Dacă noi o luăm în gură, corupția, tu unde o iei, domnule Tăriceanu?
Tăriceanu dixit: Toți umblă cu ”corupția în gură”! Splendid pentru al doilea bărbat din stat care cuvântează despre niște „amărâte” de sute de mii de inși care tremură în piață, cerând să plece el și alții ca el din fruntea țării.
Credeam că Tăriceanu nu e ghiolban. L-am considerat, dincolo de imoralități sezoniere (luaserăm nițel mai mult din Marea Neagră, prin tribunalele mondiale, iar el, ca premier, arvunise deja petrolul de sub neprimita noastră mare!), un grec spilcuit, prin mamă, român citit, cu toate că face obsedant cacofonii pline , gen”politică care”, cu aplecare spre schimbat neveste, ceea ce e uneori de înțeles și n-ar fi unicul, dar să spui – am prins doar o bucată de discurs – în fața unei mulțimi de spinări încinse oblic cu tricolorul, pentru a-i fi pe plac, măgăria că toți umblăm cu ”corupția în gură”, mi se pare impardonabil. La adresa cui o spui? La adresa ălora de stau în ploaie și cer să nu mai fim conduși de corupți, ceea ce, dincolo de excese, e corect? La adresa ziaristului care critică alarmat vânzarea României la talciocul mondial? La adresa capului de locuitor, născut într-o democrație, care în loc să-l apere, îl fură? Cum dracu să ne înjuri pe toți sau aproape pe toți pentru a face plăcere unor cururi care șed pe scaune și care, unele dintre ele, nici nu voiau musai asta și poate nici nu sunt de acord?
Cui vrea să-i facă placere Tăriceanu? El nu umblă cu ”corupția în gură”, nu face „gargară” cu ea. El – circulă vorba – s-ar găsi cu ea în buzunarele mereu largi, mereu nesătule și mereu pline.
Pronunțând-o, prin repetiție, ostentativ și obsedant, în aceste zile, o are și el în gură. Corupția, elevată din buzunar în mandibulă.
Nu știu ce vor domnule Călin, sau Căline, cum îți spuneam chiar când te ajunseseși politic și erai doar premier, ticăloșii ăia din piață. Nu știu ce vor slujbașii multinaționalelor – un tip, care-i în piață de 20 de zile, dat afară de o multinațională la restructurări, e liber de contract, deci șomer -, nu știu cât de nepatrioți sunt românii din generațiile de mijloc, cei care nu mai vor, văzând și alte lumi decât pe cea a Dâmboviței, pe afară, nu știu ce vor ziariștii cărora le pari nițel cam corupt (poate se înșeală și m-aș bucura să fie așa), dar ce ai spus acum, spre a-ți atrage niște adeziuni, e o imensă măgărie.
Lucian AVRAMESCU