-și protejeze cu adevărat cetățenii.
Lipsa unei monitorizări eficiente a agresorilor sexuali în România reprezintă un pericol major pentru siguranța publică. Este vital ca autoritățile să-și asume un rol mai activ în prevenirea recidivei și în implementarea unui sistem eficient de supraveghere. Ne exprimăm solidaritatea cu victimele și cerem un viitor în care cei vinovați de astfel de infracțiuni să nu mai aibă șansa de a lovi din nou.
Președinte fondator OADO – ECOSOC – ONU
Prof. Univ. Dr. Florentin SCALEȚCHI