Ce cauta Abe la Bucuresti?
Premierul nipon Shinzo Abe a efectuat, marti 16 ianuarie, o vizita oficiala de cateva ore la Bucuresti.
Vizita s-a inscris in turneul baltic si est-european al premierului japonez, care a inclus déjà escale la Tallin, Riga, Vilnius, Sofia si Belgrad. La Bucuresti, Abe s-a intalnit cu presedintele Iohannis. Abe este primul premier nipon in exercitiu care viziteaza vreodata cele sase tari, iar in escalele anterioare a abordat subiecte din sfera apararii, cyber-security si a economiei. Nu in ultimul rand a cerut o abordare « dura » a regimului nord-corean.
In martie 2017, cand a efectuat un turneu similar in vestul Europei, analistii asiatici au considerat ca Abe cauta un loc caldut pentru a fugi de o serie de scandaluri care ii puneau sub semnul intrebarii integritatea. Bunaoara se vorbea despre felul in care impreuna cu sotia sa a sponsorizat o gradinita nationalista din Tokyo in care cultul criminalilor de razboi este la loc de cinste in programa educationala al micilor niponi.
Din nefericire pentru el, nici macar Europa de Est nu mai este prea confortabila pentru Abe, cu atat mai putin Romania, unde omologul sau, premierul Tudose va fi fost déjà demis in cadrul unui CEx al PSD de pomina, de catre presedintele Camerei Deputatilor, adevaratul om forte al locului.
In Lituania, Abe l-a onorat si pe Chiune Sugihara, fost vice-consul al Imperiului Nipon in orasul Kaunas, care in timpul celui de-al doilea razboi mondial a salvat de la moarte 2.500 de evrei lituanieni, in timpul Holocaustului, eliberandu-le vize. Intamplarea face ca Sugihara a fost ulterior transferat la Bucuresti, in 1942, iar in anul urmator chiar promovat. In 1944 i s-a conferit o medalie imperiala importanta, dar dupa incheierea razboiului a fost internat de sovietici pentru 18 luni, impreuna cu familia sa, intr-un lagar de prizonieri de razboi. Dupa eliberare, la intoarcerea in Japonia, in 1947, MAE nipon i-a cerut sa-si depuna demisia.
La Sofia, Abe s-a intalnit atat cu presedintele Radev cat si cu premierul Borisov.
In perioada presedintiei bulgare a Consiliului UE, care a debut la 1 ianuarie a.c, Abe spera sa discute modalitati de implementare a Tratatului de liber schimb dintre Japonia si UE (JETA – Japan-EU free Trade Agreement), care, potrivit analistilor, va conduce la o crestere intre 16-24% a exporturilor UE in Japonia.
In virtutea acestui acord comercial, care va deschide cea mai mare piata de liber-schimb din lume, odata cu schimbarea fundamentala a conditiilor comerciale ce-i privesc direct cei doi parteneri, Japonia nu va mai trebui sa plateasca nici un fel de taxe la importurile in Europa de vehicule si bunuri nipone. In acelasi timp Europa nu va mai plati taxe pentru exporturile de produse agricole in Japonia. Oficialii niponi au mari asteptari in legatura cu acest acord.
Este probabil ca si la Bucuresti sa fie reiterat mesajul japonezilor transmis in capitala Estoniei, o adevarata campioana globala in cursa spre digitizare a tot ce se poate digitiza. Niponii intentioneaza sa coopereze cu tari NATO, deci si cu Bucurestiul, in chestiuni din sfera cyber-security, in contextul binecunoscutui mit urban cu talentatul IT-ist roman.
Reprezentanti ai mai mult de 30 de companii nipone, printre care Mitsubishi si NTT Data il insotesc la Bucuresti pe Abe.
Noul Drum al Matasii nipon vine prea tarziu
Japonia se afla intr-o dilema aparent insolvabila: ar vrea retragerea integrala a trupelor americane stationate in arhipelag, dar in acelasi timp nu se poate dezbara de vechile metehne militariste din timpul razboiului, care au dus la tragedii indescriptibile in toata Asia, mai ales in China si Coreea.
Unii analisti asiatici sustin ca pana nu isi va asuma pe deplin responsabilitatea crimelor din perioada celui de-al doilea razboi mondial, dintre care masacrul de la Nanking si sclavele sexuale coreene sunt doar doua exemple, Japonia nu va fi pe deplin acceptata in comunitatea internationala in rolul de leader pe care ar vrea sa si-l aroge. Acceasi analisti dau exemplul Germaniei care a stiut sa faca gesturi simbolice potrivite si sa primeasca iertarea fostelor victime.
Dupa cum este binecunoscut, rivala asiatica a Japoniei, China, avanseaza puternic cu proiectul sau gigantic « One Belt, One Road », de 1 trilion de dolari, in curs de implementare, care vizeaza constructia de legaturi feroviare, maritime si rutiere intre Asia, Europa si Africa – un Drum al Matasii actualizat.
Toate cele sase tari vizitate de Abe fac parte din cele 16 tari central si est-europene care organizeaza anual un Summit impreuna cu China. A doua editie a Summitului a fost gazduita la Bucuresti in noiembrie 2013.
Un pod prea indepartat
Intr-un breaking news ignorat cam de toata lumea, simtind ca s-ar putea sa i se apropie sfarsitul, premierul Tudose a semnat un contract de jumatate de miliard de euro cu niponii de la IHI pentru realizarea podului de 2,5 kilometri peste Dunare, la Braila, orasul sau de bastina. Acesta va fi cantecul de lebada al prim-ministru, se pare.
Oportunitatea podului de la Braila este déjà pusa sub semnul intrebarii de unii analisti locali, care subliniaza absenta unui studiu de trafic si sugereaza necesitatea unor poduri mult mai utile in alte localitati situate de-a lungul marelui fluviu.
Cate ceva despre Abe
Cel mai tanar si totodata cel mai longeviv premier din istoria tarii sale, Abe este presedinte al Partidului Liberal Democratic, partid care, cu exceptia a patru ani a condus Japonia din anul 1955.
Doctrina Abe: Politica externa si de securitate a Japoniei a suferit modificari semnificative in timpul regimului Abe, capatand accente revizioniste si avand potential de schimbare majora a traiectoriei internationale a tarii si in special a raporturilor cu vecinii asiatici, ducand la renuntarea la doctrina Yoshida, pacifista, dominanta dupa incheierea celui de-al doilea razboi mondial.
Aplicarea acestor politici a dus déjà la racirea puternica a relatiilor dintre Japonia si China si dintre Japonia si Coreea de Sud.
In acest context, un eveniment foarte discret promovat, dar semnificativ, a avut loc asta-toamna la Institutul Diplomatic Român, care impreuna cu Ambasada Japoniei în România a organizat vineri, 20 octombrie 2017, conferința “A Mega Power Vacuum in East Asia and its Global Implication”, susținută de directorul Institutului de Politică Externă de la Tokio, profesorul Kuni Miyake. Expertul nipon a prezentat o radiografie a situației actuale a țărilor din regiunea Asiei de Sud-Est și provocările relațiilor bilaterale ale acestora cu Japonia, cu accent pe dinamica regională care ar previziona in optica noii scoli de gandire a diplomatilor niponi « scenarii purtătoare de amenințări la adresa securității globale ».
Abenomics: Reprezinta politicile economice promovate de Shinzo Abe, de cand a fost ales in al doilea mandat de prim-ministru, in decembrie 2012. Se bazeaza pe trei axe: facilitati monetare, stimuli fiscali si reforme structurale. Scopul a fost reanimarea economiei nipone, cazute intr-o perioada de stagnare de aproape doua decenii.
Geo Scripcariu