Băsescu: PE cere flexibilizarea utilizării bugetului UE

Summitul şefilor de stat şi de guvern ai Uniunii Europene menit să echilibreze politicile de austeritatea cu stimularea creşterii economice s-a încheiat fără rezultate concrete, arată agenţia EFE.

‘La întrebarea ‘de unde provine creşterea economică’ răspunsul este încrederea, creditul şi competitivitatea. Şi, în plus, este necesară o politică specifică de ocupare a forţei de muncă pentru ca această creştere economică să se concretizeze în mai multe locuri de muncă’, a afirmat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy.

Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, a vorbit despre obţinerea unei creşteri economice sustenabile prin creşterea competitivităţii şi a nivelului ocupării forţei de muncă.

‘Trebuie să combinăm politicile de solidaritate cu cele de responsabilitate. Nu trebuie să alegem una în detrimentul celeilalte, nu se poate contrapune una alteia. Ne trebuie amândouă. Pentru a ajunge la o creştere substanţială trebuie evitate erorile trecutului şi să creăm o bază solidă şi sănătoasă’, a declarat Barroso.

Referitor la relaţiile cu Rusia. ‘Astăzi am avut o dezbatere fructuoasă asupra intereselor şi provocărilor noastre comune, cât şi asupra modalităţilor de a aprofunda aceste relaţii. Trebuie să găsim soluţii pentru diferenţele ce ne opun, respectând în acelaşi timp normele şi valorile noastre’, a declarat Van Rompuy.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a participat în perioada 14 – 15 martie a.c., la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European.

Traian Băsescu a susţinut vineri, 15 martie a.c., o declaraţie de presă la finalul reuniunii.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci a fost un Consiliu European dedicat agendei de politică economică şi, pe relaţii externe, a avut ca subiect Rusia şi Siria – cooperarea cu partenerul strategic, Federaţia Rusă, şi poziţionarea faţă de evenimentele din Siria. Probabil, aţi văzut concluziile Consiliului. Ele sunt, din punct de vedere al modului de exprimare, destul de ermetice; aşa că o să încerc o traducere, cu adaptare la România, ca să fie accesibile şi celor de acasă, nu numai celor care ca dumneavoastră, care s-au specializat în înţelegerea limbajului Consiliului. Deci, încă din începutul concluziilor, veţi observa că se menţin obiectivele de politică economică şi socială, şi se fixează pilonii pe care aceste politici la nivel european trebuie să se bazeze; deci, criteriile pe care aplicăm politicile economice şi sociale. Aş enunţa criteriile. Primul ar consolidarea fiscală favorabilă creşterii economice. Dacă observaţi, spre deosebire de formulările iniţiale, când se vorbea de consolidare fiscală, acum se spune „consolidare fiscală favorabilă creşterii economice”. Este un pas înainte, pentru că poţi să-ţi faci consolidarea fiscală, în două feluri. Ori mărind fiscalitatea şi, în felul acesta, să creşti veniturile, implicit să-ţi reduci deficitele, în condiţiile în care, să spunem, îţi menţii cheltuielile – e complicat? Nu. Sau poţi să laşi fiscalitatea aşa cum este la momentul la care a intrat în criză, şi să te duci pe reducerea cheltuielilor. Noi am aplicat cea de-a doua soluţie, care ne-a şi dus la o redresare imediată. Practic, de unde, în 2010, am avut o scădere a produsului intern brut, de 4,4%, dacă bine îmi amintesc, urmarea măsurilor de consolidare fiscală, pe care le-am aplicat începând din mai 2010; 2011 ne-a dus deja pe creştere economică de 2,2%, cu o reducere consistentă a deficitului bugetar. Deci, este foarte important că se spune „consolidare fiscală favorabilă creşterii economice”. De ce se face această precizare? Pentru că au fost măsuri de consolidare fiscală, la multe din statele Uniunii Europene, dar care n-au dus la creştere economică; dimpotrivă, au dus la creşterea şomajului şi pe fondul unei creşteri a fiscalităţii. Deci, s-a îndreptat efortul de consolidare fiscală către zona economică, ceea ce fost greşit, pentru că asta a făcut să dispară foarte multe societăţi, ceea ce a dus la creşterea şomajului.

Aş spune că noi am fost inspiraţi, în 2010, pentru că suntem una din puţinele ţări care are reducere de şomaj, neatacând zona de fiscalitate pe economie. Deci acesta este unul din criteriile de politică economică: consolidare fiscală favorabilă creşterii economice; iar eu v-am tradus ce s-a întâmplat la noi, în cazul acestui prim criteriu. Restabilirea unui nivel normal de acordare de împrumuturi este un alt criteriu pe care trebuie să-l urmărim în politica economică şi, din acest punct de vedere, pot spune că Guvernul României, deşi a făcut multe împrumuturi de pe piaţa internă, începând cu 2012, au fost multe ieşiri pe piaţa externă, ceea ce a lăsat resursă financiară pentru creditare. N-aş spune că a reuşit grozav. Băncile încă nu sunt foarte deschise să crediteze economia, aşteptând de multe ori emisiunile Ministerului de Finanţe, să plaseze bani, dar este o politică corectă, cea desfăşurată în anul 2012 şi începutul lui 2013, aceea ce a ieşi pe pieţele internaţionale şi de a încerca să finanţezi nevoile bugetului de stat, din piaţa internaţională şi nu de pe piaţa internă. Deci, este un alt criteriu, restabilirea unui nivel normal de împrumuturi din sistemul bancar. Promovarea creşterii şi a competitivităţii este un alt pilon al politicii economice. Aici cheia în ceea ce ne priveşte este respectarea acordului cu UE, FMI şi Banca Mondială, care vizează, practic, creşterea competitivităţii firmelor de stat. De aceea se vorbeşte despre management privat, despre privatizări, la companiile de stat de gen Calea Ferată, Oltchim şi multe altele; Tarom, care se află în programul de privatizare cu UE şi cu FMI. Un alt pilon al politicii economice trebuie să fie abordarea şomajului şi a consecinţelor sociale ale crizei. Aş spune că, atât timp cât nu se măreşte fiscalitatea şi dacă în România se trece la absorbţia consistentă a fondurilor europene, noi nu avem o problemă de creştere de şomaj, chiar în condiţiile în care avem un Oltchim, în care avem situaţiile de la Mechel, dacă Guvernul va reuşi să absoarbă fondurile europene, în mod cert, şomajul, în România, va putea fi ţinut sub control. Şi, în sfârşit, modernizarea administraţiei publice, care vizează, aşa cum este lesne de înţeles, debirocratizare şi diminuarea poverii aparatului bugetar pusă pe economie, adică diminuarea cheltuielilor de funcţionare a statului, proces pe care, dacă observaţi, şi actualul guvern îl continuă, nemodificând, încă, acea ordonanţă prin care se fac angajări 1 la 7 plecaţi din sistem. Dacă această ordonanţă a facilitat reducerea cu 200 de mii de angajaţi în sectorul public, a numărului de angajaţi în anii 2010 – 2011 – 2012, continuarea ei va face să atingem, probabil, acel obiectiv, de a ajunge cu circa 1,1 milioane de salariaţi în sectorul public. Sigur, deja, aici trebuie să privim cu atenţie modul de aplicare a ordonanţei. Nu mai suntem în perioada de reduceri brute. Trebuie făcut un acord, fiindcă sunt sectoare care deja suferă foarte mult, cum ar fi, spre exemplu, sectorul de sănătate.

Deci am vrut să vă prezint aceste cinci criterii aplicate la realităţile din România şi să constatăm, cu permisiunea dumneavoastră, să constatăm împreună că, din punct de vedere al politicilor economice la nivel european, România se încadrează în toate criteriile. Sigur, nimeni nu impune mijloacele prin care să aplice aceste criterii, fiecare ţară şi le aplică aşa cum crede şi adaptat la realităţile ei. Am văzut, însă, ţări şi aici este locul să o spun, legat de ceea ce v-am prezentat mai înainte, care în fază iniţială au trecut la încercarea de consolidare fiscală şi bugetară, prin creştere de fiscalitate pe economie. A trecut un an, au trecut doi, au constatat că nu dă rezultate şi au trecut la reduceri de cheltuieli bugetare abia într-o a doua fază, iar acum costurile sunt mai mari decât dacă din prima fază ar fi trecut la optimizarea cheltuielilor în buget şi nu la creştere de fiscalitate pe economie, cu toate efectele care au decurs din acest lucru. În ceea ce priveşte priorităţile, deci în cadrul acestor cinci criterii sunt diverse priorităţi. Una este echilibrarea, din punct de vedere structural, a bugetelor. Cum se traduce această cerinţă? Toate ţările au un buget de stat consolidat, în care intră şi bugetul de stat, şi bugetul asigurărilor sociale şi, la unele, şi bugetele de sănătate. Echilibrarea, din punct de vedere structural, a bugetelor înseamnă să priveşti în bugetele componente ale bugetului de stat consolidat. În cazul nostru avem două bugete deficitare, unul care este un buget clar, distinct în bugetul consolidat – bugetul de pensii. Aici avem un deficit de circa 3,3 miliarde de euro şi el trebuie acoperit de fiecare dată din bugetul de stat, prin transfer de la bugetul de stat. Nici aici România nu a stat cu mâinile în sân, şi după cum ştiţi, prin Legea pensiilor, s-a prelungit vârsta de pensionare la bărbaţi de la 60 la 65 de ani, pentru a mări perioada de contribuţie, în acord cu creşterea speranţei de viaţă, iar la femei de la 58 la 63 de ani. Acest lucru va face ca, în timp, acest deficit al bugetului asigurărilor sociale să se diminueze.

O altă prioritate, stabilită în concluziile din acest Consiliu, este legată de necesitatea de măsuri de creare de locuri de muncă pe termen scurt, măsuri adresate, în primul rând, tinerilor. Şi România, din circa 650 de mii de şomeri, are aproximativ 170 de mii de şomeri tineri, cu vârstă până în 25 de ani. Aici, dacă ştiţi, sunt nişte fonduri de garantare, nişte facilităţi acordate tinerilor – nu vă pot spune în momentul de faţă cât de consistent sunt prevăzute aceste facilităţi – creare de locuri de muncă, de întreprinderi mici şi mijlocii, de mici fonduri destinate micilor întreprinzători. Ce ştiu, însă, sigur, este că începând cu 1 ianuarie 2014, avem la dispoziţie 140 de milioane de euro de la Uniunea Europeană, să creăm locuri de muncă strict pentru tineri. Vreau să fiu foarte clar: asta nu înseamnă că aceşti bani se pot duce „hai să facem un capăt de autostradă”, pentru că nu… ci mici firme, în care tinerii până în 25 de ani să realizeze un venit şi să aibă un produs pentru societate. Reforme structurale, tot la priorităţi, reforme structurale care să stimuleze competitivitatea – este exact ce am vorbit în Parlament, dacă vreţi, necesitatea de a avea sectorul de stat competitiv, pentru că altfel, o eventuală intrare în zona euro nu face decât să ne supună unui risc major. Poate vă întrebaţi de ce vorbesc numai de sectorul de stat. Pentru că în mod categoric, sectorul privat este performant, în momentul de faţă. Dacă priviţi numai şi la exporturi, care în ultimii trei ani au crescut constant şi au ajuns, pentru anul 2012, la circa 46 de miliarde – exporturi pe pieţe foarte exigente: Germania, Italia, Marea Britanie, Franţa, deci piaţa Uniunii Europene – asta înseamnă că sectorul privat este competitiv. Noi, pentru a deveni competitivi în ansamblu, trebuie să ne facem competitivă şi economia de stat, fie că vorbim de Romgaz, care e în profit, dar are un profit mult mai mic decât ar trebui să aibă, datorită modului cum se face managementul la o astfel de companie, sau vorbimd de Calea Ferată Română, Compania de Marfă, care din management defectuos este într-un dezastru financiar, sau Oltchimul sau ce vrem să luăm din economia de stat. Deci o prioritate este reforme structurale, care să creadă competitivitatea, valabil şi pentru sectoarele bugetare, fie că vorbim de sănătate, fie că vorbim de educaţie – şi acestea trebuie să fie competitive.

O altă prioritate, valabilă pentru toată Uniunea Europeană: îmbunătăţirea colectării impozitelor. Deci, în sfârşit, se recunoaşte că problemele de colectare nu sunt numai în România, cum eram obişnuiţi să credem despre noi. Şi o altă precizare din concluziile acestui Consiliu: combaterea fraudării TVA-ului la nivelul prioritate la nivelul Uniunii Europene şi, desigur, o bună guvernare economică, lucru care, dacă vreţi, prioritate care este valabilă pentru toate statele Uniunii Europene, nu numai pentru România, într-o măsură mai mare sau mai mică. Vreau să ştiţi că noi nu am avut nicio contribuţie la introducerea priorităţii legată de buna colectare şi la diminuarea fraudării TVA-ului. Este din concluziile, din analizele Consiliului, din analizele Comisiei Europene, valabile pentru toate statele Uniunii Europene. Acest consiliu pune nişte accente, dacă aţi observat în concluzii, şi consideră şomajul cea mai importantă provocare socială la nivelul Uniunii Europene şi pe bună dreptate, pentru că măsurile de austeritate, funcţie de cum au fost aplicate, în multe state, au generat şomaj, cifre ale şomajului, pe care Uniunea Europeană nu le-a mai cunoscut. Cu toate măsurile luate, anul trecut, şomajul a continuat să crească, la nivelul Uniunii Europene, iar efectele sociale ale şomajului le vedem în fiecare seară, dacă ne uităm pe televiziunile europene, fie că ne uităm în Spania, fie că ne uităm în Grecia, fie că vedem în Portugalia, în Irlanda, în Franţa, în Italia, în România, uneori. Deci, problemele sociale generate de şomaj au devenit o prioritate la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, reducerea sărăciei; şi, pentru reducerea sărăciei, soluţia pe care Consiliul European o recomandă este creare de întreprinderi mici şi mijlocii, care să angajeze forţe de muncă aflată în şomaj, în momentul de faţă. Un alt accent, care va fi pus în continuare, este realizarea pieţei unice, care este considerată a fi o sursă de creştere a numărului de locuri de muncă. Cu certitudine, când vorbim de piaţa unică, ne referim şi la piaţa unică a forţei de muncă, iar România nu va accepta niciun fel de nerespectare a Tratatului nostru de aderare, prin care, de la 1 ianuarie, nicio ţară nu mai poate pune restricţii pe forţa de muncă din România. S-a făcut şi o pregătire a analizei care se va face anul viitor, din punct de vedere al atingerii obiectivelor agendei Europa 2020. Acolo sunt multe obiective. Eu n-o să le abordez pe toate, ci doar câteva, care au şi nişte termene şi care sunt de maxim interes, pentru noi.

Spre exemplu: în ceea ce priveşte energia, finalizarea pieţei interne a energiei, până la sfârşitul anului 2015. Ce înseamnă asta? Două tipuri de energie trebuie să nu mai aibă „insule”: energia electrică şi gazele. Deci, până la sfârşitul anului 2015, la nivelul Uniunii Europene, trebuie să existe o reţea care să interconecteze toate statele la energie electrică şi la gaze. În ceea ce ne priveşte, ştiţi că este procesul în derulare, interconectarea, pe gaze, cu Ungaria şi cu Bulgaria; deja, pe interconectorul de intrare în ţară este funcţional, cu Ungaria, şi se lucrează la interconectorul cu Bulgaria. În ceea ce priveşte energia electrică, suntem interconectaţi pe Sud; trebuie să facem definitivarea capacităţilor de interconectare pe Vest, pe frontiera de Vest. Un alt obiectiv, de mare interes pentru noi, este realizarea pieţei digitale unice, până la sfârşitul anului 2015, dată, până la care trebuie realizată şi piaţa unică a telecomunicaţiilor. Foarte important pentru noi, dacă, din punct de vedere al pieţei unice a telecomunicaţiilor, nu cred că avem o problemă; ba, văd că Vodafone ne duce în topul tehnologic al sistemului, Vodafonul, nu, cu G4? În ceea ce priveşte interconectarea digitală, este probabil o prioritate şi pentru noi, dar şi pentru alte state, realizarea internetului în bandă largă. România stă bine din acest punct de vedere, însă trebuie realizată interconectarea la nivelul Uniunii Europene, pentru o rapidă comunicare şi transmitere de date. Important, de asemenea, pentru noi – şi aici trebuie să vedem unde ne găsim locul – este, în ceea ce priveşte politica de apărare; şi, aici, este doar o sarcină trasată Comisiei, să examineze crearea unei baze tehnologice şi industriale, de apărare europeană. Deci, o punere la un loc, a capacităţilor performante, a capacităţilor industriale performante care pot realiza tehnică, tehnologie militară. De asemenea, aici va fi o analiză privind competitivitatea europeană şi punerea în aplicare a priorităţilor de politică industrială. În sfârşit, Europa pare a se opri puţin din veselia delocalizării şi pare dispusă să analizeze realizarea unei politici industriale, la nivel european. Începem să înţelegem că delocalizarea industriei europene nu pare a fi cea mai fericită soluţie, şi nevoia de a menţine capacităţi industriale majore, pentru a crea locuri de muncă în Europa, pare a fi o idee care prinde tot mai mult contur şi tot mai bine.

Dacă mi-aţi permite, aş trage o concluzie, în ceea ce ne priveşte, privind la concluziile acestui Consiliu, şi aş spune că, în 2010, noi am făcut ceea ce a fost necesar, pentru a ne stabiliza macroeconomic, trebuie să continuăm şi acum un proces de consolidare a stabilităţii macroeconomice, dar, dacă în anul 2010 am făcut ce am putut, ce ne-a obligat viaţa să facem, şi am ales, cu tot regretul şi cu tot impactul politic, soluţia corectă, de redresare rapidă, în 2011 – 2012 – 2013, trebuie să facem ce putem, pentru a ne asigura creşterea economică şi consolidarea macroeconomică. În 2010, am făcut ce a trebuit, dar acum trebuie să facem tot ce putem, pentru a ne consolida macroeconomic şi pentru a ne aşeza postamentul unei creşteri economice mai mari, iar ceea ce putem noi, acum, să facem, sau ce ar trebui să putem, într-o perioadă când investiţiile străine directe încă nu apar, încă există prudenţă, ar fi să utilizăm banii europeni. Sunt o sursă extraordinară, pentru noi. Aş mai face un comentariu, legat de rezoluţia Parlamentului European, cu privire la cadrul financiar multianual 2014 – 2020. Înţeleg că unii politicieni din patria noastră au înţeles că a fost respins bugetul şi că acum şefii de stat şi de guvern se întâlnesc iar, să mai pună nişte bani, da?

Întrebare: (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, deci, este un act politic al Parlamentului European, pe care, personal, îl consider îndreptăţit, dar care nu vizează creşterea alocărilor în buget. În principal, Parlamentul European cere să existe obligaţia revizuirii bugetului. Consiliul European a vorbit de posibilitatea revizuirii acestui buget, în vremuri mai bune, undeva, 2014 – 2015, în speranţa că se va mai putea adăuga ceva, dar Parlamentul European are ca obiectiv să decidă că această revizuire se va face, nu va fi lăsată, să vedem, dacă o facem. Şi al doilea obiectiv major – probabil, că Parlamentul are mai multe, dar sunt cele care mie îmi sunt foarte clare – al doilea obiectiv este flexibilizarea utilizării sumelor. Ştiţi foarte bine că alocaţiile pe capitole, pe programe, pe proiecte, „beneficiază” – pun în ghilimele – de o rigiditate destul de mare, adică, nu prea poţi lua bani de la, ştiu eu, de la Programul Operaţional Transporturi să-i duci la agricultură. Nu se poate asta. Bănuiesc că, aici, Parlamentul vrea să aibă un cuvânt mai greu, să lase posibilitatea adaptării resurselor alocate unei ţări, la priorităţile pe care le are ea, în acel moment. Pentru că, uitaţi-vă, spre exemplu, în acest exerciţiu bugetar, 2007 – 2013, bugetul a fost conceput în 2006, când nimănui nu-i trecea prin cap că vom avea o criză, prima criză a sistemului bancar, a doua criză a datoriilor suverane, a treia criză a forţei de muncă, o criză socială. Nimeni, datorită regulamentelor emise pentru aplicarea, pentru punerea în practică, pentru execuţia bugetului 2007 – 2013, nu poate muta bani între capitole. Poate că o ţară ar fi fost dispusă să ia bani de la Dezvoltare Rurală, să-i ducă la crearea de întreprinderi mici şi mijlocii, ca să stimuleze apariţia de locuri de muncă. Poate o ţară a avut nevoie, n-a mai putut să-şi finanţeze sănătatea, şi ar fi avut nevoie să ia nişte bani dintr-un capitol, fie el şi, spre exemplu, de dezvoltare de infrastructuri şi să pompeze o anume sumă în sistemul de sănătate, sigur, justificat, şi… Deci, cred că o introduce… şi aşa, Consiliul a flexibilizat puţin abordarea între dezvoltare rurală şi plăţi directe, la agricultură. Deci, a dat voie statelor, prin bugetul propus de Consiliu, s-a dat voie să fie mişcate sume de la plăţi directe, la dezvoltare rurală, sau invers, de la dezvoltare rurală, la plăţi directe. Se pare că Parlamentul vrea o flexibilizare mai mare, ceea ce nu-i rău deloc, dacă se stabilesc şi condiţiile în care se face această flexibilizare, adică să nu fie extrem de complicate, să fie cu argumentarea statului beneficiar de alocare bugetară, care să fie aprobată de Comisie, că dacă ne vom duce să trecem prin Parlament, pentru modificarea regulamentului de executare a bugetului, va fi complicat. Cred că acestea sunt obiectivele rezoluţiei Parlamentului European şi cred că e foate bine, nu văd nimic rău. Trebuie sa spunem că această dezbatere care va fi în Parlament va da ocazia parlamentarilor noştri să obţină încă vreo 8 – 9 miliarde de euro în plus. Nu, ei parcă îmi reproşau mie că a fost creşterea de numai 18% a bugetului şi sunt convins că, prin priceperea, talentul, inteligenţa şi capacitatea lor de a convinge, vor mări bugetul României. Cam acesta este cometariul meu. Da.

Întrebare: (…) câteva detalii despre acest… acea facilitate pentru tineri; este vorba de o sută şi patruzeci de milioane de la 1 ianuarie (…). Ce regim au aceşti bani? Intră în aceeaşi categorie ca fondurile europene sau (…)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, sunt fonduri europene. Cu destinaţie – creare de locuri de muncă pentru tineri până în 25 de ani.

Întrebare: Pe an, va fi suma aceasta, sau (…) ?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu pe an, pe tot exerciţiul, deci, 140 de milioane împărţit la 7 ani, vreo 20 şi ceva de milioane pe an. Noi avem un şomaj mic, faţă de alte ţări, la tineret. Spre exemplu, Spania are milioane de tineri. Noi avem o sută şi vreo şaizeci de mii.

Întrebare: (…) 25%.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: 23% din 600.000, domnule Unteanu, nu 23% din 10 milioane de şomeri, da? Deci, aici discutăm de număr.

Întrebare: Sunt 23 în general şi 50%, la tineri.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: În Spania.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: În Spania? Credeam că îmi spuneţi de România.

Întrebare: Nu, nu.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: A, în regulă, da. Bun

Întrebare: (…) anul aderării la moneda euro, (…) merge mai departe de 2015, aţi formalizat noul obiectiv sau aici, sau care e formatul, când veţi anunţa că nu mai este 2015 (…)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, sunteţi Televiziunea Publică. Aţi văzut că, în Parlament, am spus: cred că este nerealist 2015, Guvernul, Parlamentul şi Banca Naţională să analizeze noul obiectiv.

Întrebare: (…) niciun fel de discuţii pe această temă?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, cum să am, ce, am puterea să angajez ţara pe un termen, fără să fie această decizie? Că nu preşedintele îndeplineşte condiţiile de intrare în zona euro.

Întrebare: (…) nici măcar (…)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, doamnă, nu mai insistaţi, că n-am cum să… dacă mă întreba cineva oficial, astăzi sau ieri, spuneam: 2015, pentru că acesta e anul oficial. N-aveam ce să spun altceva.

Întrebare: Ne puteţi spune ce aţi vorbit despre (…)?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu.

Întrebare: (…) problema Transnistriei şi a Moldovei aţi abordat-o dumneavoastră?

Întrebare Şi eu voiam să vă întreb de Rusia….

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, deci doar fac public că s-au discutat relaţiile cu Rusia, dar nu discut despre conţinutul discuţiei.

Întrebare: (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: S-a discutat Siria, şi atât.

Întrebare: Vorbind despre austeritate, ne întoarcem puţin, credeţi că acum, în Europa, în Uniunea Europeană şi ne gândim şi la România, evident, măsurile de austeritate sunt (…) sau (…) creare de locuri de muncă. Rămânem pe (…). Care este sentimentul dumneavoastră în urma discuţiilor?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Dumneavoastră de unde sunteţi?

Întrebare: Radio România Observator European.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, doamnă, staţi puţin. Care e discursul stângii?

Întrebare: (…) la putere în mai multe state europene şi sunt concentrate pe creştere economică şi crearea de locuri de muncă. (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Şi? Care sunt reuşitele? În Franţa, spre exemplu?

Întrebare: Nu pot să comentez. (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, uitaţi eu ce vă pot spune ca politici, aţi văzut aici. Că vi se par de stânga sau de dreapta este problema dumneavoastră. Ce vă spun cu certitudine, însă, este că nimeni nu-şi poate construi creşterea, dacă are o criză care vine din datorii şi vrea să treacă pe creştere, făcând datorii mai mari. Asta nu se poate. E o contradicţie în termeni. Deci înainte să-ţi construieşti o creştere durabilă, trebuie să te stabilizezi, să pleci de la premisa că trebuie să-ţi creezi resurse de creştere, fără să-ţi creşti datoriile. Avem ţări, da, cu 90%, 100% datorie publică în raport cu produsul intern brut. Aceste ţări nu-şi mai pot concepe creşterea economică, relansarea economică făcând alte datorii. În primul rând, nu le mai dă nimeni aceşti bani. Deci creşterea economică trebuie bazată pe un echilibru macroeconomic, pe un nivel de îndatorare rezonabil şi, ca să nu facem dezbateri ce înseamnă rezonabil, înseamnă sub 60%, că asta spun criteriile de la Maastricht şi îţi poţi construi creşterea economică. Sigur, aici avem o mare problemă. Noi spunem sau ne uităm cu plăcere la faptul că avem deficitul de 3% sau mai mic, anul trecut 2,8%, acum ne pregătim şi foarte bine că şi anul acesta vom menţine tot un deficit de 2,8, deci sub 3, dar trebuie să înţelegem că orice procent de deficit înseamnă creşterea gradului de îndatorare. Or România trebuie să treacă pe criteriile Tratatului fiscal. Anul acesta este bine că este 2,8, se menţine, ca şi anul trecut. De ce? E şi o limită de suportabilitate, pentru că dacă anul ăsta, Guvernul şi-ar fi propus un deficit de 1,5%, ca să se îndrepte spre acel zero, spre buget echilibrat, însemna să continue cu tăierile, nu de salarii sau pensii, ci tăieri din cheltuielile bugetare, probabil de la investiţii. E bine să se ia un an de respiro după o cursă atât de rapidă de reducere a deficitului bugetar, dar dacă anul acesta vom avea o creştere de produs intern brut mai bună, cu siguranţă, în 2014 ne va fi mai uşor să venim la un deficit de 2 sau de 1,5, deci aici trebuie aşezate lucrurile. Cert este că nimeni nu mai poate spera să-şi garanteze prosperitatea din împrumuturi, aşa cum au făcut vechii europeni multă vreme.

Întrebare: (…) în concluziile Consiliului European de vorbeşte şi despre transferarea(…) fiscale de la muncă spre altele (…) energie. În condiţiile în care spuneaţi că nu avem o problemă de creştere a şomajului, aţi recomanda…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun, eu nu spun că nu avem o problemă. Într-adevăr, trendul în România nu e de creştere a şomajului, este de reducere, dar trebuie să privim în mod realist în bugetul de pensii. Avem deficit de peste 3 miliarde de euro, care sunt bani luaţi de la investiţii, de aici îi aducem ca să plătim pensiile, deci de la dezvoltare, din propria noastră dezvoltare luăm aceşti bani şi atunci întrebarea este „este optim să reducă acum CAS-ul, chiar dacă este o recomandare”. Va decide Guvernul, eu nu pot să spun care e soluţia. Vă rog.

Întrebare: Domnule preşedinte, prima întrebare: se vorbeşte despre această consolidare fiscală pentru favorizarea creşterii economice, dacă poate fi privită şi ca o facilitate pentru Guvernul României, de a face un deficit mai mare, anul acesta, în condiţiile în care au apărut taxe suplimentare, preţul la energie se majorează, iar economia ar putea evolua sub aşteptări. Aceasta este prima întrebare şi, dacă îmi permiteţi, cu aceeaşi…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Staţi că nu am înţeles foarte bine, deci…

Întrebare: Dacă România poate privi această nouă sintagmă, care este adresată Franţei, până la urmă, pentru a-şi temporiza reducerea deficitului, ca pe o facilitate, pentru a îşi temporiza şi România reducerea deficitului. Să aibă doar creştere în condiţiile în care economia va evolua sub aşteptări.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Domnule Soviani, cred că sunteţi prea complicat pentru mine, dar eu o să încerc să vă răspund. Ceea ce am spus nu este pentru Franţa, este pentru toate statele Uniunii Europene, şi eu am încercat să adaptez concluziile, la realităţile noastre. Deci, temporizarea pe care eu am văzut-o şi care nu corespunde Tratatului fiscal pe care noi l-am ratificat, dar este convenită cu troica Uniune Europeană, Fond şi Bancă Mondială, este, mi se pare mie, corectă. Nu, economia nu mai suporta încă o reducere de cheltuieli anul acesta după mine şi chiar era riscul să trecem pe o creştere negativă dacă am fi continuat să reducem cheltuielile. Asta nu înseamnă că ne putem permite să trecem înapoi la deficite de 4%, de 5%, de 7%. Nu ne putem permite, în primul rând, pentru că avem o lege pe care am ratificat-o: Tratatul fiscal; şi, economic, chiar nu cred că ar merita să ne… uitaţi-vă cu câtă viteză a crescut gradul de îndatorare. Noi încă suntem departe de 60% aparent, că ai 37,5 – 38%, dar 22 de procente odată le vezi că au plecat şi ajung la 60%, deci, prudenţa aici trebuie să fie majoră, după părerea mea, mai ales că ne propunem, totuşi, un termen rezonabil de intrare în zona euro. Şi, aici, aş vrea să vă spun următorul lucru. Nu va sta nimeni după cei care nu se pregătesc să intre în euro. Se simte că Europa sau zona euro nu este dispusă să stea să ne aştepte. Ei se duc cu regulile lor înainte, şi cei care nu îşi îndeplinesc condiţiile să intre în zona euro vor rămâne tot mai departe de plutonul statelor din zona euro, ceea ce, după mine, ar fi o pierdere să… şi corecţia…

Întrebare: (…) reducerea cheltuielilor, corecţia ar fi că am majorat şi fiscalitatea, inclusiv prima variantă, TVA-ul fiind impozit indirect şi (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, dar nu pe economie, ci pe cumpărător. Deci, România a adus totul la populaţie, nu a afectat cheltuielile întreprinderii. TVA-ul s-a dus la populaţie, la consumatorul final.

Întrebare: A fost o consolidare fiscală favorabilă, mai degrabă, creşterii economice sau favorabilă stagnării economice?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, domnule Soviani, socotiţi şi dumneavoastră! Deci, în 2010, cât am avut? Minus 4 (…) Aşa, deci, în 2010 s-au aplicat măsurile şi în 2011 am avut creştere 2,2. Deci, faptul că s-au întâmplat două lucruri importante. Primul şi cel mai important a fost că s-au creat locuri de muncă în 2011. Au plecat 100 de mii, 150 de mii – 2010 – 2011, deci dau deoparte 2012. 150 de mii de oameni din aparatul bugetar şi şomajul nu a crescut! Deci, neatingând fiscalitatea pe întreprindere, sectorul privat a avut capacitatea să creeze locuri de muncă şi să absoarbă ceea ce s-a disponibilizat din sectorul public. Cred că modul cum am abordat noi austeritatea, deşi extrem de dureros, a scurtat boala şi a făcut-o să nu fie mai costisitoare decât a fost, chiar dacă a adus suferinţă la populaţie. Dacă am fi inversat măsurile, să lăsăm cheltuieilile bugetare aşa cum erau şi încercam să transferăm povara consolidării fiscale pe întreprindere, sunt convins că ar fi dispărut multe locuri de muncă şi probabil că şi încasările în bugetul de stat. Ce ni se întâmpla dacă, ştiţi care a fost propunerea FMI: au venit şi au spus „Creştem cota unică, de la 16, la 20!”. Cred că am fi mărit evaziunea şi mai închideam câteva societăţi. TVA-ul era şi în vederea lor să crească de la 19 la 22 şi CAS-ul 2% creştere, ca să mai diminuăm la fondul de pensii. Deci, eu cred că nu ar fi dat rezultatele pe care le-a dat soluţia adoptată, chiar cu pierderile politice uriaşe care au fost. Rămâne această realitate. Măsurile s-au adoptat, au fost anunţate în mai, s-au implementat din iunie şi, în 2011, am trecut pe creştere economică. Nu spun mare, nu există nicio ţară din Uniunea Europeană care să fi avut creştere economică mare, dar am avut 2,2% creştere economică. Sunt convins că în 2012, dacă am fi tras măcar 2 miliarde de euro mai mult de la Uniunea Europeană, am fi avut o creştere tot de peste 2%. Aşa, este 0,3%.

Întrebare: Sau în 2011.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, în 2011 s-a tras cel mai bine, că de asta am avut creşterea economică, din cauza faptului că a mers bine POSDRU şi Dezvoltarea Regională, care pe graficul de absorbţie, chiar dacă era 19% la sfârşitul lui 2011, era 100% pe graficul de alocare.

Întrebare: Dacă îmi permiteţi o întrebare legată de IMM-uri. În contextul discuţiilor, practic, de sprijinire a IMM-urilor pentru a angaja tineri, vi se pare oportun impozitul forfetar reintrodus în România?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ăla a fost o greşală, când s-a introdus, şi o repetăm. Eu aş face acum, spre exemplu, dacă discutăm aşa, pentru că avem totuşi 160 de mii de şomeri tineri. Nu s-ar plăti pentru ei CAS-ul doi ani de zile, dacă i-ar angaja cineva, şi sunt convins că ar fi o viteză de reducere a şomajului în rândul tinerilor extraordinară. Deci, se pot da astfel de facilităţi, nu vreau să… chiar v-aş ruga nici să nu… Guvernul poate găsi soluţii, dar mi se pare că pentru tinerii absolvenţi de facultate, de liceu, nu are un loc de muncă, cine îl angajează? Nu îmi plăteşti pentru el timp de doi ani CAS-ul. Am mai avut astfel de măsuri, dacă nu mă înşel. Da. Ultima întrebare.

Întrebare: (…) s-au continuat discuţiile în acest Consiliu? Ce aşteptări aveţi de la recomandările făcute de Comsiia Europeană (…) pentru fiecare ţară în parte (….) Ar putea să fie şi recomandări suplimentare faţă de anul trecut, de exemplu?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Pot fi … România, dacă se ţine de programul cu Fondul, ştiu că am semnat, zilele trecute, mandatul prin care cerem Fondului extinderea cu 3 luni a acordului, ca să putem îndeplini această ultimă parte. Deci, cred că România dacă respectă programul cu Fondul Monetar Internațional nu are nicio problemă. Asta este părerea mea. Pentru că tot programul economic este negociat, de fapt, nu numai cu Fondul. Vioara întâi din punct de vedere al programului economic este Uniunea Europeană, pentru că programul… Chiar am văzut o analiză zilele trecute, spunea cineva „dacă România stă în program cu Fondul, nu îndeplineşte condiţiile UE”. Nu este adevărat! Tot programul nostru cu Fondul este, de fapt, transpunerea în acordul cu Fondul a obligaţiilor pe care le avem cu Uniunea Europeană, de creştere a competitivităţii. Deci, acolo sunt condiţiile. Acordul cu Fondul, noi ne-am obişnuit să-i spunem acordul cu Fondul, în fapt, este acordul cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional şi Banca Mondială, şi ne duce la atingerea ţintelor.

Întrebare: (…) Aţi participat ieri la summitul Partidului Popularilor Europeni, iar premierul a spus că vrea să interzică asta prin Constituţie, participarea unui preşedinte la (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Slavă Domnului că nu mi se mai aplică viitoarea Constituţie, că ce ar face oamenii ăştia din funcţia de preşedinte. Deci e pentru viitorul preşedinte, dar eu vă pot spune că sunt extrem de utile participările, iar eu nu merg ca membru, ci particip ca invitat. Dar acolo vine Barroso, vine Van Rompuy, vine Merkel, vin atâţia demnitari care sunt şi în Consiliu şi se stabilesc nişte poziţii comune, fiind şi majoritari în Consiliul European, nu face rău deloc să ştii dinainte şi ei să ştie ce probleme ai tu, tu ştii ce probleme au ei şi o corelare a poziţiilor, mai ales că fiecare Consiliu discută agenda Consiliului European.

Întrebare: Domnule preşedinte, dar la Convenţia PDL mergeţi sau…? V-au invitat.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, discutăm în patria noastră dragă despre Convenţia PDL.

Întrebare: Domnule preşedinte, de ce aţi ales de data aceasta o cursă de linie? (…)

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Chiar vă spun în România. Mi s-a părut atât de necinstit faptul că se spunea public „cheltuim 7 milioane de euro pe an cu avionul, ca să meargă preşedintele cu el” – cam ăsta a fost mesajul. Or asta este o minciună. Acel avion atât costă întreţinerea lui indiferent ce faci cu el. Încă, Preşedinţia a zis decât să… Probabil, va trebui să luăm în charter un avion de la Lufthansa, da? Sau din altă parte sau de la un privat. Acel avion, în lipsa deciziei de a fi vândut, stătea în hangar cu aceste costuri. Faptul că atunci când aveam deplasări, îl închiria Preşedinţia îi mai aducea un ban, altfel costurile tot erau pentru acel avion.

Întrebare: (…) De acum încolo va deveni o tradiţie?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu am următoarea problemă, care ţine chiar de exercitarea mandatului. Spre exemplu, dacă în timp ce sunt la un consiliu, Doamne fereşte, în România apare un dezastru, ce fac? Spun „eu nu pot veni, pentru că aştept la ora 20:00 cursa TAROM”? Este nepermis pentru un preşedinte, care are atribuţiunile pe care le are preşedintele României. Deci, preşedintele României trebuie să fie capabil: unu – pe timpul zborului să aibă comunicaţiile pe avion tot timpul, pentru că oricând se poate întâmpla ceva – în NATO, cu trupele din teatrele de operaţii; oricând poate fi un dezastru. Preşedintele României trebuie să fie în măsură să plece imediat spre ţară, dacă apare un dezastru, o catastrofă, un cutremur, un eveniment. Nu poţi să spui, pe urmă, românilor „ştiţi, nu am putut să vin să institui starea de urgenţă, să dau Armatei dispoziţiile care trebuiau date, să mobilizez structurile de securitate, pentru că nu am avut avion decât peste 8 ore”. Aşa ceva niciun preşedinte nu poate justifica.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.