Coaliţia pentru Mediu din România: Scrisoare pentru ministrul Rovana Plumb
CMR a trimis ieri presei Scrisoarea deschisă pe tema proiectului de revizuire OUG 196/2005 (regulamentul AFM) – mai precis un proiect de devalizare a Fondului de Mediu, care este de natură să prejudicieze grav calitatea mediului din România.
Vă prezentăm textul scrisorii:
” Catre:
Doamna Ministru Rovana Plumb
Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice
Din partea:
Coalitia pentru Mediu din Romania
Data: 03 mai 2013
Subiect: Proiectul de devalizare a Fondului de Mediu cu 240.000.000 RON anual
SCRISOARE DESCHISA
Stimata Doamna Ministru,
Coalitia pentru Mediu din Romania ia act, cu indignare si ingrijorare, de proiectul de modificare a OUG 196/2005 privind Fondul pentru Mediu. Consideram ca forma propusa este de natura sa prejudicieze grav atat calitatea mediului din Romania cat si veniturile Fondului pentru Mediu, si asa sistemic afectate de programele de reinnoire a parcului auto pe care le sprijina de cativa ani.
Va solicitam public sa:
- opriti de urgenta din circuitul de aprobare si adoptare actul aflat acum in revizuire,
- sa dispuneti identificarea si tragerea la raspundere a celor care se fac vinovati de subminarea politicilor de mediu din Romania dezinformand grav prin intermediul notei de fundamentare intocmita – in cel mai bun caz -cu neglijenta.
Motivele pentru care facem aceasta solicitare sunt urmatoarele:
1. Devalizarea Fondului de Mediu cu 144 milioane RON anual, reprezentand venituri anuale nerealizate prin masuri de descurajare a poluarii cu uleiuri minerale uzate.
Dupa cum se arata in nota de fundamentare a schimbarii propuse (document atasat), in Romania:
– se pun pe piata 90.000.000 kg de ulei uzat,
– pentru anul 2013 si mai departe, cota impusa pentru valorificare este de 80% din cantitatile puse pe piata, adica 72.000.000 kg,
– se colecteaza in vederea valorificarii cca 40,000 kg (in loc de 72.000.000 kg)
– iar pentru fiecare kg nereciclat Fondul de Mediu incaseaza 2 RON.
In conditiile in care in Romania raman nereciclate, din tinta obligatorie, 71.960.000 kg ( = 72.000.000 kg – 40.000 kg) din cele obligatorii, Fondul de Mediu incaseaza143.920.000 RON (=71.960.000 kg X 2 RON/kg) de la producatorii de uleiuri minerale care nu indeplinesc tinta de colectare-valorificare.
In noua forma propusa, prin care Fondul de Mediu incaseaza 0.3 RON/kg, pentru fiecare kg de ulei mineral pus pe piata, indiferent de performantele de colectare-valorificare, veniturile astfel constituite se cifreaza la 27.000.000 RON (= 90.000.000 kg X 0,3 RON/kg). Asadar, veniturile anuale ale Fondului de Mediu scad cu116.920.000 RON.
In practica, intrucat proiectul propus elimina si orice fel de amenzi si atributii de control privind uleiurile minerale uzate, incasarile Fondului de Mediu vor scadea spre zero, generand astfel o pierdere de cca 140.000.000 RON in venituri nerealizate, bani care se vor arunca, efectiv, in canalizare (sub forma de ulei mineral uzat).
In nota de fundamentare, la pagina 7 (Impactul macroeconomic si Impactul asupra mediului de afaceri) autorul documentului sustine ca acesta modificare nu are nici un impact economic sau de natura sa afecteze mediul de afaceri, in timp ce la pagina 9 (sectiunea 4.7) se sustine – in mod complet fals – ca modificarea modului de calculare a contributiilor producatorilor de uleiuri uzate ca avea un “impact nesemnificativ” asupra veniturilor Fondului de mediu.
Avand in vedere impactul nesemnificativ, va solicitam, de asemenea, ca diferentele de sume sa fie recuperate din veniturile personale ale celor care au propus aceasta noua forma de calcul a acestui element “nesemnificativ” de venituri a Fondului de mediu al Romaniei.
In plus, adoptarea unei astfel de masuri este contrara tuturor prioritatilor Romaniei cu privire la reducerea poluarii si cresterea gradului de colectare si valorificare a deseurilor, aspect asupra carora Comisia Europeana a atras si atrage in mod repetat atentia Guvernului Romaniei.
Este documentat si notoriu faptul ca Romania este una dintre statele din coada Europei in ceea ce priveste gestionarea deseurilor. Asadar, nu intelegem cum poate fi considerate oportuna relaxarea legislatiei de mediu privind colectarea si valorificarea oricarei categorii de deseuri reciclabile, cu atat mai putin al deseurilor din uleiuri minerale uzate care, in marea lor majoritate, sunt deseuri periculoase.
2. Aruncarea in ambiguitate a tintelor de reducere a cantitatilor de deseuri menajere eliminate prin depozitare, prin complicarea modului de calcul a contributiilor.
In forma curenta, calculul este foarte simplu. Autoritatea publica locala:
– tine evidenta deseurilor menajere depozitate anual (cca 7 milioane de tone, anual)
– tinta de reducere este de 15%, de la an la an (adica cca 1 milion de tone, anual)
– pentru fiecare tona depozitata in plus, administratia publica locala plateste o contributie de 100 RON/tona catre Fondul de mediu (adica pana in 100 milioane de lei, anual).
In forma propusa, autoritatea publica locala care nu “are organizat serviciul public de salubritate”, isi calculeaza tintele pe baza unui indicator statistic de generare a deseurilor estimat in 2004, inmultit cu numarul de locuitori (fara a se preciza sursa de informatie pentru acest indicator de calcul). Asadar, o formula total ambigua in conditiile in care nu exista o referinta legala pentru cele trei elemente de calcul:
– indicatorul statistic de generare a deseurilor
– numarul oficial de locuitori
– definitia exacta a “serviciului public de salubritate”.
De exemplu, cum se calculeaza in mod concret aceasta contributie in cazul municipiului Adjud? Dar in cazul sectorului 3 al Capitalei? Dar in comuna Cracaoani, judetul Neamt?
In practica, in conditiile in care Romania se confrunta cu dificultati majore in incasarea contributiilor la diverse fonduri, a taxelor si impozitelor, consideram ca este inoportuna complicarea modului de calcul a oricareia dintre acestea. Mai mult, credem ca acest element de venit la bugetul Fondului de mediu este, in acest fel, complet anulat datorita ambiguitatii termenilor si lipsei de acuratete a surselor de date necesare pentru calcul.
Si, din nou, constatam cu stupoare ca autorul studiului de impact considera ca ”Impactul asupra bugetului Fondului pentru mediu este nesemnificativ” (Studiu de impact, sectiunea 4.7). Propunem, si in cazul acestui impact nesemnificativ, recuperarea prejudiciului de la acelasi contribuabil ca la punctul 1 de mai sus: autorul studiului de impact.
Reiteram oferta noastra de-a va sprijini in elaborarea oricaror masuri administrative, organizatorice, legislative cu privire la protectia mediului in Romania. Avem speranta ca pana la urma vom reusi sa gasim o forma prin care contributiile partenerilor sociali sa fie utilizate. Pana in acest moment, eforturile investite de noi in elaborarea propunerilor de imbunatatire a proiectelor legislative propuse au fost in general ignorate. Iar asta este o risipa de capital intellectual pe care credem ca Romania nu si-o mai permite.
Cu respect,
Raul Pop, Asociatia ECOTECA, Telefon: (+4)0723-183041
Coalitia pentru Mediu din Romania”