Avem un nou Papă: Francisc, Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires
Papa Francisc a ieșit deja în veșmintele pontificale în fața credincioșilor pentru a da o primă binecuvântare.
Francisc şi-a început discursul spunând: „Fraţii mei cardinali au mers până la capătul lumii pentru a găsi un Papă. Mulţumesc!”.
El s-a rugat apoi pentru fostul papă Benedict al XVI-lea, rostind Tatăl Nostru şi Ave Maria. „Rog poporul să se roage alături de mine”, a spus noul Papă.
Papa Francisc a mai spus că lumea trebuie să urmeze calea iubirii şi a fraternităţii. A mulţumit mulţimii pentru primirea călduroasă şi a adăugat „Noapte bună şi vă doresc o odihnă liniştită”. Papa Francisc a părăsit balconul în aplauzele oamenilor din piaţa San Pietro.
Update 21:12
Francisc , Jorge Mario Bergoglio, 76 de ani, arhiepiscop de Buenos Aires, noul Papă. Cardinal din februarie 2001, este primul iezuit care a devenit primatul Argentinei.
Înainte de a fi preot a fost inginer chimist. Nu-i plac mondenitãţile, nu are maşină, se deplasează cu mijloacele de transport în comun şi a renunţat la somptuoasa locuinţã din Buenos Aires, destinată arhiepiscopilor. Imaginea sa a fost afectatã de o carte care l-a acuzat cã a permis arestarea a doi tineri preoţi, în timpul dictaturii militare.
Cardinalul Bergoglio a fost „în cărți” și la precedenta alegere a unui papă, atunci când câștig de cauză a avut fostul Suveran Pontif Benedict al XVI-lea (se pare că Bergoglio a fost clasat atunci pe locul al doilea).
Papa Francisc a studiat teologia la Facultatea San Miguel. A devenit preot în 1969, episcop în 1992 si a fost proclamat cardinal de Papa Ioan Paul al II-lea în 2001. Pâna în 2011 a fost presedintele Conferintei Episcopale a Argentinei. Noul Suveran Pontif este împotriva avortului, a eutanasiei şi a căsătoriei între persoanele de acelaşi sex, cu toate că respectă persoanele homosexuale. Totuşi, Sanctitatea Sa a afirmat că „adopţia de către cuplurile homosexuale reprezintă o formă de discriminare împotriva copiilor”.
Este interesant că alegerea noului Suveran Pontif a fost precedată de o întâmplare care ar putea fi socotită un semn divin. Astfel, cu aproximativ două ore înainte de ieșirea fumului alb, pe coșul Capelei Sixtine s-a așezat un peșcăruș, care a putut fi observat pe ecranele uriașe montate în Piața San Pietro.
Asculta AICI emisia Radio Vatican
Numele noului Pontif va fi anunţat în jurul orei 21, în cadrul ceremoniei numite „Habemus Papam”, de cardinalul francez Jean-Louis Tauran, în calitate de protodiacon al Bisericii Romano-Catolice. Ritul „Habemus Papam” se va desfăşura pe balconul central al bazilicii Sfântul Petru de la Vatican.
Noul Pontif vine la conducerea Bisericii Catolice după personalităţi uriaşe, precum Ioan Paul al II-lea şi Benedict XVI-lea.
Update ora 20:07
Fum alb a ieşit, miercuri seară, pe coşul Capelei Sixtine, indicând alegerea noului Papă. Fumul alb a ieşit la ora 19.06 (20.06, ora României), după al cincilea vot care a avut loc în cadrul Conclavului.
Numele noului Suveran Pontif nu este încă cunoscut. În scurt timp însă, la balconul Capelei Sixtine va fi făcut celebrul anunţ „habemus papam” şi va fi prezentat noul Suveran Pontif.
Un favorit, potrivit martorilor, este cardinalul arhiepiscop de Milano, Angelo Scola, care ar primi voturi din Europa şi Statele Unite.
Alţi favoriţi sunt cardinalul arhiepiscop de Sao Paulo, Odilo Pedro Scherer, care ar avea sprijinul Curiei, şi cardinalul din Quebec, Marc Ouellet, binecunoscut în America Latină şi fost „ministru” al Papei Benedict al XVI-lea însărcinat de conducerea Congregaţiei Episcopilor.
Update: 13 martie, 13:25
Pentru a doua oară, din coşul de pe acoperişul Capelei Sixtine, a ieşit fum negru, la 11.38, ora Italiei. Cei 115 cardinali adunaţi în Conclav nu au ajuns la rezultatul de două treimi din voturi (adică cel puţin 77) necesare pentru alegerea noului Papă.
După-amiază, alte două votări. Dacă rezultatul va fi pozitiv după prima rundă, semnalul cu fum alb este aşteptat între 17.30 şi 18.00. În caz contrar, va trebui să aşteptăm ora 19 pentru a şti dacă Papa a fost ales sau nu.
Update 20:50
După Sf. Liturghie celebrată marţi de Colegiul cardinalilor în bazilica San Pietro, cei 115 cardinali electori au început după amiază conclavul pentru alegerea celui de al 265-lea Succesor al Sf. Petru la Scaunul Apostolic al Romei.
La ora 16.30, cardinalii electori s-au reunit în Capela Paulină din Palatul Apostolic, la mică distanţă de Capela Sixtină, unde au recitat o rugăciune de început sub conducerea card. Giovanni Battista Re, decanul de vârstă al cardinalilor electori din ordinul episcopilor. S-a cântat apoi Litania Tuturor Sfinţilor, în care corul a invocat mijlocirea sfinţilor din Răsărit şi din Apus. Cardinalii au început procesiunea spre Capela Sixtină.
Afară, în ciuda unei ploi torenţiale şi reci, câteva mii de credincioşi urmăreau în Piaţa Sf. Petru desfăşurarea procesiunii cu ajutorul mai multor maxi-ecrane. Unii, cu mâinile împreunate, s-au aşezat în genunchi pe pietrele mustind de apă şi grindină. Alţii, sub umbrele, participau prin mişcarea buzelor dar mai ales căldura inimilor la Litania Tuturor Sfinţilor, lăsând să astfel să se înţeleagă sincronizarea personală cu importanţa momentului istoric al Bisericii.
Ajunşi, de acum sub bolţile Capelei Sixtine, cardinalii electori şi personalul auxiliar au intonat imnul „Veni Creator Spiritus”, urmat de ceremonia depunerii jurământului sacru.
La 17.30, ceremonierul pontifical, mons. Guido Marini, a strigat cu glas tare: „Extra omnes!”. Cardinalii non-electori, personalul auxiliar şi operatorii mass-media au părăsit Capela Sixtină. Au mai rămas în Capelă numai cardinalii electori, cardinalul non-elector Prospero Grech care a prezentat a doua meditaţie, şi ceremonierul pontifical.
Odată ce s-a terminat meditaţia, au ieşit la rândul lor din Capela Sixtină, cardinalii electori rămânând cu adevărat singuri, înaintea lui Dumnezeu şi a conştiinţei. Potrivit normelor canonice, în prima zi de conclav cardinalii electori au facultatea, dar nu şi obligaţia, de a proceda la un singur scrutin de vot. În cazul votării, buletinele sunt arse în sobele instalate în Capelă iar fumul, alb sau negru, în funcţie de rezultatul pozitiv, respectiv negativ, al scrutinului, iese pe coşul vizibil din Piaţa Sf. Petru.
În jurul orei 19.15, programul conclavului prevede Rugăciunea Vesperelor în Capela Sixtină, urmată de revenirea la Casa Sfânta Marta pentru cină, odihnă şi reflecţie în totală izolare de lumea exterioară.
La ora 19.42 – primul semnal al fumului negru pe coşul Capelei Sixtine; cardinalii au votat în prima zi de conclav.
Biserica Catolică îşi alege săptămâna aceasta noul Suveran Pontif. Cardinalul decan Angelo Sodano a oficiat marţi dimineaţa, în bazilica Sfântul Petru din Roma, la ora locală 10.00, Sf. Liturghie ‘Pro eligendo Romano Pontifice’. Au participat toţi cardinali.
La ora locală 16:30 începe propriu-zis conclavul. Cardinalii electori depun jurământul cu mâna pe Evanghelie, pronunţând cu glas tare numele propriu şi cuvintele de adeziune la conţinutul jurământului. Imediat după aceea, mons. Guido Marini, ceremonierul pontifical, pronunţă cu glas tare: ‘Extra omnes!’. Toţi ceilalţi ies din Capela Sixtină, cu excepţia cardinalilor electori şi a cardinalului Prospero Grech, care va ţine a doua meditaţie. Uşa capelei este sigilată şi rămâne închisă pe durata lucrărilor. După meditaţia biblică, e posibil ca Părinţii Cardinali să facă primul scrutin, după cum s-a întâmplat în 2005, însă normele bisericeşti nu prevăd obligaţia unui scrutin la începutul conclavului.
În cazul votării, buletinele sunt arse în sobele instalate în Capelă iar fumul, alb sau negru, în funcţie de rezultatul pozitiv, respectiv negativ, al scrutinului, iese pe coşul vizibil din Piaţa Sf. Petru. La 19.15, este prevăzută rugăciunea Vesperelor în Capela Sixtină, urmată de revenirea la Casa Sfânta Marta pentru cină, odihnă şi reflecţie în totală izolare de lumea exterioară. Începând cu a doua zi de conclav, sunt prevăzute patru scrutine pe zi, două în cursul dimineţii şi două după amiază, pentru a-l alege pe noul Succesor al Sf. Petru. Este necesară o majoritate de două treimi din voturi, în cazul prezent, 77 de voturi din 115.
Primul conclav desfăşurat mai mult sau mai puţin în forma actuală a avut loc în 1274. De atunci Biserica Catolică a avut 74 de conclave, cel din 2013 fiind, întocmai al 75-lea.
Durata în zile a conclavelor recente
În 1958, pentru a-l alege pe Ioan al XXIII-lea a fost nevoie de 11 scrutine desfăşurate în 4 zile. În 1963, pentru alegerea papei Paul al VI-lea, au avut loc 6 scrutine pe durata a 3 zile. În 1978, la alegerea papei Ioan Paul I, au fost 4 scrutine în 2 zile. Tot în 1978, pentru a-l alege pe Ioan Paul al II-lea, a fost nevoie de 8 scrutine în 3 zile. În fine, la conclavul din 2005, pentru alegerea lui Benedict XVI, cardinalii au avut nevoie de 4 scrutine în 1,5 zile (36 de ore). O durată asemănătoare s-a mai întâmplat numai în 1939 când papa Pius al XII-lea a fost ales în urma a 3 scrutine.
Minutele de la semnalul fumului alb până la ieşirea noului Papă la Loja Binecuvântărilor
1939 – 42 de minute (fumul alb la 17.25; înfăţişarea papei Pius al XII-lea, la 18.07).
1958 – 55 minute (fumul alb la 17.08; prima ieşire a papei Ioan al XXIII-lea, la 18.03).
1963 – 45 minute (fumul alb la 11.27; prima ieşire a Papei Paul al VI-lea, la 12.12).
1978 (1) – 55 minute (fumul alb, la 18.25; înfăţişarea în public a papei Ioan Paul I, la 19.30).
1978 (2) – 53 minute (fumul alb la 18.27; venirea la balconul binecuvântărilor a lui Ioan Paul al II-lea, la 19.20).
2005 – 56 minute (fumul alb la 17.52; anunţul cardinalului protodiacon «Habemus Papam» la 18.45; venirea papei Benedict al XVI-lea la balconul binecuvântărilor, la 18.48).
Cele mai lungi pontificate
Sf. Petru, 31 sau 34 de ani: din anul 33 până în 66/67
Fer. Pius al IX-lea, 31 de ani, 7 luni şi 22 de zile: de la 16 iunie 1846 la 7 februarie 1878
Fer. Ioan Paul al II-lea, 26 de ani, 5 luni şi 18 zile: de la 16 octombrie 1978 la 2 aprilie 2005
Leon al XIII-lea, 25 de ani, 4 luni şi 29 de zile: de la 20 februarie 1878 la 20 iulie 1903
Pius al VI-lea, 24 de ani, 6 luni şi 6 zile: de la 22 februarie 1775 la 29 august 1799
Adrian I, 23 de ani, 10 luni şi 25 de zile: din 772 în 795
Pius al VII-lea, 23 de ani, 5 luni şi 6 zile: din 1800 în 1823
Sf. Silvestru I, 21 de ani şi 11 luni: din 314 în 335
Sf. Leon I (cel Mare), 21 de ani şi o lună: din 440 în 461:
Cele mai scurte pontificate
Urban al VII-lea (1590) – 13 zile
Bonifaciu al VI-lea (896) – 16 zile
Celestin al IV-lea (1241) – 17 zile
Sisiniu (708) – 21 zile
Teodor al II-lea (897) – 21 zile
Marcel al II-lea (1555) – 22 zile
Damasus al II-lea (1048) – 24 zile
Pius al III-lea (1503) – 27 zile
Leon al XI-lea (1605) – 27 zile
Benedict al V-lea (964) – 33 zile
Ioan Paul I (1978) – 34 de zile
Sursa: http://ro.radiovaticana.va