Alina Mavrodin, de la muzică uşoară la romanţă

Nume de notorietate al muzicii uşoare româneşti, Alina Mavrodin s-a apropiat în ultimii ani de romanţă, fiind director artistic al longevivului festival “Crizantema de aur” de la Târgovişte, ajuns în 2018 la cea de-a 51-a ediţie. De altfel soţul său Teodor Vasiliu a prezentat (de câteva ori chiar împreună cu ea) de aproape 20 de ori acest festival, el fiind şi autorul monumentalei monografii “Istoria Crizantemei de aur”. Dar să nu ne grăbim, până la romanţă mai avem… Alina este dâmboviţeancă, s-a născut la Pucioasa, unde locuieşte şi azi. Cântă de pe la 3 ani, la 10 cucerind deja premii importante, aşa încât, firesc, s-a orientat către Liceul “Dinu Lipatti” din Bucureşti, unde a studiat pianul şi violoncelul. Paradoxal, poate, a urmat cursurile facultăţii de… matematică, la Iaşi, implicându-se serios în viaţa culturală studenţească. Aici l-a cunoscut pe reputatul muzician ieşean Titel Popovici, cu care se va reîntâlni de multe ori la “Crizantemă” şi din creaţia căruia ne oferă pe discul de faţă o superbă romanţă laureată la Târgovişte. După absolvire a fost repartizată în comuna Brăduţ din jud. Covasna, unde le-a predat copiilor matematica, fizica şi… limba română. În această ipostază, de “tânără profesoară din com. Brăduţ”, am anunţat-o la microfonul concursului, în vara lui 1987, drept câştigătoare a Trofeului de interpretare de la Mamaia, succes uriaş în epocă, mai ales că în urma ei s-au clasat Cătălin Crişan şi Daniel Iordăchioae. Dar 1987 a fost anul consacrării la scară naţională, cucerind şi Trofeul popularului concurs TV “Steaua fără nume”. Apoi a predat un timp la Palatul copiilor din Sfântu-Gheorghe, unde s-a ocupat şi de corul local, pasiune pe care avea s-o urmeze şi la ea acasă: în 1990 pune la Pucioasa bazele corului de copii “Alianţa veselă”, cu care a apărut în zeci de emisiuni radio, TV, spectacole, a cucerit premii, inclusiv internaţionale. Povestea ei minunată de iubire cu scriitorul şi jurnalistul Teodor Vasiliu a început în 1991, când au prezentat împreună “Crizantema de aur”, iar în anul următor a devenit laureată a ediţiei internaţionale a festivalului, secţiunea “Şansonetă”. “Cântec de lume” de Laurenţiu Profeta, din selecţia de faţă, a figurat pe albumul “Cântece de lume”, editat în 1997, la un deceniu de la lansare, ocazie cu care reputatul compozitor i-a subliniat remarcabilele înzestrări de şansonetistă, precum şi cele actoriceşti, evidenţiindu-i verva, hazul, maliţia şi dezinvoltura, toate concurând la edificarea unui produs artistic de clasă. Inteligentă, cultă, stăpânind arta cuvântului, Alina Mavrodin a devenit o redutabilă ziaristă, punând împreună cu soţul ei bazele trustului de presă “Jurnal de Dâmboviţa”.

Dar muzica uşoară nu trecuse decât aparent pe planul secund, fiindcă în 2006 (se pare că la ea aceasta este, aproximativ un deceniu, perioada de “gestaţie” pentru fiecare nou disc!) propune marelui public, la casa Ovo Music, superbul album “Poveşti de dragoste”, cu melodii compuse pentru ea de Ovidiu Komornyik şi Emanuel Gheorghe. Succesul, binemeritat, este concretizat în dobândirea “Discului de aur” şi  mai ales a premiului “Albumul anului” acordat de revista “Actualitatea Muzicală” a Uniunii compozitorilor şi muzicologilor din România. Noroc cu ediţia a 40-a a festivalului “Crizantema de aur”, pentru că Alina Mavrodin n-a mai aşteptat zece ani şi chiar în anul următor, în siajul formidabilului succes al albumului precedent, lansează un altul, “Printre stele”, un omagiu adus romanţei şi suratelor ei europene, discul fiind o colecţie irezistibilă de romanţe, fado-uri, şansonete, cântece poetice internaţionale. Într-adevăr, Alina Mavrodin strălucea tot mai intens printre stelele romanţei, dar nu numai în ţară, fiindcă în 2006 şi 2007 întreprinde turnee în Portugalia, portughezii fiind extaziaţi de interpretările sale şi numind-o “ambasadoare a fado-ului în România”, în timp ce tot mai mulţi compatrioţi o consideră o veritabilă ambasadoare a romanţei.

De altfel, acestea au constituit nucleul preocupărilor sale în postura de directoare artistică a “Crizantemei de aur”, extinzând caracterul internaţional al manifestării prin invitarea unor solişti valoroşi de romanţă, şansonetă, fado de peste hotare, dar şi prin introducerea în program a “Podului de crizanteme”, cu artişti de renume din Republica Moldova, în frunte cu marele compozitor Eugen Doga. Un capitol nou a fost deschis de Alina Mavrodin şi de Teodor Vasiliu în 2016, prin înfiinţarea Centrului cultural pentru UNESCO” “Cetatea romanţei” Târgovişte, ei obţinând şi patronajul pentru festival al Comisiei naţionale a României pentru UNESCO.

La ediţia jubiliară a manifestării de care este atât de legată artista am fost martorii altei premiere cu larg ecou, prin inaugurarea “Casei romanţei” – spaţiu muzeal unic în România, dedicat romanţei ca gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale. “Casa romanţei” îşi desfăşoară activitatea sub patronajul Federaţiei asociaţiilor, centrelor şi cluburilor pentru UNESCO din Europa şi America de Nord, oferind o imagine vie a istoriei genului, prin afişe, fotografii, partituri, discuri, cărţi, tipărituri, instrumente. Tot în 2017 Alina Mavrodin a iniţiat un alt proiect de rezonanţă – programul naţional de concerte “Romanţa ne uneşte”, desfăşurat sub egida Anului european al patrimoniului cultural şi dedicat celebrării Centenarului Marii Uniri, cu concerte în care nu numai că a cântat, dar le-a şi prezentat.

Alina Mavrodin a renunţat deliberat la statutul de vedetă a muzicii uşoare pentru a se dedica romanţei. I-am urmărit extraordinarele recitaluri atât de pe scena “Crizantemei de aur”, dar şi a altui festival important de romanţe, “Te-aştept pe-acelaşi drum”, de la Zlatna, unde a fost şi în juriu, ca şi la “Crizantema de argint” de la Chişinău. Iar dacă astăzi municipiul Târgovişte este asociat titulaturii “Cetatea Romanţei”, acest lucru i se datorează într-o măsură covârşitoare Alinei Mavrodin, care este nu numai o interpretă de mare profunzime, cu înzestrări artistice rare, dar şi un manager redutabil, o “Doamnă de fier” care luptă pentru acceptarea romanţei ca gen muzical de patrimoniu. Dovada cea mai convingătoare sunt aceste “Romanţe de aur” editate de casa de discuri Eurostar pe un album ce va străluci la standul special de la Târgovişte şi cu siguranţă şi la “Casa romanţei”: ele sunt legate organic de istoria “Crizantemei de aur”, festival cu care Alina Mavrodin se identifică plenar.

   Octavian URSULESCU

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.