Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Băsescu reia ideea că Ponta a încălcat „consistent” Pactul de coabitare

Publicat: luni, 07 octombrie 2013

Președintele Traian Băsescu a reluat luni seară ideea că premierul Victor Ponta a încălcat Pactul de coabitare, dar a precizat că deocamdată nu-l denunță, măsura pe care o va lua fiind aceea a declanșării „mecanismului de consultare”, care este prevăzut în Protocol. „Personal, am constatat că el a fost încălcat consistent de premier în domenii precum politica externă, independența justitiției și statul de drept. Din acest motiv, am decis ca înainte de orice altă măsură să declanșez mecanismul de consultare care este prevăzut în punctul 7 al Acordului”, a spus Băsescu. Acesta a susținut că marți vor începe discuții la nivel tehnic pentru efectuarea unei analize pe cele trei domenii în care Băsescu afirmă că Ponta și-a încălcat obligațiile. „Dincolo de ceea ce nu se știe public, spre exemplu, vă aduceți aminte declarațiile despre Kosovo – „Eu sunt pentru independența Kosovo” – asta a ieșit consistent din politica noastră despre Kosovo”, a dat exemplu un Băsescu despre felul în care Ponta a încălcat Acordul de coabitare. Președintele s-a referit din nou și la cazul înlocuirii procurorului Papici. „Prin ceeea ce a comandat premierul Victor Ponta, a transmis ministrul Justiției și a executat procurorul general, nu s-a făcut decât să se încalce și legea și Acordul inter-instituțional dintre premier și președinte”, a spus Băsescu. „Și sunt multe altele nepublice care vor trebui clarificate”, a mai spus Băsescu. „Deci Acordul de colaborare instituțională poate să rămână în vigoare dacă mâine vom ajunge la concluzia că trebuie să-l respectăm. Dacă ajungem la concluzia că nu, nu văd de ce l-am mai menține”, a încheiat președintele, care și-a explicat reținerile în a denunța imediat Acordul prin faptul că acesta ar fi devenit „parte a MCV-ului”.

Avertisment dur la adresa guvernanţilor

Președintele Traian Băsescu a lansat un avertisment dur la adresa guvernanților, transmițându-le acestora indirect că vor ajunge să fie „luați” de Direcția Națională Anticorupție. Potrivit lui Băsescu, motivul ar fi legat de felul în care se desfășoară privatizarea CFR Marfă. „Orice om poate spune că această privatizare va face mai devreme sau mai târziu obiectul unei anchete a DNA-ului”, a spus Băsescu, adăugând că privatizarea CFR Marfă este o privatizare în care termenele pentru plata diverselor tranșe au fost schimbate în mod abuziv de Guvern. „Eu doar spun preventiv: nu mai continuați modificarea termenelor în care să se facă plata la CFR Marfă. Plata avansului a fost făcută conform datelor publice, pe 4 octombrie; suma trebuie plătită până pe 4 noiembrie”, a punctat Băsescu. El a precizat că nu este vorba despre o amenințare, ci despre o observație. „N-aș vrea să mi se spună peste 2-3 ani că ori eu am lăsat cu testament prezidențial ce să facă DNA-ul, ori viitorul președinte o să fie de vină că ne-a luat DNA-ul. Nu, băieți. dacă o să vă ia, o să vă ia exact pe ce ați făcut până acum în procesul de privatizare al CFR Marfă”, a mai spus Băsescu. Acesta a adus în discuție „în treacăt” și un alt subiect despre care a spus că ar putea fi obiectul unui dosar la DNA. Este vorba despre transferul a 2800 de hectare de la Academia Agricolă Gheorghe Ionescu Sisești la CJ Brăila. „Asta, așa în treacăt, să nu dați vina pe viitorul președinte!”, a încheiat amenințător Băsescu.

Despre prelungirea mandatului

Președintele  a mai declarat că ar putea cere Curții Constituționale să i se prelungească mandatul. Băsescu a făcut această declarație în contextul în care a fost întrebat dacă se teme de o nouă suspendare. „Vă spun ca și la prima suspendare, ca și la a doua: bucuroși le-om duce toate, de e pace, de-i război (…) Dar! Eu am avut deja vreo două luni în care din cauza suspendării, n-am avut serviciu. Să nu mă facă să le aduc aminte și lor și Curții Constituționale acest lucru”, a spus Băsescu. „Să aibă grijă că în Constituție mandatul președintelui este de cinci ani. Să nu mă facă să cer Curții Constituționale să-mi prelungească mandatul”, a arătat președintele. „Deci dacă vă suspendă, veți mai candida o dată?”, s-a arătat nedumerită ziarista care îl întrebase despre suspendare. „Nu doamnă, le cer lunile alea înapoi”, a replicat Băsescu. Acesta a dorit să sugereze că ar putea solicita CCR să i se prelungească mandatul cu o lună și 18 zile, adică perioada pe care a fost suspendat anul trecut. De asemenea, Băsescu a vrut să spună că dacă ar mai fi suspendat o dată, mandatul i-ar putea fi prelungit și cu perioada unei eventuale noi suspendări. De remarcat însă că după primul mandat, în care a fost suspendat pentru o lună, Băsescu nu a cerut prelungirea mandatului.

Declaraţia de presă, transcriere integrală:

„Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara. Subiectele sunt puţin în dezacord cu tematica la zi, dar ce să fac, am şi eu restanţe publice şi trebuie să le clarific. Încep cu Acordul de colaborare instituţională cu prim-ministrul. Personal am constatat că el a fost încălcat consistent de premier în domenii precum politica externă, independenţa justiţiei şi stat de drept. Din acest motiv am decis ca, înainte de orice altă măsură, să declanşez mecanismul de consultare care este prevăzut în punctul 7 al Acordului de cooperare instituţională, aşa că mâine vom începe discuţiile la nivel tehnic pentru o analiză pe punctele pe care eu vi le-am enunţat ca fiind după părerea mea încălcări grave ale Acordului de cooperare instituţională. Dincolo de ceea ce nu se ştie public, spre exemplu vă aduceţi aminte declaraţiile despre Kosovo; eu sunt pentru recunoaşterea Kosovo. Asta a ieşit consistent din politica de până acum a României cu privire la Kosovo, politică care avea în vedere să protejeze poziţia noastră faţă de Transnistria. Sau în problema siriană, vă aduceţi aminte declaraţiile fulminante ale domnului prim-ministru, iar acum Bashar al-Assad stă la masă cu Statele Unite şi cu Federaţia Rusă să rezolve problema conflictului din Siria şi problema armamentelor chimice într-un proces de negociere. Acele declaraţii – guvern criminal, ilegitim şi criminal – pe care le-a făcut Victor Ponta, sigur, ne-au produs prejudicii. Astăzi am fi fost într-o poziţie foarte solidă, dacă se menţinea în linia pe care eu am dat-o, aceea de prudenţă în relaţia cu Siria. V-am dat doar exemple publice, sunt multe altele nepublice care vor trebui clarificate.

Un alt subiect pe care doresc să-l subliniez este legat de ceea ce dumneavoastră aţi dezbătut deja public, şi mă refer la Ordonanţa de Urgenţă 91/2013, privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. În mod categoric, Articolul 81, alineatul 3 este un articol discriminatoriu, care vizează proceduri strict pentru audiovizual. Aş vrea să vă citez din Constituţie, care spune foarte clar la Articolul 16, alineatul 1: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. Or, în aceste televiziuni, radiouri care sunt în insolvenţă lucrează cetăţeni. Întreruperea emisiei imediat ce se declanşează procesul de insolvenţă şi înainte de validarea planului de reorganizare nu face decât să aducă structurile din audiovizual – fie că sunt televiziuni, fie că sunt radiouri – în situaţia de faliment în mod direct, pentru că aceste întreprinderi private, dacă vreţi, trăiesc din publicitate, în primul rând. Faptul că televiziunilor şi radiourilor li se aplică un regim discriminatoriu mă îndreptăţeşte să presupun că, spre deosebire de Adrian Năstase, care plătea televiziunile, radiourile, presa, Victor Ponta este la fel de hotărât să pună sub control audiovizualul, dar o face mult mai cinic şi mult mai brutal. Nu are nicio explicaţie de ce aplică un regim discriminatoriu televiziunilor şi radiourilor. Aici vreau să fiu foarte bine înţeles. Nu vreau să pozez într-unul care se pupă cu televiziunile şi radiourile. Dimpotrivă, am avut conflicte câte n-a avut probabil niciun politician şi schimburi de replici, de asemenea, câte n-a avut niciun politician cu televiziuni şi cu radiouri, cu ziarişti şi aşa mai departe. Dar de aici până la a le discrimina în procese economice de insolvenţă, care ar avea ca obiectiv să le readucă pe linia de plutire din punct de vedere financiar, iar tu iei măsuri să le scufunzi direct, mi se pare că este un pas uriaş în afara liniilor democratice. Este o acţiune legislativă nedemocratică şi care va aduce mari deservicii României. Vă aigur că mai devreme sau mai târziu şi structurile politice şi cele care ţin de organizaţiile internaţionale ale presei vor reacţiona extrem de viguros la astfel de abordări. Oricare din noi se poate supăra pe o televiziune şi să se certe cu ea. Ei să-i spună, el să spună… Foarte bine, dar n-o închizi, frate. Las-o acolo că îşi revine ea, îţi revii tu, careva îşi revine până la urmă. Mi-aş permite o speculaţie. Am văzut că există o televiziune care se simte vizată. Nu ştiu dacă este aşa sau nu este aşa. Am primit de la Biroul de presă şi declaraţia de astăzi a lui Victor Ponta. Să plătească înainte – exact la o întrebare legată de discriminarea televiziunilor şi radiourilor. Să plătească banii înainte. Păi asta nu face nicio altă firmă; dar mă duce cu gândul la altceva: nu cumva ţinta, dincolo de puzderia de radiouri care se află în insolvenţă şi televiziuni prin teritoriu, nu cumva se ţinteşte TVR-ul? Pentru că TVR-ul este într-o situaţie extrem de dificilă financiar. Înţeleg că a angajat programe şi investiţii în maşini extrem de costisitoare şi mă tem că mâine, poimâine, aflăm că este în insolvenţă, că n-are cum să plătească şi o să vină, poate – ştii, hoţul cu un păcat, păgubaşul cu o mie de păcate – dar poate veni cineva care are lichidităţi şi, cum există ori un Voiculescu ori un Ghiţă, care din contractele cu statul par a avea bani suficienţi, ne trezim că în urma declanşării unui proces de insolvenţă şi a întreruperii emisiunii TVR-ului vin salvatorii Ghiţă sau Voiculescu. Eu nu spun că aşa o să fie, dar este un scenariu pe care ni-l putem imagina. Ce rămâne însă, indiscutabil, Articolul 83, alineatul 3, este un articol care discriminează prin conţinutul lui radiourile şi televiziunile. De asemenea, tot în această ordonanţă, faimoasă deja, prin Articolul 348, alineatul 2, se permite aplicarea retroactivă a noilor proceduri de insolvenţă. Or, sunt foarte multe companii care se află în insolvenţă şi nimeni nu stabileşte un criteriu cum se aplică retroactiv, dacă tot insişti pe tema asta. Deci, se lasă prin ordonanţă posibilitatea ca, discreţionar, Guvernul să acţioneze pe o firmă sau alta, în funcţie de cum îi convine lui din punct de vedere al aplicăii noilor norme de insolvenţă. Chiar dacă asta au avut în cap, vă pot spune că, de asemenea, este profund neconstituţional, pentru că la Articolul 15, alineatul 2 din Constituţie se spune foarte clar că legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile. Deci, în afară de legea penală şi legi contravenţionale, orice altă lege nu poate dispune decât pentru viitor. Or, Articolul 348, alineatul 2, în mod categoric, încalcă, înfrânge aceste principii şi permite acestei Ordonanţe 91 să retroactiveze pentru firme care se află deja în insolvenţă, pe vechile reguli ale insolvenţei. Dacă Avocatul Poporului nu ar fi atât de îndatoritor faţă de Guvern, cred că ar trebui să reacţioneze, deşi până acum nu am văzut vreo reacţie a Avocatului Poporului pe ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale guvernului, instituţia Avocatul Poporului fiind singura instituţie care poate ataca ordonanţele de urgenţă. Sper, totuşi, ca Avocatul Poporului să atace această ordonanţă de urgenţă la Curtea Constituţională.

În aceste zile, tot vedem că orice politician are o problemă cu justiţia este din cauza DNA-ului băsist. Sigur că este o minciună fără niciun fel de acoperire în fapt, pentru că nu există, şi spun public, nu există procuror sau judecător care să poată spune că în cei nouă ani de mandat a avut cu mine vreo discuţie pe un dosar anume, pe dosarul unui politician. Singurul dosar pe care l-am urmărit în instanţă a fost un dosar de terorism, dar fără să intervin în dosar, ci mă interesau termenele, pentru că eram constrânşi de procesul de recuperare a omului, să ştim când va fi o hotărâre definitivă. În rest, toate afirmaţiile, dosare făcute de procurori băsişti, dosare făcute la comanda lui Băsescu sunt numai nişte minciuni. Şi pentru că presimt, daţi-mi voie să vă spun că orice om priveşte la modul cum se derulează privatizarea CFR Marfă poate ajunge cu uşurinţă la concluzia că această privatizare va face, mai devreme sau mai târziu, obiectul unei anchete a DNA-ului. Este o privatizare în care s-au schimbat condiţiile de licitaţie după ce a rămas o anume firmă, este o privatizare în care termenele nu au fost respectate sau au fost profund întârziate pentru a crea condiţii mai favorabile companiei declarate câştigătoare, este o licitaţie, un câştigător de licitaţie pentru care acum se fac eforturi pentru a se prelungi din nou termenele la care să facă plata. Eu doar spun preventiv, nu mai continuaţi modificarea condiţiilor în care să se facă plata la CFR, pentru că nu există nicio justificare în raport cu ce va spune Consiliul Concurenţei. Hotărârea de privatizare care a stabilit strategia de privatizare are termene clare, care şi aşa în mod artificial au fost deja prelungite până acum. Ba că a durat o lună până s-a emis Hotărârea de Guvern prin care se fixa câştigătorul, ba pe urmă s-a făcut jocul cu CSAT până la publicarea în Monitorul Oficial, ba mai ştiu eu ce alte tertipuri. Plata avansului s-a făcut conform datelor publice pe data de 3 octombrie, deci pe 3 noiembrie trebuie plătită întreaga sumă. Nu aş vrea să mi se spună peste vreo 2-3 ani că ori eu am lăsat de pe acum, prin testament post-prezidenţial, luaţi-i pe cei care au condus privatizarea CFR Marfă sau să dea vina pe viitorul preşedinte că uite din cauza viitorului preşedinte ne-a luat DNA. Nu, băieţi, dacă o să vă ia, o să vă ia exact pe ce aţi făcut până acum în procesul de privatizare al CFR Marfă. Asupra acestui lucru vreau să-i previn de pe acum, cum îi previn şi legat de terenul de 2815 ha pe care l-au transferat de la Academia Agricolă „Gheorghe Ionescu Siseşti” la Consiliul Judeţean Brăila. E doar aşa, în treacăt. Să ne aducem aminte, să nu daţi vina pe viitorul preşedinte, că lucrurile pot evolua foarte neplăcut atunci când guvernul se aşază într-o maşinărie pentru favorizarea corupţiei, chiar dacă ia decizii colective.

Am să mai fac un comentariu legat de ce s-a speculat cu privire la faptul că i-am dat procurorului general telefon şi am spus-o public, să nu facă greşeala înlocuirilor intempestive de la şefia Secţiei I a DNA-ului. Vreau să vă spun că, prin ceea ce a comandat premierul Victor Ponta, a transmis ministrul justiţiei şi a executat procurorul general, nu s-a făcut altceva decât să se încalce şi legea şi Acordul de cooperare instituţională între preşedinte şi prim-ministru. Acolo avea angajamentul că nu va face aşa ceva, dar asta vom discuta mâine, însă aş vrea pentru toţi cei care, eventual, doresc să mai comenteze sau cei care au fost păcăliţi de abordarea unor comentatori că preşedintele nu are dreptul să dea telefon la procurorul general, vreau să ştiţi că uneori îl sun eu pe procurorul general, alteori mă sună el pe mine, în probleme care ţin de obligaţiile relaţiilor de serviciu. Spre exemplu, dacă ar fi după unii comentatori, când sunt informat de procurorul general ce s-a discutat în cadrul procesului de evaluare-monitorizare pe care îl face Uniunea Europeană, eu ar trebui să închid telefonul, după aprecierile unora, sau când eu vreau să-l atenţionez – atenţie cu întreruperea mandatelor, chiar dacă sunt mandate pe termen limitat, sunt delegări, atenţie cu întreruperea fără motivare, atenţie!, că procurorul şef DNA are alte propuneri decât cele pe care dumneavoastră le-aţi pus în aplicare. Deci, acest tip de relaţie există şi va funcţiona întotdeauna. Voi fi incorect în momentul în care voi întreba despre soarta unui dosar de anchetă. Atunci îmi depăşesc atribuţiunile, dar altfel, când este vorba de coordonarea acţiunilor noastre pe MCV, când este vorba de corecta aplicare a Regulamentului de funcţionare al DNA-ului, am toată îndreptăţirea să discut cu procurorul general şi să-i atrag atenţia, să-i exprim punctul meu de vedere, cu atât mai mult cu cât deja apăruse un conflict, dacă vreţi, între propunerile făcute de DNA şi propunerile făcute de ministru. Era deja un conflict interinstituţional. Puterea judecătorească, magistraţii de la DNA şi Guvern, care făcuse alte propuneri sau propuneri care nu ţineau cont de punctul de vedere al şefului DNA. De altfel, aş vrea să fac clar pentru toţi ce scrie în Constituţie: „Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a autorităţilor publice”. Punct. Aici eram într-o situaţie care, de altfel, s-a şi văzut, după ce s-a materializat, că nu a dus la buna funcţionare a instituţiilor şi că era un conflict între propunerea ministrului Justiţiei, deci a executivului, şi propunerea şefului DNA, deci un reprezentant al puterii
judecătoreşti. Mai mult decât atât, ca să nu se facă voit sau nevoit confuzie între atribuţiunile preşedintelui şi cele ale prim-ministrului, preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. Deci, preşedintele României nu este unul desprins de puterea judecătorească, prin atribuţiunile funcţiei lui. Ori de câte ori doreşte participă la CSM şi, când participă, conduce şedinţele CSM-ului, CSM din care face parte şi procurorul general şi preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie, din care face parte şi ministrul Justiţiei şi aşa mai departe. Şi, nu în ultimul rând, Articolul 134 din Constituţie. Acesta a fost 133, punctul şase. Articolul 134 spune foarte clar: „Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţiile de judecători, procurori…”, iar eu emit decrete. Un om pe care îl numeşti, chiar credeţi că l-ai numit şi îţi închizi telefonul? Când e vorba de procurorul general, de oameni care răspund de mult mai mult decât de dosare, răspund de MCV, răspund de politicile generale ale domeniului şi aşa mai departe. Deci resping orice speculaţie că, ia uite, dacă Ponta s-a băgat a făcut foarte rău şi preşedintele că s-a băgat. Nu, preşedintele a făcut o intervenţie în interesul bunei funcţionări a instituţiilor.

Aş vrea să mai fac un ultim comentariu fără să intru în detalii. Începând de astăzi avem o respingere a unei solicitări a DIICOT pentru începerea urmăririi penale a unui membru al Guvernului, a ministrului Economiei. Nu fac niciun alt comentariu, pentru că nu-i treaba mea să apreciez dacă e îndreptăţită sau nu solicitarea Parchetului, dar cred că această blocare a accesului Parchetului la un membru al Guvernului este o greşeală, cum cred că o greşeală este şi menţinerea domnului Dragnea în Guvern. Probabil că USL-ul nu mai simte nicio responsabilitate pentru un raport MCV bun. Este evident că este mai important pentru ei să-şi apere oamenii decât să permită ţării să aibă un raport favorabil. Este clar că politicul este o frână în calea evoluţiei României şi spre Schengen şi spre un soi de respectabilitate pe care eu cred că o merită justiţia noastră, dar datorită întâmplărilor din Senat, din Guvern, chiar vom primi aprecieri negative pentru tot ceea ce facem aici şi este păcat. Aş vrea să mai fac o precizare, care, ori de câte ori se aduce ca argument, mi se pare incorectă. Sunt foarte mulţi analişti politici şi politicieni care mint spunând că şi când era majoritatea guvernului Boc s-a respins anchetarea ministrului Ridzi. Este o minciună pe care o deliberat o practică şi analişti şi oameni politici. Ministrul Ridzi a primit aprobarea majorităţii parlamentare să fie anchetată şi a şi fost anchetată, acum are dosarul la Înalta Curte. Ce a respins
majoritatea parlamentară la un moment dat a fost că după vreo şase sau şapte luni s-a cerut şi o percheziţie a calculatoarelor, deci nu a ministrului Ridzi. Şi chiar dacă eu sunt şi împotriva acestui refuz, una este să refuzi anchetarea ministrului şi alta este să refuzi o percheziţie informatică cerută la şapte luni de la ridicarea imunităţii ministrului. Cred că au fost şi alte considerente. Deci s-a respins percheziţia la calculatoare şi nu investigarea ministrului Ridzi.

Cam astea erau cele ce am dorit să le comentez, cu un accent deosebit pe faptul că Acordul instituţional poate să mai rămână în vigoare dacă în cursul zilei de mâine ajungem la concluzia că trebuie să-l respectăm. Dacă se va ajunge la concluzia că nu mai trebuie respectat, sigur că nu are rost să-l mai menţinem. Dar fac precizarea că mare parte din acest Acord instituţional a devenit parte a MCV-ului. Aici au fost reţinerile mele în a-l denunţa. Dar, din păcate, şi prevederi din Acordul de colaborare instituţională, de la capitolul justiţie şi stat de drept şi prevederi din MCV au fost deja făcute praf prin abordările din ultimele zile, atât declaraţiile, cât şi acţiunea politică legată de miniştrii cu probleme, iar astăzi a fost un element în plus de încălcare gravă şi a MCV-ului şi a Acordului de colaborare instituţională, dar – repet – acest acord este parte a MCV-ului şi de aceea am avut reţineri să-l denunţ imediat, chiar dacă mi-aş fi dorit s-o fac. Extrem de periculoasă, şi cu asta închei, mi se pare Ordonanţa de Urgenţă cu privire la procedurile de insolvenţă pentru televiziuni şi radiouri. Am terminat. Câte o întrebare în mod strict. Vă rog.

Întrebare: Bună seara. Înainte să vă adresez întrebarea…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Bună seara.

Întrebare: ..permiteţi-mi să vă citesc foarte scurt declaraţia pe care aţi făcut-o în 21 decembrie 2011, la Televiziunea publică, în care v-aţi referit la procurorul Lucian Papici: „Am văzut reprodusă în presă o discuţie dintre doi procurori de la DNA şi un procuror care practic îl şantaja. Dacă în practica procurorilor e cumva şantajul, mă tem că suntem departe de a avea procurori care lucrează cu mijloace democratice”. La doi ani de la această declaraţie, cum apreciaţi activitatea procurorului Papici?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, eu nu am calitatea să apreciez activitatea procurorilor. Eu am stabilit un principiu de lucru. M-am consultat cu ministrul Justiţiei ca să nu avem situaţia respingerilor pentru numirea funcţiilor de la vârful structurilor parchetelor şi în continuare aceşti şefi numiţi – şi în timpul Monicăi Macovei şi în timpul lui Cătălin Predoiu – şi-au ales singuri echipa. Deci, eu nu fac pledoarii pro-Papici sau pro nu ştiu ce procuror. Mai mult decât atât, vă pot spune că adesea am constatat şi rateurile lor, pentru că noi avem o boală, la români e o mare slăbiciune, când vrem să se întâmple ceva într-un anume fel unii laudă numai ce este pozitiv în activitatea respectivului om, iar alţii prezintă numai ce este negativ. Spre exemplu: Antena 3 nu-l vrea pe Papici şi pe doamna Alexandrescu, drept pentru care prezintă eşecuri din activitatea lor. Nu ştiu ce alt post îi vrea pe Papici şi pe doamna Alexandrescu, drept pentru care îi prezintă ca pe monumente ale perfecţiunii în Parchete. Nu sunt nici aşa, nici aşa. Sunt oameni care şi-au făcut onest datoria şi uneori au greşit. Deci, nu am ce să retractez aici. Dacă aşa mi s-a părut, aşa am spus şi nu sunt eu acela care să fi făcut vreodată din parchete instituţiile perfecţiunii. Dar ce am făcut? Le-am protejat de influenţa politicului, exact prin aceste numiri. A fost singura modalitate de a le proteja. Adică, m-am informat bine, dacă sunt oameni care au legături cu partidele politice, dacă sunt oameni care îşi petrec timpul alături de politicieni, şi când am văzut că nu au astfel de legături, am spus: „E bun în funcţie”, dacă mai ales a avut şi un record pozitiv, dar eu nu i-am idealizat.

Întrebare: Deci, vă menţineţi declaraţia?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc! Deci, nu i-am idealizat. Aşa mi s-a părut, asta vă spun şi acum, deşi nu ştiu despre cine era vorba, ce procurori. Eu am văzut stenogramele la televizor. Vă mulţumesc!

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte! Vreau înainte să vă rog să ne aduceţi câteva lămuriri, câte puteţi dumneavoastră, pe acel mecanism de consultare pe care l-aţi declanşat. Vreau să vă întreb dacă aţi discutat cu premierul Ponta, dacă între timp vă şi răspunde la telefon, pentru că spuneaţi în urmă cu ceva timp că nu vă răspunde la telefon şi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dânsul a spus şi eu v-am confirmat.

Întrebare: …şi s-au numit acei membri, cine face parte…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Sigur că şi atunci v-a spus o minciună, când v-a spus: „M-am supărat”, dar e stilul lui: minte cum respiră, că a spus: „De la Muntenegru n-am mai
vrut să-i răspund la telefon”. El a uitat că la vreo zece zile a venit la mine şi am avut o discuţie foarte lungă, dar…

Întrebare: Deci, au fost…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: …mincinoşii fără memorie cad în propriile lor capcane, de regulă. Vă rog!

Întrebare: Au fost stabilite acele comisii, acei reprezentanţi din fiecare parte?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, i-am stabilit, da.

Întrebare: Dacă ne puteţi spune câţi membri sunt, cine face parte din partea administraţiei.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Dacă va considera – n-am vorbit cu premierul dacă suntem de acord să facem cunoscute cele două echipe.

Întrebare: Şi mâine vă întâlniţi inclusiv cu domnia sa aici.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cum?

Întrebare: Mâine vă întâlniţi inclusiv cu domnia sa aici sau…?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, mâine se întâlnesc echipele.

Întrebare: Doar echipele, am înţeles.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da.

Întrebare: Şi vreau să vă întreb, domnule preşedinte, dacă vă este teamă de o a treia suspendare a dumneavoastră, pentru că au fost discuţii, zilele acestea, după ce aţi dat acel telefon…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Oameni buni, vă spun ca şi la prima, ca şi la a doua: „Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război”, dar să aibă grijă că s-ar putea să-mi aduc aminte ce scrie în Constituţie – că mandatul preşedintelui este de cinci ani şi, deocamdată, am cam avut vreo două luni în care n-am avut serviciu, de suspendarea din vară. N-aş vrea să mă pună în situaţia, că eu nu pot să încalc Constituţia – nu? – să le aduc aminte şi lor şi Curţii Constituţionale că mandatul preşedintelui este de cinci ani, să nu facă vreun efort să mi-l prelungească.

Întrebare: Mai candidaţi o dată, dacă vă suspendă înainte de finalizarea mandatului?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, doamnă. Le cer să-mi dea lunile alea înapoi de mandat.

Întrebare: Regretaţi că l-aţi numit pe Tiberiu Niţu la Parchetul General?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ce mai contează? Cred că a fost o înţelegere corectă, dar trebuia să fie cu oameni cinstiţi, oameni care ştiu să respecte un angajament ori verbal ori scris şi aici era mai mult decât verbal, era scris. Şi nu e un angajament doar în faţa mea. Nu e un angajament doar în faţa mea. Acest angajament a fost înscris în MCV în toată partea care vizează justiţia, statul de drept.

Întrebare: Mulţumesc.

Întrebare: Domnule preşedinte, ce valoare va mai avea în plan extern, inclusiv pentru acel raport al MCV, păstrarea acestui Acord instituţional în urma declaraţiilor făcute, inclusiv declaraţii făcute de dumneavoastră şi în lumina faptului că spuneaţi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: În care ce am spus?

Întrebare: Spuneaţi: „Victor Ponta a intrat cu bocancii în justiţie. Nu mai vreau să-l girez pe Victor Ponta.”.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este, păi dar asta a văzut toată lumea. Foarte grav ar fi fost dacă mă făceam că nu văd. Deci, dumneavoastră trebuie să înţelegeţi că unul dintre rolurile mele este să arăt că în România există totuşi cineva care nu e de acord cu abuzurile. Şi asta nu ştiu cât de bine face românilor. Ei spun, ca şi dumneavoastră, uite cum mă cert cu presa: se ceartă palatele! Eu am însă obligaţia ca atunci când se fac abuzuri pe justiţie să trag semnalul că nu toţi şi toate structurile statului gândesc la fel. Şi nu numai în justiţie şi în multe alte zone – şi în politică externă şi în multe altele.

Întrebare: În ce proporţie consideraţi că a funcţionat până în acest moment acest pact?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Greu de apreciat. Nu sunt pregătit cu o apreciere. Mulţumesc.

Întrebare: Şi aş vrea doar să vă mai întreb dacă…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, nu e interviu, nu vă supăraţi. Vă rog. Câte o întrebare şi gata.

Întrebare: Mulţumesc.

Întrebare: Bună seara. Cum răspundeţi acuzaţiilor că, de fapt, în numirea procurorilor de la DNA este o luptă de influenţă din ambele părţi, venită şi de la dumneavoastră şi de la premier? Şi dacă ne puteţi explica, potrivit legii, procurul general avea dreptul să facă aceste numiri; dumneavoastră aţi spus că în Regulamentul de ordine interioară al DNA este prevăzut că procurorul şef al DNA propune delegările. Este o regulă, este o cutumă? Care sunt argumentele pe care le aduceţi?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, primul argument este chiar Regulamentul de funcţionare al DNA, care este aprobat prin ordinul ministrului şi chiar dacă ni se pare că un regulament este aşa, ceva ce putem încălca, dacă avem 70%, trebuie să vă spun că acest regulament a fost respectat ad litteram. Întrebaţi-l pe Morar dacă i-a venit de la Predoiu sau de la Monica Macovei vreo propunere pe care el n-a făcut-o. Deci întodeauna a fost consultat procurorul şef DNA cu privire la adjuncţi, cu privire la şefi de secţie, cu privire la adjuncţii şefilor de secţie. Exact, pentru că asta scria în regulament. Şi prima parte a întrebării?

Întrebare: Cum le răspundeţi celor care spun că de fapt este o luptă pentru influenţă.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa. Că e o luptă de influenţă. Doamnă, voi fi de acord cu această afirmaţie dacă măcar unul dintre aceşti mincinoşi, aceşti falsificatori de adevăr, care spun „parchetele sunt ale lui Băsescu”. Dacă măcar un procuror va spune: „preşedintele Băsescu m-a influenţat în acest dosar”. Dar atât timp cât nu există niciun procuror, niciun judecător care să spună că măcar o dată l-am sunat pentru un dosar, resping orice astfel de afirmaţie. Obiectivul meu tot timpul a fost ca prin numiri să asigurăm independenţa parchetelor şi izolarea parchetelor de influenţa partidelor. De asta n-o să vedeţi. Credeţi că n-ar fi fost o mare veselie să vină preşedintele organizaţiei nu ştiu care, de la Cluj, de la Satu Mare, să spună: „Avem un procuror extraordinar acolo, domnule preşedinte. Să vorbim şi cu ministrul justiţiei, să-l punem şef la DIICOT, şef la DNA, şef la… adjunct, să-l punem ceva”. Nu a funcţionat acest tip de influenţă, dar ştiu precis că în momentul de faţă ministrul Cazanciuc este ţinut de ordinele primului-ministru. Or, primul-ministru nu are nicio atribuţiune în propunerile de desemnare a procurorilor. Primul-ministru trebuie să se ocupe de scăderea şomajului, de utilizarea banilor europeni, de Roşia Montană, de gazele de şist. Are de ce se ocupa, iar în ceea ce priveşte justiţia nu are atribuţiuni. Iar eu spun, cei care spun „este o luptă”, dar, este acelaşi tip de luptă care a fost de când m-am instalat la Cotroceni, lupta politicului să influenţeze Parchetele, justiţia. Aici intrăm în coliziune, ne batem, de asta şi în PDL s-a câştigat, printre altele, dincolo de argumentul tăierii salariilor, cu argumentul „preşedintele ne-a băgat primarii şi miniştrii la puşcărie”. Cu acest argument, „veniţi lângă mine, că eu o să-i apăr pe primarii hoţi şi pe miniştrii hoţi”. Deci v-am dat exemplu ca să vă fie clar că nu este numai la PSD, că acest mesaj a fost transmis şi a dus la câştigarea alegerilor chiar în fostul meu partid. Deci politicul, bătălia mea de nouă ani este „cum să izolez justiţia de influenţa politicului”. Poate nu am reuşit întotdeauna şi îmi este infinit mai greu acum decât în timpul guvernării Boc, dar încerc să o fac atât cât pot. Asta este! În ce mă priveşte, nu există, repet, procuror care să poată spune „am primit comandă de la Băsescu” sau „preşedintele i-a cerut procurorului şef DNA să se închidă dosarul ăsta”. Nu există aşa ceva, că nu mi-am încărcat conştiinţa cu astfel de intervenţii. Vă mulţumesc.

Întrebare: Bună seara. Pentru că vorbeaţi despre ce înseamnă menţinerea lui Varujan Vosganian în guvern, Varujan Vosganian şi-a dat demisia din guvern. Cum vedeţi asta?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că este un gest de bun-simţ. Suficient, dar…

Întrebare: Vă aşteptaţi să facă…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu… El a spus că ar putea să o facă.

Întrebare: Ce aşteptări aveţi de la noul ministru al economiei?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Eh… Aştept să aibă un ministru.

Întrebare: Vă aşteptaţi ca şi Liviu Dragnea să facă acelaşi lucru, să-şi dea demisia de onoare?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu ştiu, nu ştiu. Nu ştiu, dar votul din Senat rămâne.

Întrebare: Vorbeaţi ceva mai devreme că trebuie să stabiliţi dacă pactul…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Am stabilit câte o întrebare. Poftiţi?

Întrebare: Spuneaţi ceva mai devreme că trebuie să stabiliţi dacă pactul mai poate rămâne în vigoare.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, asta o să facem mâine. Vă mulţumesc.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. O clarificare, întâi: aţi încercat să discutaţi cu premierul după aceste contradicţii apărute între dumneavoastră şi domnia sa?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, avem un sistem de comunicare, da, în scris.

Întrebare: Vă întreb pentru că în iunie dumneavoastră explicaţi public, într-un interviu la Pro TV, că premierul v-a dat la vremea aceea garanţii că înaintea raportului MCV din decembrie niciun ministru care are probleme în justiţie nu va mai fi în guvern. Era o discuţie valabilă doar pentru domnul Fenechiu sau l-a inclus şi pe domnul Dragnea?

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiu eu ce a înţeles premierul? În principiu, nu ar trebui să existe niciun ministru cu probleme penale într-un guvern; în nicio ţară din Europa, cu excepţia României, nu există. La noi, să vedem.

Întrebare: Nu v-a dat o garanţie în privinţa domnului Dragnea.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: În orice caz, apreciez dacă Vosganian a luat decizia să demisioneze, este un lucru foarte bun. Şi atunci nu înţeleg de ce a mai trebuit să compromită Senatul.

Întrebare: Cât despre comunicarea în scris, aţi avut o comunicare în scris zilele acestea? Spuneaţi că veţi…

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Da, doamnă, da, vreţi să vă spun şi ce am scris? Nu. Bine, vă mulţumesc mult, o zi bună!

Întrebare: Vă mulțumesc, domnule președinte! Aș vrea să vă întreb ce anume ar trebui să se întâmple mâine, ce așteptări aveți de la primul-ministru pentru a continua acest pact de coabitare. Concret, pentru că ne-ați făcut o enumerare a punctelor în care el a fost încălcat.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Îndreptarea, dar nu pot să transmit prin televiziune ce trebuie să îndreptăm, în comportament, nu în…

Întrebare: Mă refeream mai mult la ceva la care să vă recâştige încrederea că un eventual alt pact va fi respectat.

Președintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, păi, nu ne punem problema altui pact, ne punem problema dacă acest pact mai există şi vom constata mâine.”

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=16001

Publicat de la data oct. 7 2013. Categorii Breaking News.

Zona comentariilor

Meteo în țară

17 octombrie 2019, 1:35
 

N
Parţial noros
11°C
0 km/h
Perceput de temperatură: 12°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 93%
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 0 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:32
Apus: 18:29
Prognoza 18 octombrie 2019
Zi
 

E
Înnourat
23°C
Vânt: 4 km/h E
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
Noapte
 

ENE
Senin
9°C
Vânt: 0 km/h ENE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 17-10-2019 Ora : 0 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 00:05 si 03:00 In zona : Județul Tulcea; Se vor semnala : - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m

Loto

Horoscop

  • 234.237 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team