Cadavrul USL, furat de la morgă – Lucian AVRAMESCU
Prima știre cu care m-am întâlnit azi e că un cadavru a fost furat de la morgă și înmormântat cu sila, fără acceptul doctorilor și patalama la mână. În cortegiul funerar a fost văzut și Fane Spoitoru, alături, zice știrea ”de alți numeroși mafioți”, toți pesemne respectabili. Am tresărit. O fi cadavrul USL? Dar parcă Spoitoru nu era nici ministru, nici văr primar cu careva de pe acolo. Alianța politică a murit tânără dintr-un motiv rar întâlnit dacă nu cumva deloc întâlnit – pleznea de sănătate. Pleznind de prea plin, de prea mult, de fapt de prea mulți, USL s-a apucat să se autodevore și să nu mai respecte regimul alimentar prescris chiar și unui individ sănătos. Devorată predilect la jugulară și cap, rămasă orfană de judecată și fără sânge în instalații, și-a dat obștescul sfârșit. Moartă, ea e ținută de multă vreme în geam, mai ales în geamurile televizoarelor, pe post de mamaie pe numele căreia nepoții papă pensia. Care-s nepoții care papă bănuții răposatei? Păi sunt și se tot înmulțesc. Se arată de după toate colțurile, înarmați cu polonice. Va fi, se zice, un parastas lung. În tot timpul ăsta, moaștele răposatei sunt arătate când la o emisiune, când la alta, de obicei de maximă audiență. Dacă până acum măștile mortuare se arătau laolaltă, ca într-un fel de Valentine s day, cu pupături regizate și discrete coate în burtă, acum coșmelia s-a frânt de tot, iar mortul colectiv apare pe bucățele. De la ceremonie lipsește poporul, ocupat cu sărăcia lui și obosit de atâtea parastase și cuvântări. O singură persoană, înviorată brusc, tronează în capul mesei și râde de se prăpădește. Cum dracu să râzi la înmormântare?! Un pic de decență! Aș, tipul râde ținându-se cu o mână de burtă iar cu cealaltă dă din piciorul paharului cu gheață. Nici în visele lui cele mai blonde nu i-a ieșit atât de iute o victorie dintr-o înfrângere în care fusese făcut vraiște. Bravos, Sarsailă! Aproape că merită să joci pe un cadavru, când cadavrul se cheamă USL și, dacă nu avea prea multă calicie în el, trăia probabil mult și bine, până la adânci și liniștite bătrâneți.