Creştinii romano-catolici, la Învierea Domnului – Maria Diana POPESCU
Papa Francisc a cucerit inimile creştinilor catolici, după ce a declarat, în timpul unei întîlniri cu jurnaliştii de la Vatican, că îşi doreşte o Biserică săracă, pentru săraci. Alegerea noului Papă a adus o premieră pentru ultimii aproape o mie de ani. În Joia Patimilor, în catedrala Sfântul Petru din Vatican, Papa Francisc a oficiat slujba tradiţională, alături de sute de preoţi catolici şi de mii de credincioşi din întreaga lume. Cu acest prilej a transmis preoţilor să fie mai apropiaţi de enoriaşii lor, mai ales de cei săraci, a criticat preoţii care şi-au uitat misiunea, şi i-a îndemnat să meargă în cartierele nevoiaşe, pentru a fi alături de cei săraci.
Despărţindu-se de tradiţia predecesorilor, care obişnuiau să oficieze ritualul spălării picioarelor într-unul din lăcaşele de cult ale capitalei italiene, Papa Francisc a efectuat acest ritual într-un centru de detenţie pentru minori din Roma, iar în miercurea dinaintea Joii Mari, Suveranul Pontif a înscris un român în calendarul sfinţilor Bisericii Romano-Catolice. Cît timp a fost cardinal, Papa Francisc a mers adesea în Joia Mare, în închisori, spitale şi în alte locuri cu oameni săraci şi bolnavi. În 31 martie, duminica Paştelui, în faţa a mii de credincioşi, Papa va celebra mesa de Înviere, în Piaţa San Pietro. Paştele – cea mai mare sărbătoare a creştinilor – a fost sărbătorită doi ani la rînd, 2010 şi 2011, în aceeaşi zi de către toţi creştinii – ortodocşi, catolici, greco-catolici, de evanghelici şi reformaţi, de cultele neoprotestante. În 2014 Paştele va fi din nou sărbătorit de către toţi creştinii în aceeaşi zi, pe 20 aprilie.
De la balconul bazilicii, Suveranul Pontif a rostit, în zeci de limbi, tradiţionalul mesaj pascal şi binecuvîntarea „urbi et orbi”. Liturghia zilei de Paşti s-a celebrat cu mare solemnitate. În locul actului penitenţial, s-a făcut stropirea cu apă binecuvîntată în noaptea precedentă, pentru a aminti de botez. Lumînarea pascală a fost aşezată lîngă amvon şi va rămîne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude şi la Vespere, va fi aprinsă, pînă în duminica Rusaliilor.
Denumirea Paştelui vine de la cuvîntul „Pesah” al vechilor iudei, care înseamnă „trecere”. Mai întîi a marcat înfăptuirea de către Dumnezeu a trecerii lumii dintru nefiinţă întru fiinţă, mai apoi, trecerea poporului israelian din robia egipteană la libertatea deplină, scăpat de la moarte prin sîngele mielului pascal. Dacă mielul pascal a prefigurat, încă de pe atunci, sacrificiul şi jertfa de pe cruce a Mîntuitorului, sărbătoarea de Paşti a continuat să reprezinte pentru fiecare om în parte şi pentru întreaga omenire o trecere, atît de la moarte la viaţă, cît şi de la robia păcatelor la starea de libertate divină. Eu, creştin ortodox, doresc tuturor credincioşilor romano-catolici şi ai altor culte creştine care sărbătoresc Sfintele Paşti, alături de cei dragi, ca lumina sfîntă să-i împărtăşească cu bucuria repetabilei Învieri, să le aducă fericire în suflet, pace, sănătate şi speranţă.
Fie ca Sfintele Paşti să ne facă mai buni şi mai solidari cu cei care au nevoie de noi. În noaptea Învierii, sărbătorită de creştinii catolici, România trece la ora oficială de vară, ceasurile fiind date înainte cu o oră spre lumină. Să fie pace şi bucurie nemărginită în sufletul tuturor!