Aproape 60% promovabilitate după cele trei sesiuni ale Bacalaureatului
Procentul de promovare a examenului de Bacalaureat 2013, după cele 3 sesiuni susţinute (sesiunea specială pentru participanţii la olimpiadele internaţionale şi în loturile naţionale, sesiunea iunie – iulie şi sesiunea august – septembrie) este de 57,69%. În cifre absolute, 113.932 de candidaţi au reuşit să promoveze Bacalaureatul, dintr-un total de 197.474 de participanţi.
Pe perioada celor trei etape ale Bacalaureatului 2013, absolvenţii promoţiei curente au reuşit să promoveze într-o proporţie de 63,69%, respectiv 97.176, din totalul de 152.580 de elevi prezenţi la probele examenului. În schimb, dintre cei 44.894 de candidaţi participanţi provenind din promoţiile anterioare, doar 16.756 (37,32%) au promovat. Rezultatul total al celor trei sesiuni din 2013 este mai mare cu aproximativ 6 puncte procentuale față de procentul total înregistrat în 2012, respectiv 51,85%.
În cifre absolute, în cele trei sesiuni ale examenului de Bacalaureat 2012, au promovat 104.752 de candidaţi din 202.017 de participanţi. Situaţia comparativă între anii 2012 şi 2013, defalcată pe promoţii, indică o uşoară creştere cu 5 până la 6 puncte în 2013. Din promoţia anului 2012, 58,03%, respectiv 91.267 de candidaţi din 157.279, au reuşit la Bacalaureat, în timp ce doar 30,14% absolvenţi din promoţiile anterioare au promovat, respectiv 13.485 de candidaţi dintr-un total de 44.738 de elevi.
Precizăm că datele prezentate pentru cele trei sesiuni ale examenului de Bacalaureat 2013 sunt date centralizate înainte de soluţionarea contestaţiilor.
18.555 de contestaţii au fost depuse la probele scrise din cadrul examenului de Bacalaureat 2013
Luni, 2 septembrie, au fost admise spre verificare 18.555 de contestaţii depuse în urma rezultatelor înregistrate la probele scrise ale examenului de Bacalaureat 2013, sesiunea august-septembrie. Cele mai multe dintre acestea au vizat proba scrisă de Limba şi literatura română – 6.860.
La proba la alegere din profilul şi specializarea urmate s-au înregistrat 6.426 de contestaţii (3.258 la Anatomie, 1.548 la Geografie, 841 la Biologie, 298 la Fizică, 292 la Chimie, 66 la Informatică, 38 la Logică, 29 la Psihologie, 24 la Sociologie, 23 la Economie şi 9 la Filosofie). La proba obligatorie a profilului au fost înregistrate 5.187 de contestaţii, dintre care 4.523 la Matematică şi 664 la Istorie. Pentru proba scrisă la Limba şi literatura maternă au fost depuse 82 de contestaţii, dintre care 74 la Limba şi literatura maghiară, respectiv 8 la Limba şi literatura germană.
Soluţionarea contestaţiilor va avea loc între 3 şi 4 septembrie, iar rezultatele finale vor fi făcute publice pe 5 septembrie.
Sindicatele din învăţământ: Rezultatele la cea de-a doua sesiune a examenului de bacalaureat aruncă alte zeci de mii de tineri în șomaj
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) consideră că procentul de promovabilitate la examenul de bacalaureat din această toamnă, puțin peste o cincime dintre cei care s-au prezentat, este, din nou, îngrijorător, alte zeci de mii de tineri îngroșând rândurile șomerilor.
”Ministerul Educației și Guvernul României trebuie să se aplece urgent asupra problemelor grave din educație, care nu mai suportă amânare. Trebuie schimbată programa școlară în sensul adaptării acesteia la realitățile economice actuale ale României. Elevii nu sunt motivați să învețe, pentru că multe din informațiile primite nu le sunt utile pentru integrarea pe piața muncii. Din păcate, majoritatea elevilor care nu au promovat examenul de bacalaureat vor fi pentru o perioadă șomeri și vor găsi cu greu un loc de muncă, pentru că acele competențe profesionale dobândite sunt total insuficiente pentru a face față cerințelor impuse de angajatori. Fără măsuri urgente, educația va continua să alunece pe panta descendentă ”, a precizat președintele FSLI, Simion Hancescu.
Astfel, F.S.L.I. solicită guvernanților următoarele:
• Regândirea de urgență a programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor, astfel încât să se pună accent pe latura formativă și nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice nu ceea ce au memorat elevii, ci capacitatea lor de a aplica practic cunoștințele dobândite, pentru a se putea integra în câmpul muncii.
• Depolitizarea învățământului în sensul că, în alegerea directorilor de școli, cuvântul hotărâtor să îl aibă UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT și nu partidele politice.
• Introducerea examenului de admitere în întregul învățământ superior.
• Adoptarea, în regim de urgență, a unei legi de salarizare pentru educație, prin care salariile să crească substanțial, astfel încât meseria de dascăl să devină motivantă.
• Respectarea Legii Educației Naționale, în sensul acordării, începând cu anul 2014, a minimum 6% din PIB pentru educație și a minimum 1% pentru cercetare.