Alegeri Proaste (Bad Choices) by Remus CERNAT (87)

Exclusivitate

Din ciclul proasta satului e mereu borțoasă vă prezint următoarea poveste: era odată o fată frumoasă dar proastă deși pe alocuri deșteaptă pe care o păcăleau o grămadă de ticăloși, fiecare cu anumite calități, ce o lăsau borțoasă și fugeau!…așa repede, la foc automat, pe fond nervos, că m-am și enervat…

După  un timp…

Acum că m-am calmat un pic pot să vă spun povestea mai cumpătat, mai așezat, mai detaliat despre fata asta care nu era chiar așa de proastă dar mult mai frumoasă decât v-ați putea imagina și despre băieții ăia care nu erau chiar așa de merituoși cum păreau la prima înfățișare și nu cu mult mai ticăloși decât v-ați putea imagina pentru că deja ne-am familiarizat cu aproape toate tipurile de netrebnicii! Viața, societatea, internetul a avut grijă!…Asta nu înseamnă că va fi o zicere banală, previzibilă! Nțu! O să încerc să vă dau un neveu! Fără milă, dar cu mare folos!

Frumoasa noastra neînțeleasă era totuși dublu licențiată (filologie și drept)  și avea două mastere (psihologie si teologie). Pe ultimul l-a făcut ca să se apropie mai mult de Dumnezeu și să priceapă în cele din urmă unde greșește. Era de familie bună, o familie de oameni gospodari, și înstărită și cultivată, istorică am putea spune.Tot neamul era studios, dar nu înainte de a trece prin alfabetul creșterii animalelor, cultivării pământului, valorilor tradiționale și relațiilor cu sfânta Biserică. Și cu toate astea…

Primul era zâmbăreț, ea fiind încă o copilă îi plăcea să râdă. El era mai mare de vârstă, avea un discurs învăluitor, era director la ape, părea că o domină cu experiența lui și ea toată viața și-a dorit să aibă experiență…în orice. Și cum nu avea cu ce să compare și-a zis: ”wow, deci așa stă treaba!”…și cum se bucura ea că ce bună amantă va deveni și ce iubit feroce are tocmai a aflat că a rămas însărcinată. Exact în același timp când al ei bărbat a fugit cu tractorul cu remorcă și cu toate tablourile din conac. Și uite așa s-a irosit un mariaj ce promitea atât de mult, cu o mare dezamăgire în dragoste, un furt calificat și o sarcină pierdută!

Al doilea era timid, stângaci, blând, las’ că oricum nu mai voia tupeiști. Era geolog. L-a întâlnit prin pădure, ea după trufe și hribi, el cobora de pe dealuri, cu pantalonii rupți, mâinile julite, cu un detector de metale în mână, căuta aurul dacic.

Zâmbea frumos, era neajutorat, i s-a făcut milă de el și l-a luat acasă. Și-a spus că poate i l-a trimis Dumnezeu. În plus mânca puțin și era ascultător. Tatăl fetei îl trimitea să ia țigări, să curețe grajdurile, să dea de mâncare la porci, să țesale caii, poneii, măgarii.

Chiar învățase să imite măgarul, era funny, tandru și uite-așa a rămas însărcinată…din milă. Până să-i dea frumoasa veste a aflat că și ăsta fugise cu toate bijuteriile familiei și actele unei bălți de pește care se numea Lacul Șarpelui… așa se termină și a doua poveste de dragoste, cu o dezamăgire, un furt calificat și o sarcină pierdută.

Al treilea era hingher, omora câinii vagabonzi din comună, angajat evident de primărie. Început de chelie, sașiu, mai tot timpul beat, l-a chemat tatăl fetei acasă pentru niște otravă de rozătoare și niște capcane de vulpi. După ce și-a terminat treaba, seara în amurg, zărește o siluetă în halat alb aplecată cu un coș de ouă în mână.

Era fiica jupânului cercetând o cloșcă. Hingherul și-a dat pantalonii jos și a îngăimat: cucoană, am și eu niște ouă dacă sunteți amabilă, nu-s cam mari? Fata noastră s-a întors, a făcut ochii mari, a înghițit în sec și până să-i răspundă bruta s-a prăbușit peste ea. S-a zbătut un pic, i-a dat vreo două trei palme, oricum el era prea beat să-și dea seama dacă îl mângâie sau îl mustră. Și ar fi putut să țipe, urle, strige după ajutor…în ora aia… știți cum e, când bei termini mai greu. La sfârșit i-a zis: ”Să știi că vin și mâine la aceeași oră”. Dacă vii te dau pe mâna poliției”. ”Nu cred, că mâine mă spăl!”…și a venit, spălat, parfumat, tot băut, și au început la fel, nesimțitule, eu nu sunt ceea ce crezi, palme, pumni, mușcături, i-a dat și el un pumn, ea a adormit, s-a trezit peste o oră și dacă tot erau goi a mai stat cu ea încă o oră. Ea tremurând din toate încheieturile, cu zâmbetul pe buze, gândindu-se ștrengar că e tocmai în perioada aia fertilă. El a fugit pe ușa din spate, a luat căruța cu doi cai, două butoaie de vin și o barcă. Se lăuda prin comună că-i căpitan de vas dar s-au găsit butoaiele goale pe o barjă. …dezamăgire, furt calificat, întârziere de ciclu…

Al patrulea era profesor de limbi…oarecum străine. De trei decenii gospodinele noastre consumă lacom tone de telenovele, soap opera și filme de seria C,D și E, deci engleza și spaniola nu mai sunt chiar așa străine.  Profesorul era înalt, zâmbăreț și evident tăcut. Vorbea numai din pix, căci era chemat să traducă doar niște documente. Și-a terminat treaba în vreo două ore după care s-a dus să viziteze grajdurile, nu mai văzuse de mult timp animale domestice. Fata s-a dus după el cu un CD al Amy Winehouse să-i traducă și ei un cântecel „Teach me tonight”, evident cu subînțeles, clar că îl plăcea. S-au plimbat împreună până în camera ei, au ascultat piesa, după care el a spus că are nevoie de puțină intimitate pentru versurile acestea sensibile, rămâi în camera ta și vin în câteva minute cu traducerea. Ea emoționată a schimbat mai multe garnituri de sutiene, tanga, cămăși de noapte, într-un târziu s-a hotărât după care a început să numere clipele. El a cotrobăit printr-un birou, a luat un dosar pe care scria Actele celor 6 Case, a trecut pe la grajduri după care a fugit. Așteptare zadarnică, ea total încurcată, iapa între baloți și ea ușor răvășită, furt de garanții pentru 6 case de marcat, ce să zic dezamăgire pe toată linia!

Morala? Oh, sunt atât de multe…ar fi graba strică treaba, alegi cu organele genitale așteaptă-te la ce-i mai rău, cine fură azi un ou …nu te măriți cu el fă proasto că ai viață grea cu un hoț, oricât de rafinat ar fi, toate morale banale! Mizez însă pe postscriptum!

PS:  Cititorii mei fideli (ăia câțiva, foarte puțini) au pătruns metafora, pentru ceilalți, aspiranții, femeia asta veșnic frumoasă este România care de 32 de ani alege aceleași penibile marionete mincinoase, inculte și meschine, ne-o trag ăștia la curu gol în văzul lumii iar noi îi căutăm cu depărtătorul și încălțătorul în caz că mai rămâne loc să-și bage și picioarele…prostie? Stockholm? bunătate creștină greșit înțeleasă?

PS 2:  În Pop-Art-ul de azi am introdus un încălțător de alamă cu coadă de tip scorpion! Ar trebui să le dea de gândit!… deși cu subtilitățile astea nu cred că ajungem prea departe … Cu niște Topoare, Furci, Coase, poate ar înțelege mai lesne!

PS 3:  Ceasul al 12-lea a sosit de mult! Acum suntem în prelungiri!…well???

(Lista interpretărilor și metaforelor rămâne deschisă)

Remus CERNAT – actor, regizor, scenarist și cum sunt ortodox practicant, naționalist (în sensul că-mi iubesc nația, limba, tradițiile, țara, fără să intru în nici un partid de profil) e limpede că nu fac parte din nici o gașcă!

Deci, nu o să mă vedeți la televizor în nici un serial sau emisiune spălătoare de creier, generatoare de confuzie și zavistie, rămânând totuși în zona artelor (profesor de tango argentinian, de fitness, coregraf, cochetez cu pictura, sculptura și arta vizuală pop art.

De asemenea, sunt și colecționar de artă și expert în imobiliare, iar când am un finanțator mai pun în scenă câte o piesă de teatru, un filmuleț de scurt metraj, o docu-drama, lucruri mărunte… aparent, până aflăm că toate au Morala Ortodoxă! Şi atunci nu mai sunt mărunte!

De fapt, cred că asta e singura mea calitate notabilă. Consider că arta (de orice gen) fără Morală Creştină e total inutilă! În cel mai fericit caz!… căci, în general, e nocivă, dar pentru că e atât de vicleană şi subtilă trece ca fiind “elitistă”! E aşa ca satana care vrea să ne convingă că nu există!

Cum la fel de nocive au fost Renaşterea şi Iluminismul, aceste ferestre Overton pentru urgiile de azi! Să scoţi tu pe  Dumnezeu, Făcătorul Cerului şi al Pământului, din centrul existenţei umane şi să bagi omul, această râmă târâtoare şi neputincioasă (care suntem cu toţii) e o prostie infinită! Dezvoltăm altădată!

Ca pictor-sculptor-artist vizual Pop Art sunt amator. Iau câteva elemente (4, 5 până la 30), pe unele le construiesc de la zero, pe altele puțin începute, dar pe absolut toate le prelucrez, le asamblez și le pun într-o relație până obțin metafora dorită. Sper să schimb un pic din șirul clipelor la fel, mai ales că am presărat pe ici-pe colo și niște versuri şi câte o povestioară.

… apropo, cei care căutați artă progresistă, new age, dadaistă, abstractă etc. o să vă plictisiți de Moarte! Nu mă pricep şi nu înţeleg arta nefigurativă. Fascicole infime de erotism?

Posibil, dar în cantitaţi neglijabile, căci vorba creștinului: „Frumoasă e lucrarea Ta, Doamne !” Am fost şi eu odată demult, în precambrian, dansator exotic. Glumesc, nu există precambrian şi nici o altă era geologică, lumea are 7500 şi ceva de ani de la Facere! Bulversaţi? Mă bucur, un motiv în plus să mă urmăriţi căci acum sunt omul LUI!  Amin!

Comments

comments