Turismul balnear, comoara naţională lăsată în paragină
Dacă s-ar face investitiții, România ar putea să atragă sume impresionante doar din turismul balnear. O altă condiție “de bază” ar fi și existența autostrăzilor acolo unde acum sunt drumuri pline de gropi. Stațiuni care altădată erau considerate perlele turismului românesc, s-au transformat în locuri „lipsite de sens pentru turiști“. Un paradox, în contextul în care România acoperă o treime din potențialul balneoclimateric al Europei, noteaza capital.ro. Băile Herculane, de exemplu, stațiune care acum 20 de ani era o adevărată comoară, a ajuns „deținătoarea“ unor hoteluri privatizate și lăsate în paragină. „Investitorii nu au pus un ban pentru modernizarea lor. Spre comparație, Karlovy Vary (Cehia), care seamănă foarte mult cu Herculane, aduce anual încasări de sute de milioane de euro și este considerată una dintre «stelele balneare» ale Europei“, au spus surse din piață pentru capital.ro. Iar despre investițiile în clădirile de patrimoniu, gata să se prăbușească, nu se mai spune nimic. Cu o paranteză, cele două stațiuni sunt singurele din Europa care au apă termală cu sulf coloidal, foarte bune pentru sănătate, au ioni negativi în mediul înconjurător, se află cam la aceeaşi altitudine, au acelaşi decor natural, fiind străjuite de versanţi abrupţi. Mai mult, arhitectura este asemănătoare, amândouă fiind dezvoltate în vremea Imperiului Austro-Ungar. Rodica Pencea, secretar general al Organizației Patronale a Turismului Balnear din România (OPTBR), vine cu o precizare: „sectorul balnear a suferit ani buni după revoluție din cauza problemelor cu retrocedările, fapt care nu a permis celor interesați să poată investi“, spune ea. Pe de altă parte, continuă Pencea, nefiind clarificată situația retrocedărilor, existând încă procese în curs privind anumite clădiri, s-a creat o stare de neîncredere în rândul potențialilor investitori. La acestea se adaugă faptul că statul nu a acordat facilități sau reduceri de taxe celor care investesc în stațiunile balneare și nici la nivelul taxelor locale nu s-a încurajat sectorul privat. Pencea mai spune că turismul balnear nu este „un sector evazionist“, multe dintre societățile balneare susținând mai bine de jumătate din bugetele locale. “Situația se va înrăutăți dacă statul nu dă semnale ferme și clare de încurajare a investitorilor și sprijinire a sectorului, așa cum a fost în perioada interbelică“, subliniază Rodica Pencea. Un alt exemplu de stațiune „într-un fel, abandonată“ este Lacul Sărat, cu un mare potențial turistic. Aflată între două mari orașe, Brăila și Galați, stațiunea pare încremenită în timp, uitată acolo ca și când proprietăţile curative recunoscute ale Lacului Sărat nu ar fi existat niciodată. Iar lista scurtă poate fi completată cu Rânca, Borsec și Sărata Monteoru, „poate nu chiar la fel ca primele două“, dar suficient de „căzute“ ca să facă parte dintr-un plan de reabilitare totală. „De altfel, Autoritatea Națională pentru Turism chiar lucrează acum la o strategie care vizezază dezvoltarea stațiunilor balneoclimaterice“, adaugă sursele citate.