Capitala Kazahstanului, Nur-Sultan: un moment de reflexie în calea dezvoltării umane!!!
Cu puţin peste 25 de ani în urmă, un Preşedinte de stat dintr-o ţară a Asiei Centrale eliberată din lagărul socialist în decembrie 1991, ia o decizie de-a dreptul spectaculoasă pentru acel moment, şi anume, de a muta vechea capitală Almaty şi de a construi o nouă capitală la Astana, într-o zonă de stepă, cu condiţii climaterice destul de vitrege, pe un teren viran din apropierea unui orăşel fondat în anul 1830, ca un avanpost kazakh, cu denumirea Akmolinsk. Fondatorul a fost colonelul Feodor Kuzimici Şubin, participant la bătălia de la Borodino, unde trupele ruse ale generalului Kutuzov au învins trupele Împăratului Napoleon. Pentru meritele sale în dezvoltarea relaţiilor ruso-kazakhe, Şubin a fost decorat cu Ordinul „Sfânta Ana” gr.II.
În anul 1961 oraşul a fost denumit Telinograd, ca un centru al exploatării solului din Kazakhstanul de nord şi de sud.
În anul 1992 oraşului i s-a dat denumirea istorică de Akmola. Cuvântul akmola înseamnă în kazakhă altar sau mormântul alb. Aceată denumire se datorează faptului că la 20 km. de oraş se afla tractul cu acelaşi nume ce ducea pâna la un deal de calcar alb, unde a fost înmormântat veneratul Abilai hanoi kipceakc Niaz bi, PERSONAJ ISTORIC AL POPORULUI KAZAKH..
Pe data de 10 decembrie 1994 Sovietul Suprem al Kazakhstanului a hotărât mutarea capitalei de la Almati la Akmola, căci rămăsese organizarea administrativă din timpul Uniunii sovietice, când Republica Kazakhstan era una din cele 15 state componente ale URSS-ului şi conducător era tot cel care a devenit Preşedintele ales al ţării după câştigarea independenţei şi organizarea de alegeri prezidenţiale, generalul Nursultan Nazarbayev.
La 10 decembrie 1997, Nursultan Nazarbayev, Preşedintele Kazakhstanului, a luat decizia finală de a muta capitala, aceasta fiind structurată pe 3 subdiviziuni, 3 raioane.
Cu toate acestea, reprezentarea internaţională a oraşului Akmola ca noua capitală a Kazakhstanului a avut loc pe 10 iunie 1998.
Ca aşezare geografică, Nur-Sultan este localizat în centrul Kazakhstanului, pe râul Işim, într-o regiune de stepă, semiaridă, pe un teren plat. Altitudinea oraşului este de 374 metri deasupra nivelului mării.
Catierele noi sunt situate la sud de râul Işim, iar cele vechi la nord de el.
Nur-Sultan este a doua capitală din lume după capitala Mongoliei, Ulan Bator, în care s-au înregistrat cele mai reci temperaturi. Cu un climat continental extrem, cu veri calde şi scurte, cu temperaturi de +35oC, şi ierni lungi, reci şi uscate, cu temperaturi de -35oC, dar, ca o excepţie, aici s-au înregistrat şi temperaturi record de -51oC.
În general, capitala are un climat continental umed la periferie, cu o climă semiaridă.
Populaţia oraşului este în jur de 1,4 milioane de locuitori, cu tendinţă de creştere. Există un exod continuu de populaţie, adică la o mie de locuitori care aleg să locuiască în capitală, 704 sunt nou veniţi.
Sigur că acum 20 de ani, căci în 2018 capitala de azi Nur-Sultan a sărbătorit două decenii de existenţă, nimeni nu dădea sorţi de izbândă acestei îndrăzneţe şi deloc uşoare iniţiative.
Am văzut-o, am admirat-o şi pot să spun „felicitări” la scenă deschisă iniţiatorilor , constructorilor, arhitecţilor, inginerilor şi, nu în ultimul rând, poporului kazakh, care au crezut în şansa lor de viitor.
După ce parcurgi această futuristă capitală, nu poţi să nu ai un moment de reflexie în calea dezvoltării umane, căci de la al doilea război mondial încoace cine şi-a mai propus, iniţiat şi realizat o nouă capitală într-o viziune tip oraşul Kripton, o metropolă construită pentru viitor? A, da, sau reconstruit din temelii capitale, precum Berlinul distrus de bombardament, dar nu una nouă, şi pentru asta acest oraş devenit capitală merită să-i poarte numele celui care, cu mână de fier, a condus naţiunea pe o perioadă de peste 30 de ani, spre progres şi civilizaţie. Numai aşa se poate răspunde la întrebarea răutăcioasă „de ce această capitală nouă şi-a schimbat numele din ASTANA în NUR-SULTAN?
Exemplul acestei ţări este, dacă vreţi, un îndemn pentru întreaga lume, dar şi un răspuns la întrebarea: Dacă îţi doreşti ceva ca naţiune şi ai şi posibilităţi, dar şi voinţă, poate fi posibilă o asemenea mega-investiţie de stat? Iar răspunsul este: Cu siguranţă, DA!
Succes deplin acestei naţiuni deosebit de harnică, inventivă şi caldă!
Prof.univ.dr.Florentin SCALEŢCHI