Cine l-a omorât pe Călin Farcaș: poveste din bestiarul sistemului de Sănătate românesc

Un tânăr de 29 de ani – Călin Farcaș – a murit după ce, vreme de doi ani, a așteptat în zadar un transplant pulmonar.

Conform unei reglementări din 2004, bolnavilor români le este interzis un transplant în străinătate, dacă astfel de intervenții se fac și în România.

Teoretic, transplantul pulmonar este accesibil în țara noastră încă din 2016, când a fost acreditat primul centru de profil, la Spitalul bucureștean Sfânta Maria.

Practic, prima intervenție de acest fel a avut loc abia anul acesta, iar medicul care a efectuat operația de transplant a venit din Germania – eveniment speculat politic cu brutalitate de primarul general Gabriela Vrânceanu Firea.

Faptul că tânărul reușise imposibilul și strânsese cei 200.000 de euro necesari transplatului nu a mai ajutat: clinicile din străinătate l-au ignorat întrucât birocrația românească tergiversase lucrurile, iar România nu și-a respectat obligațiile în cadrul Eurotransplant:

România a beneficiat de 35 de transplanturi de plămâni în străinătate, dar a trimis doar 9 pentru bolnavii europeni. Unul avea TBC.

O acreditare discutabilă a eliminat șansa transplantului de plămâni în străinătate

Conform Ordinului de ministru nr. 50/2004, semnat de Ovidiu Brânzan (membru al Guvernului Adrian Năstase), un transplant în străinătate decontat de stat nu este permis atunci când această operație poate fi efectuată în România.

Reglementarea a transformat pacienții români în ostatici ai sistemului autohton de transplant, unul cu performanțe umflate cu pompa, cu eșecuri ascunse cu grijă și deformat de corupție.

Potrivit unor surse din sistem, două ar fi explicațiile posibile pentru măsura radicală luată în 2004: pentru a economisi cheltuielile statului, și pentru a satisface cererea celor care au condus, adesea discreționar, sistemul românesc de transplant, și care aveau nevoie de astfel de afaceri.

Autorizarea a fost una controversată după cum acuza fostul ministru Vlad Voiculescu, deținătorul portofoliului de la Sănătate în Guvernul Cioloș.

Vlad Voiculescu se baza pe concluziile unui control ce identificase o serie de anomalii grave:

  • cei care au verificat îndeplinirea condițiilor pentru transplant pulmonar au fost: un asistent medical de la Timișoara și un funcționar de la Direcția de Sănătate Publică București
  • spitalul nu are full-time un medic coordonator al echipei chirurgicale, angajat cu “supraspecializare în transplant de organ, cu experienţă de cel puţin 5 ani dobândită în centre cu activitate recunoscută de transplant”, după cum prevăd normele în vigoare. Cele două operații de anul acesta l-au avut ca medic principal pe Igor Tudorache, specialist de la Centrul din Hanovra, adus la București pentru a executa transplanturile.

Oricât de discutabilă situația, Narcis Copcă, puternic susținut de primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a obținut acreditarea și, ulterior, confirmarea acesteia.

Ceea ce a însemnat, implicit, imposibilitatea legală de a mai trimite în străinătate bolnavii aflați pe lista de așteptare pentru plămâni.

Cum s-au scurs zilele spre moarte: românii au recunoscut prea târziu incapacitatea de-a executa intervenția

Formal, pentru o operație la o clinică din Europa, Călin Farcaș avea nevoie de un document prin care Spitalul Sf Maria să recunoască incapacitatea de a executa intervenția.

Această adresă a venit prea târziu, pe 22 iunie 2018, cu 10 zile înainte ca tânărul să moară.

Este important de menționat că în componența Comisiei interdisciplinare, care a recomandat trimiterea tânărului în străinătate, apare și renumitul medic Igor Tudorache, angajatul permanent de la centrul germen din Hanovra, nu al Centrului Sf. Maria.

Legislația, modificată o săptămână înainte de moartea lui Călin Farcaș

La o săptămână distanță după verdictul de la Sf. Maria, pe 25 iunie, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul 814, prin care se introduce posibilitatea transplantului în străinătate pe banii statului:

“(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pot beneficia de finanţarea tratamentului în străinătate şi bolnavii care necesită efectuarea de transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană şi care prezintă şi patologii asociate ce nu permit efectuarea intervenţiei în centrele acreditate din România.”

Este o formulare ce oferă și o scuză pentru neefectuarea la Sf. Maria a operației cu risc mare pe care o presupunea cazul Călin Farcaș, care avea și o disfuncție cardiacă.

Ministrul Sorina Pintea a explicat pentru cursdeguvernare.ro, restricțiile introduse prin Ordinul 50 din 2004 și necesitatea schimbării acestuia:

“Teoretic, pacienții români nu mai puteau face un transplant în străinătate, dacă transplantul respectiv se făcea în România. Am schimbat legea și dacă, din punct de vedere medical, transplantul nu se poate face în România, atunci pacientul poate face această intervenție în străinătate” – ne-a declarat ministrul Sănătății.

Cum a fost stricată relația cu AKH Viena

Până la acreditarea Spitalului Sf. Maria, pacienții români erau trimiși la celebra clinică AKH Viena. Relațiile dintre cele două părți s-au deterioarat în 2016, în mare măsură din cauza managerului Spitalului Sf. Maria, Narcis Copcă, care cheltuise deja 10 milioane de euro, bani publici, pentru centrul de transplant de plămâni.

Vlad Voiculescu a solicitat în 2016 ca o comisie internaţională formată din specialiști de la patru centre din Europa să vină în România pentru verificarea acreditării centrelor de transplant, ceea ce a declanșat o puternică reacție din partea celor care domină sistemul românesc de transplant.

Printre cei care ar fi trebuit să sosească figurau și specialiști de la AKH, pentru cazul special al transplantului pulmonar.

Vizita nu a avut loc, deoarece Narcis Copcă a trimis clinicii din Viena și Asociației europene a tranplantului (Eurotransplant) o scrisoare în care îi avertiza că în România s-a deschis o anchetă penală (neadevărat) și, pe de altă parte, sosirea lor ar putea crea suspiciuni de influențare a alegerilor parlamentare din acel an.

Din acel moment, colaborarea a încetat.

Agenţia Naţională de Transplant are un acord cu Eurotransplant, fără a fi membră a acestei organizații, în baza căruia pacienţii  români pot beneficia de transplant în țările înscrise în această asociație. Ani de zile, românii au beneficiat de transplant de plămâni fără însă a dona astfel de organe în rețeaua europeană.

Potrivit profesorului Radu Deac, președintele ANT, AKH Viena a efectuat 35 de transplanturi de plămân la pacienți români, dar România a exportat pentru bolnavii europeni doar 9 plămâni, plus alți 5 care nu au fost folosiți din varii motive.

Dani Dimulescu, președintele Asociației de Transplant Pulmonar, declara anul trecut că cel puțin unul dintre plămânii trimiși avea TBC.

Conform unor surse din interiorul sistemului, Austria nu a denunțat acordul, ci doar l-a ignorat, din 2016 încoace, pentru că “pretinde ca partenerii români să fie serioși”.

După ce România a abordat din nou clinica, anul acesta, și a trimis chiar doi plămâni ca semn discret al intențiilor de restabilire a relațiilor dintre cele două părți, profesorul Walter Klepetkoe ar fi declarat că se poate discuta reluare a colaborării și a aderării al Eurotransplant.

În mai, Avocatul Poporului s-a autosesizat în acest caz

Avocatul Poporului s-a sesizat din oficiu în cazul lui Călin Farcaş, în luna mai, după ce tânărul a protestat alături de prietenii săi, în aprilie, cerând șansa unui transplant în străinătate.Sesizarea Avocatului Poporului vizează o posibilă încălcare a articolelor din Constituție privind dreptul la viață, la integritate fizică și psihică și dreptul la ocrotirea sănătății.

 

Citiți și:

Corupția sistemului a blocat transplantul din România: Doar 8 donatori anul acesta, față de 138 în 2014

Performanța sistemului medical? România – campioană la numărul celor care mor cu zile

O acreditare: și politică și pe genunchi. Spitalul Sfânta Maria poate face, oficial, transplanturi pulmonare. Verdictul specialiștilor: ”Asta este o prostie!”. Acreditarea validează, însă, investițiile

Cum a funcționat mecanismul creat de Mihai Lucan: Banii și protecția – criteriile pentru selectarea beneficiarilor transplantului de rinichi

Centrul de transplant din Viena nu mai primește pacienți români. Se încearcă o colaborare cu centre din Cehia și Germania

Haosul de la Transplant: Laboratorul de analize al Spitalului Sf. Maria există doar în acte. Unitatea nu îndeplinește condițiile pentru transplant

Ministrul Sănătății sesizează nereguli la Agenția Transplantului: Nu există criterii pentru distribuirea organelor prelevate. Referat de achiziții semnat de șofer

Sursa: cursdeguvernare.ro

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.