Dacă Ponta aduce UDMR-ul la guvernare, Băsescu nu-l va mai desemna ca premier. Dar nici altfel!
Traian Băsescu nu a declarat în mod direct acest lucru, dar o analiză elementară a spuselor sale la emisiunea ”După 20 de ani” de la PRO TV, de duminică, 2 martie a.c., conduce exact la această concluzie. Mai întâi, susține opinia, corectă, a lui Crin Antonescu conform căreia prin aducerea UDMR la guvernare se creează un nou guvern, cu un nou program, care trebuie să meargă la Parlament pentru învestitură, ceea ce înseamnă că va trebui să vină și la Cotroceni, în același scop. Traian Băsescu pare ezitant la începutul discuției și spune că se va consulta dacă poate crea un precedent în sensul de a considera că este vorba de o continuitate a guvernului și în aceste condiții, dar pe măsură ce discută cu cei doi ziariști de la PRO TV își ia seama și, din aproape în aproape, ajunge la concluzia că nu-l mai poate desemna pe Victor Ponta drept prim-ministru al cabinetului pe care i-l va propune, adică pe cel format de USD împreună cu UDMR, care are un alt program. Și spune, de data asta, la doar câteva minute după afirmația de mai sus, că dacă Ponta nu va veni la Cotroceni pentru învestitură, va încălca prevederile Constituției. Caz în care el, președintele, se va adresa Curții Constituționale. Dar zicerea lui mai păstrează o urmă de concesie și adaugă: probabil! Adică, se mai gândește, mai ales că a apucat să-i promită premierului că-i va accepta noul guvern. Dar ce contează o promisiune pentru Băsescu atunci când simte șansa nesperată? Așa că se răzgândește din mers și aduce în discuție motivele pentru care UDMR e greu de admis la guvernare. Pentru că e ciudat ca o asemenea obiecție să vină tocmai din partea lui, o face subtil, fără să-i atace pe unguri, ci doar încercând să-i aburească pe români, inclusiv pe cei care s-ar supăra văzând că nu-i prea convins să-i dea mandatul de premier lui Ponta – și, evident, nimănui altuia din noua structură guvernamentală. Așa că spune și el așa, ai zice, într-o doară: UDMR-ul va introduce legea minorităților, utilizarea limbii materne în sănătate și instituții centrale. Și concede: să vorbească ”în sănătate” (probabil când arată ce-l doare), dar cu translator. Însă imediat schimbă registrul, îngroașă treaba și aduce vorba de un presupus pact secret ”pentru care va trebui să-mi răspundă” fiindcă așa sunt ei –Ponta și udemeriștii- , cred că se poate guverna cu protoacoale secrete. Altfel spus, insinuează că înțelegerea făcută de Ponta cu udemeriștii include concesii de neacceptat și precizează: mă interesează pentru că solicitările lor sunt uneori excesive. Toate acestea spre a sugera că Ponta se dedă la astfel de manevre, fiind, în opinia lui Băsescu, un om corupt, care acceptă traficul de influență. Ceea ce se străduiește să mai argumenteze și cu alte exemple, cel mai recent și arzător pentru președinte fiind ordonanța de urgență pentru modificarea condițiilor ASF, ”dată, într-o singură noapte”, altfel spus, o lovitură mafiotă pusă la cale împreună cu Hrebenciuc și Rușanu. Concluzia pică de la sine: ”categoric, nu îl mai desemnez pe domnul Victor Ponta, pentru că este un premier corupt.” Asta dacă va veni la învestitură la Cotroceni. Iar dacă nu va veni la învestitură cu noul guvern, înseamnă că nu respectă democrația, astfel că președintele se va adresa Curții Constituționale, ceea ce am văzut că a spus de la bun început.
Și iată cum, din aproape în aproape, ajungem la concluzia din titlu: dacă Ponta schimbă structura guvernului prin aducerea UDMR la guvernare, Traian Băsescu nu-l va mai reinvesti ca premier. Consecințele, prin respingerea și altor două propuneri, pot fi împinse până la alegeri anticipate, ceea ce președintelui îi convine mai mult decât oricui.
Dar dacă Victor Ponta încearcă să evite pericolul și renunță la UDMR? Va fi și mai rău fără susținere majoritară, iar schimbarea compoziției guvernului tot se va produce, ceea ce înseamnă că tot la mâna Curții Constituționale, adică a lui Traian Băsescu va ajunge. Dar și dacă va trece, este o chestiune de săptămâni până se va constitui majoritatea pentru o moțiune de urgență introdusă de PNL, cu aportul UDMR, rămas în opoziție și al unora convinși să treacă în barca marinarului. Este exact scenariul reieșit din avertismentul lui Antonescu formulat în chiar seara rupturii, de mână cu viitorul prim ministru, în viziunea sa, pe nume Klaus Iohannis. Agreat și chiar propus de Traian Băsescu în această funcție în același interviu de duminică, de la care am plecat în această analiză.
De ce s-a ajuns aici, din vina cui? O spune tot Băsescu. Din vina lui Ponta. Și se minunează chiar el, de data asta avându-i în vedere și pe ceilalți useliști: nici acum nu-mi vine să cred că au făcut o asemenea prostie! Într-adevăr.
O singură întrebare mai am în legătură cu acest interviu decisiv. Nu știa Băsescu ce are de gând să facă din capul locului? S-a lămurit el însuși, pe măsură ce-l zgândăreau ziariștii, că-l are pe Ponta în gheare ca pe un șoarece intrat singur în capcană? Nu este exclus, dar mai sigur este că a vrut să lase impresia că nu este chiar așa de pornit, având în vedere consecințele instabilității guvernamentale tocmai acum când Ucraina vecină e pe punctul să facă explozie – ceea ce discutase în prima parte a convorbirii. Dar că, vrea, nu vrea, va trebui să i-o tragă. Și fără îndoială, nu-i Băsescu omul să scape o asemenea pleașcă.
Ion MARIN