Băsescu, despre aducerea lui Hayssam: A fost o operaţiune neautorizată în alt stat
Preşedintele Traian Băsescu nu poate preciza de unde a fost preluat Omar Hayssam, pentru că, potrivit declaraţiei sale de vineri, de la Palatul Cotroceni, România a efectuat o operațiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat.
Băsescu a declarat, vineri, într-o declaraţie de presă, răspunzând unei întrebări privind locul de unde a fost adus Omar Hayssam, că el nici nu confirmă, nici nu infirmă nimic, adăugând însă: „Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat”.
„Nu confirm că Omar Hayssam a fost preluat din Siria şi repatriat cu un avion al armatei Române şi repatriat în baza unui acord de extrădare. Era vorba despre aducerea în ţară a unui condamnat pentru terorism, iar terorismul este unul dintre atributele CSAT-ului, al cărui preşedinte este preşedintele României. Aici era vorba despre un terorist, responsabilitatea directă fiind a mea, cu atât mai mult cu cât operaţiunea putea să reuşească sau nu. Şi atunci nu ştiu dacă ar mai fi vorbit atâţia politicieni pe acest subiect”, a spus Traian Băsescu.
Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Declaraţia din seara aceasta, deşi, sunt convins, vă va dezamăgi, chiar dacă este legată de Omar Hayssam, vine din nevoia de a face unele clarificări, pentru a proteja interesele statului român, cu atât mai mult cu cât în spaţiul public s-au pronunţat demnitari, foşti miniştri, foşti şefi de servicii şi trebuie clarificate câteva aspecte, pentru că, altfel, riscăm să fim apreciaţi mult mai prost decât merităm, şi nu de altcineva, ci chiar de partenerii noştri din UE, din NATO şi prieteni de peste tot din lume. În primul rând aş vrea să clarific de ce imediat după ora 7.00 comunicatul a venit de la Preşedinţie. Pentru un motiv simplu, pentru că era vorba de readucerea în ţară a unui condamnat pentru terorism, iar terorismul este un atribut primordial al CSAT, iar preşedintele CSAT este preşedintele României. Ca să constataţi diferenţa, când a fost vorba de accidentul nefericit din Muntenegru, a fost o problemă a Guvernului, nu a existat niciun fel de punct de vedere exprimat de Preşedinţie. Aici însă era vorba despre un terorist. Lupta antiteroristă, strategiile antiteroriste sunt un atribut al CSAT şi, implicit, o responsabilitate directă a mea; cu atât mai mult, cu cât operaţiunea putea să reuşească sau putea să nu reuşească, şi atunci nu ştiu dacă ar mai fi ieşit atâţia politicieni să vorbească ce au făcut ei când au fost prin ministere sau ce fac ei acum. A fost o operaţiune asumată la nivelul la care trebuia asumată şi s-a desfăşurat, slavă Domnului, cu bine. De asemenea, vreau să ştiţi că nu confirm, repet, nu confirm, că Omar Hayssam a fost preluat din Siria. De asemenea, nu confirm că a fost repatriat cu un avion al Armatei Române. Şi, în sfârşit, nu confirm că a fost repatriat în baza unui acord de extrădare.
Dacă citiţi cu atenţie comunicatul Preşedinţiei, veţi constata că el vorbeşte despre mulţumiri aduse ofiţerilor implicaţi şi instituţiilor de siguranţă naţională implicate, şi atât. De asemenea, practic, comunicatul începe istoria lui Omar Hayssam, din momentul în care structuri de siguranţă naţională l-au predat Poliţiei, astăzi dimineaţă. Vreau să mai ştiţi un lucru, pentru a avea o imagine clară. O astfel de operaţiune nu se putea desfăşura nici într-o zi, nici într-o săptămână, nici în 3 luni. A fost un efort al unui colectiv foarte mic de oameni, care, de circa 5 ani, sau mai bine puţin de 5 ani, se ocupă de acest proces de aducere a lui Omar Hayssam în ţară. Am văzut şi întrebarea: de ce după 7 ani – nu? 2006, când a plecat -, şi de ce doar după 5 ani. Dintr-un motiv simplu: când a plecat, Omar Hayssam nu avea niciun mandat de a nu părăsi ţara – nu discut de ce – şi nu se ceruse niciun sistem de supraveghere a vreunei instituţii, fie că ar fi fost a Ministerului de Interne, a Serviciului Român de Informaţii. Deci, în 2006, când a plecat din ţară, Omar Hayssam putea fi acuzat de părăsirea, de trecerea frauduloasă a frontierei de stat, lucru pentru care a şi fost condamnat la 2 ani de închisoare. Pentru instituţiile de forţă ale statului, Omar Hayssam a devenit o problemă fundamentală din momentul în care a fost condamnat pentru terorism la 20 de ani de închisoare. Până la condamnare funcţiona prezumţia de nevinovăţie. Această condamnare s-a produs în 2008 şi atunci a fost obligaţia structurilor de securitate să-l aducă acasă pe Omar Hayssam pentru a se îndeplini dispoziţiile justiţiei: condamnare la 20 de ani. Deci abia din 2008, în urma condamnări la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, el a devenit un obiectiv major, în vederea împlinirii justiţiei.
Vreau să felicit instituţiile implicate în efort, în aceşti 5 ani, că sunt singurele care nu vorbesc şi nu fac declaraţii publice. Aceasta despre problema Omar Hayssam. Din acest moment, în problema Omar Hayssam, am conştiinţa împăcată că s-a făcut tot ce a trebuit pentru ca justiţia să fie îndeplinită. Sigur, Omar Hayssam este o problemă – politică, economică şi o problemă penală, mai ales. Este, din acest moment, sarcina justiţiei să afle tot ce este de aflat. Din punct de vedere al preşedintelui, consider misiunea încheiată. Am văzut sintezele pentru ziua de astăzi. Presa şi cu siguranţă şi cetăţenii au foarte multe întrebări legate de relaţiile lui politice din perioada când a fost în ţară, legate de cum a dobândit averea, legate de cum a finanţat partide, legate de cum a făcut trafic de ţigări şi de alcool, fără să fie depistat, eventual, legate de cum a făcut trafic de armament, dacă a făcut şi asta, dar acestea, din acest moment, sunt problemele procurorilor şi judecătorilor. Îi dau dreptate consilierului meu Iulian Chifu că probabil sunt destui care sunt neliniştiţi şi având în vedere vârsta lui Omar Hayssam şi faptul că deja are trei condamnări, una de 20 de ani, una de 16 ani şi una de doi ani, nu cred că la cumularea pedepselor va rămâne numai cu 20 de ani. Nu cred, dacă mă uit la ce s-a întâmplat la Gigi Becali. Şi atunci, având în vedere vârsta lui, poate că e mai bine să coopereze cu instituţiile statului român, cu justiţia română pentru că 25 de ani sunt mulţi şi când ai vârsta înaintată sunt chiar mult prea mulţi. Cam asta despre subiectul Omar Hayssam. Vreau să înţelegeţi că nu este nicio secretomanie, ci sunt doar motive de securitate, pentru care nu se pot da mai multe detalii. În primul rând, este un mod de a acţiona al instituţiilor statului român, care trebuie protejat, pentru că nu se ştie când mai avem nevoie. În al doilea rând, este vorba de oameni care trebuiesc şi ei protejaţi, cei care şi-au făcut misiunea.
În ceea ce priveşte Fondul Monetar Internaţional, am avut astăzi o discuţie cu troica, Fond Monetar, Uniune Europeană şi Bancă Mondială. Foarte mulţi dintre dumneavoastră sau dintre comentatori au apreciat că România nu mai are nevoie de un nou acord cu Fondul. Vreau să spun că sunt foarte multe motive pentru care eu cred că România are nevoie de un acord cu Fondul Monetar Internaţional, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Este adevărat, România este stabilizată macroeconomic, în momentul de faţă, dar este o stabilizare fragilă care trebuie consolidată, în parteneriat cu cele trei instituţii pe care le-am enunţat. Deci, prima prioritate trebuie să fie, aşa cum am discutat cu Fondul, consolidarea fiscală, să ieşim din zona aceasta de fragilitate şi de atât de puternică dependenţă ori de micile îmbunătăţiri ale veniturilor în sectorul bugetar, pe care le face Guvernul, ori să fim tot mai puţin dependenţi de situaţia economică din zona euro, în mod deosebit. De aceea, trebuie să continuăm consolidarea fiscală. Ar fi şi păcat s-o riscăm, atât timp cât pentru a se ajunge aici au fost făcute sacrificii enorme din partea populaţiei, cu salarii reduse, cu creşteri de contribuţii la pensii, cu creşteri de TVA, cu disponibilizări masive din aparatul bugetar. Deci au fost nişte sacrificii enorme, cu liberalizarea pieţei forţei de muncă. Românii au făcut sacrificii enorme. Au fost şi sacrificii politice făcute de guvernul de la acel moment şi ar fi păcat să alunecăm din nou într-o zonă de dezechilibre fiscale. Deci, consolidarea fiscală trebuie să fie primul obiectiv.
Cel de-al doilea este legat de reformele structurale care trebuie să vizeze, cu siguranţă, sănătatea. De asemenea, tot în zona reformelor structurale, trebuie pusă în aplicare Legea salarizării, care a fost lucrată cu Banca Mondială şi are nişte criterii care, în timp, vor duce la raportul de 1 la 5, între salariul cel mai mic şi salariul cel mai mare, absorbţia fondurilor, reducerea arieratelor – nivelul mare al arieratelor generează blocaje în economie, ceea ce împinge, în mod deosebit, întreprinderile mici şi mijlocii în faliment. Am susţinut că trebuie găsită o formulă de acordare de garanţii de stat către IMM-urile care doresc să ia credite de la bănci. Toţi ne plângem că băncile nu finanţează. Ele nu finanţează, în primul rând, pentru că au un nivel mare de credite neperformante şi nu mai riscă. În al doilea rând, dacă finanţează, finanţează la dobânzi foarte mari, şi atunci pentru a sprijini economia, am cerut delegaţiei Fondului şi Uniunii Europene şi Băncii Mondiale să mărească fondul de garanţii pe care îl poate acorda Guvernul pentru relansarea unor IMM-uri sau pentru crearea de noi IMM-uri, spre exemplu, în industria alimentară, unde avem un deficit major de linii de procesare a recoltei agricole şi a producţiei din agricultură. De aceea importăm, nu pentru că nu avem recoltă, ci importăm pentru că nu procesăm suficient. Nu în ultimul rând, am vorbit de o posibilă analiză cu privire la simplificarea Legii achiziţiilor publice care, în România, depăşeşte exigenţele Uniunii Europene şi, astfel, face dificilă accesarea fondurilor europene şi a oricăror tipuri de credite din sistemul bancar european, spre exemplu, fie că vorbim de Banca Europeană de Investiţii, fie că vorbim de Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Cam acestea sunt cele ce am dorit să declar. Vă doresc o seară plăcută şi ne vedem după weekend. La revedere. E doar declaraţie, aşa am anunţat-o. Vă rog să nu vă supăraţi. V-am cerut scuze, de la bun început, că o să fiu atât de explicit, cât se poate, într-o astfel de situaţie. Vă rog să înţelegeţi.
Întrebare: (…) nominalizarea ministrului Silaghi??
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Să vedem, mai reflectez. Nu vă ascund că aş vrea foarte mult să discut şi cu Crin Antonescu. Înţeleg că se întoarce în acest weekend şi aş vrea să găsim o formulă care să fie o formulă bună. Voi vedea dacă şi dânsul menţine propunerea, dar aş vrea să discut şi cu Crin Antonescu.
Întrebare: Pentru a fi cât mai explicit, o scurtă clarificare.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu săriţi aşa pe mine.
Întrebare: Pentru a fi cât mai explicit, cum spuneaţi, despre ceea ce aţi menţionat în declaraţie, nu confirmaţi că a fost preluat din Siria, dacă…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu confirm.
Întrebare: De unde a fost preluat?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aici e cheia. Cum să vă spun, când România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul altui stat. Da? Deci, nu vă pot confirma şi nici infirma nimic.