CE vrea un nou acord internaţional pentru combaterea schimbărilor climatice
Comisia Europeană a adoptat, marţi, un document consultativ care lansează o dezbatere publică referitoare la cea mai bună modalitate de elaborare a unui nou acord internațional pentru combaterea schimbărilor climatice.
Comunicarea consultativă adresează întrebări cheie și invită părțile interesate să-și exprime opiniile cu privire la noul acord, care urmează să fie încheiat până la sfârșitul anului 2015 și să se aplice din 2020.
Connie Hedegaard, Comisarul european pentru politici climatice, a declarat: „La Copenhaga, liderii lumii au stabilit obiectivul de menținere a încălzirii globale sub 2 °C, pentru a se evita cele mai grave impacturi ale schimbărilor climatice. Este un lucru bun. Însă, deoarece lumea se îndepărtează de acest obiectiv pe zi ce trece, este clar că nu este suficient. Este nevoie de mai multe acțiuni din partea tuturor. Un acord internațional ambițios în care toate marile economii se angajează să ia măsuri în concordanță cu capacitățile lor actuale și viitoare este vital pentru a avea succes. Acest document este o invitație de a contribui la creionarea poziției UE și la obținerea celui mai puternic acord posibil în 2015.”
Comunicarea consultativă invită părțile interesate, statele membre și instituțiile UE să spună care ar fi cea mai bună modalitate de elaborare a acordului din 2015, care va stabili regimul internațional în domeniul combaterii schimbărilor climatice după 2020.
Consultarea publică se desfășoară online până la 26 iunie. La 17 aprilie, la Bruxelles, va fi organizată o conferință a părților interesate.
Menținerea încălzirii globale sub 2 C
Părțile din cadrul ONU au lansat negocierile dedicate noului acord privind clima la sfârșitul anului 2011 la Durban. Consultarea publică se desfășoară pe fondul unei intensificări preconizate a negocierilor în acest an.
Acordul din 2015 va trebui să reunească, într-un singur regim cuprinzător, actuala multitudine pestriță de acorduri cu și fără caracter obligatoriu elaborate în contextul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și al Protocolului de la Kyoto. În vreme ce UE, câteva alte țări europene și Australia și-au asumat o a doua perioadă de angajament cu caracter juridic obligatoriu în temeiul Protocolului de la Kyoto, alte aproximativ 60 de țări din întreaga lume și-au asumat diverse tipuri de angajamente fără caracter juridic obligatoriu vizând reducerea sau limitarea creșterii emisiilor lor de gaze cu efect de seră (GES).