BNR a revizuit în creştere, la 3,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul lui 2018
Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, a declarat, vineri, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018.
Pentru finalul anului 2019, BNR estimează o rată a inflaţiei de 3,1%,
Conform BNR, accelerarea ratei anuale a inflaţiei în primele trei trimestre ale anului 2018 se datorează acelor componente ale coşului de consum exogene sferei de acţiune a politicii monetare. Epuizarea acestui puseu inflaţionist are ca efect reintrarea indicatorului în intervalul ţintei începând cu ultimul trimestru din 2018.
Guvernatorul BNR, despre inflație: Când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public
Pe de altă parte guvernatorul Băncii Naţionale a României a apreciat faptul că Executivul a menţinut deficitul bugetar sub nivelul de referinţă de 3%, iar acest lucru a dus la menţinerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%, însă a atras atenţia că, atunci când economia înregistrează creşteri economice cum a avut România în 2017, „trebuie să te situezi mai jos”.
„Am salutat faptul că Guvernul a ţinut deficitul sub nivelul de referinţă de 3% şi acest lucru a dus la menţinerea ponderii datoriei publice în PIB sub 40%. Ştiţi că un nivel critic la nivelul Uniunii Europene este de 60%, dar, pentru ţări emergente ca România, se consideră că 40-45% este un nivel critic. Faptul că ţinem datoria publică sub 40% este un lucru bun, dar mai puţin bun este faptul că acest 3% este pe un nivel extrem de mare, comparativ şi istoric, al creşterii economice. În consecinţă, deficitul structural, cum se calculează el, este o mărime mai puţin vizibilă, să spunem aşa, dar economiştii o calculează, a crescut de la 2,2% la peste 3% şi aceasta este sensibil superioară obiectivului pe termen mediu de 1%. Noi credem aici, la Banca Naţională, că nu predicăm în pustie spunând că politica fiscală nu trebuie să fie prociclică. Trebuie să fie, când ai asemenea creşteri economice, să nu stai la limita de 3% a deficitului public, ci să încerci să te situezi mai jos”, a afirmat Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.
Potrivit acestuia, majorarea deficitului structural în 2017 a fost însoţită şi de o structură defavorabilă investiţiilor publice. În consecinţă, raportul dintre interesele pe termen scurt şi interesele strategice, pe termen lung, este defavorabil.
Investiţiile publice trebuie să crească mai mult, pentru că acesta este un factor esenţial al dezvoltării economice pe termen lung, a subliniat Isărescu.
De asemenea, guvernatorul BNR a atras atenţia asupra majorării decalajului nefavorabil dintre viteza de creştere a importurilor (12%) şi cea a exporturilor (9%), deficitul comercial lunar depăşind frecvent un miliard de euro în S2, precum şi asupra reluării cu întârziere a finanţării din fonduri europene structurale şi de investiţii, rata de absorbţie fiind de numai 10% în cadrul actualului exerciţiu financiar (2014 – 2020).
În plus, pe piaţa muncii se înregistrează un avans al efectivului salariaţilor până la maximul istoric de 4,8 milioane persoane, dar, cu toate acestea, se manifestă deficienţe structurale persistente, respectiv o rată de inactivitate de 33% (a 3-a din UE), o pondere înaltă a tinerilor neimplicaţi în nicio activitate (20%), o mobilitate internă limitată şi necorelarea accentuată a pregătirii cu cerinţele.
Banca Naţională a României nu are un controlor de preţuri; ea lucrează cu anticipaţii
Nu în ultimul rând, Mugur Isărescu a ținut să precizeze că Banca Naţională a României nu are un controlor de preţuri, ea lucrează cu anticipaţii şi cu factorii pieţei.
„Noi nu putem – folosesc un cuvânt nu foarte potrivit – să ghicim deciziile a zeci de operatori economici care negociază fiecare cu clienţii lor majorări de preţ. Preţurile sunt libere. Banca Naţională nu are un controlor de preţuri. Ea lucrează cu anticipaţii, cu factorii pieţei”, a subliniat Isărescu.
Inflaţia ar putea ajunge la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în cel de-al doilea trimestru din 2018, însă guvernatorul BNR vorbeşte despre un „efect de bază” şi susţine că 80-90% din puseul inflaţionist „este deja în spatele nostru”.
„Noi de regulă nu facem prognoze, decât pentru noi, prognoze de preţ. Vi le prezentăm pe cele lunare cu un anumit risc. Sunt prognozele noastre, dar pentru a tempera ceea ce văd că se amplifică în discursul public în ciuda rugăminţii noastre pe care v-am adresat-o şi v-o adresăm din nou de a nu prezenta puseul acela inflaţionist ca fiind prognoza noastră că o să crească preţurile. 80-90% din acel puseu inflaţionist este deja în spatele nostru. Sunt majorări de preţuri care s-au realizat. De aceea nici nu considerăm că am acţionat cu întârziere şi dovada clară, aş spune, peremptorie, este prognoza noastră”, a precizat Isărescu.
Acesta a explicat că majorarea inflaţiei în prima parte a acestui an se va produce pe un efect de bază cauzat de faptul că în lunile ianuarie şi februarie anul trecut au fost înregistrate scăderi de preţuri.
„Dacă mai avem în vedere şi majorările de preţuri din a doua jumătate a anului precedent vedem de unde apar cele 4,5% -5%, cât vom vedea în indicele de preţ. Altminteri prognoza noastră este foarte calmă. Dacă nu avem factori externi, creşterile lunare vor fi, începând cu primăvara acestui an, efectiv limitate. Cifra care o să apară şi o să vă tulbure de fiecare dată la Statistică va fi însă 4,5- 4,8%. Şi repetată în fiecare lună creează anticipaţiile inflaţioniste. Când se stinge acest efect de bază? Se stinge în partea a doua a anului când se împlinesc 12 luni şi când creşterile masive, 1,3% din octombrie 2017, ies din indicele de calcul”, a explicat guvernatorul BNR.
Raportul aspra inflaţiei din februarie arată o creştere a indicelui preţurilor de consum (IPC) la 4,9% în primul trimestru din acest an şi apoi la 5,1% în al doilea trimestru din 2018.
„Conform scenariului de bază al proiecţiei macroeconomice, rata anuală a inflaţiei IPC va atinge 3,5% şi 3,1% la finele anilor 2018 şi, respectiv, 2019. Aceste valori sunt plasate la limita superioară şi, respectiv, în interiorul intervalului de variaţie de ą1 punct procentual al ţintei staţionare de 2,5%. Traiectoria ratei anuale a inflaţiei este marcată de un salt la începutul anului
2018, când va atinge valori în jurul nivelului de 5%, care vor persista în primele trei trimestre ale anului. Această evoluţie este determinată de epuizarea efectelor statistice de runda întâi asociate reducerilor unor impozite indirecte în ianuarie 2017 şi, respectiv, eliminării unor taxe nefiscale în februarie 2017, de anticiparea unor majorări însemnate ale preţurilor administrate, de creşterea preţurilor combustibililor, precum şi de acumularea unor presiuni inflaţioniste la nivelul inflaţiei de bază, provenind din mediul intern. Începând cu ultima parte a anului curent dinamica ratei anuale a inflaţiei IPC este proiectată în atenuare substanţială, pe fondul epuizării impactului şocurilor care au afectat componentele exogene ale coşului de consum în perioada septembrie-noiembrie 2017. Acestea sunt asociate majorărilor accizei la combustibili, cotaţiilor petrolului şi tarifelor energiei electrice şi termice”, se menţionează în Raportul asupra inflaţiei.
Preţurile volatile ale alimentelor (LFO) vor înregistra o dinamică anuală de 5,3% la finele anului curent şi de 3,3% la sfârşitul celui viitor, sub ipoteza înregistrării unor producţii agricole normale în anii 2018 şi 2019.
De asemenea, Isărescu a făcut referire la inflaţia din ultimul trimestru al anului trecut şi a precizat că toţi factorii au acţionat în sensul creşterii acesteia.
„Toţi factorii în trimestru patru au acţionat în sensul creşterii preţurilor. Probabil că vă amintiţi că de regulă aveam şi factori care împingeau preţurile în jos. Acestea arată că cifrele nu arată bine. Nu arată bine deloc. Avem majorarea tarifului la energie electrică, şi parcă s-au concentrat necazurile în ultimele luni, majorarea accizei la combustibil, creşterea peste aşteptări a preţurilor combustibililor pe fondul majorării cotaţiei petrolului, deci avem şi factori externi, s-au suprapus, un deficit temporar de ofertă la nivelul european al unor produse alimentare. Ştiţi foarte bine problema crizei la producţia de ouă, de exemplu. Şi la acestea se adaugă factori interni pe care nu i-am semnalat. Erau temperaţi, contrabalansaţi de tendinţe până acum nu atât de rele pe plan extern”, a spus Isărescu cu privire la inflaţia din ultimul trimestru al anului trecut”, a afirmat Isărescu.
Sursa: AGERPRES