Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Datoria externă a unui stat – obligație civilă sau responsabilitate statală?

Prin noțiunea de datorie externă înțelegem că aceasta este o sumă de bani îndatorată (indiferent de valută – dolar, euro) de la un stat străin sau diverse institutii financiare internationale. Acești bani datorați sau împrumut bănesc are loc sub formă de credite financiare garantate unui stat, unui guvern etc. Respectivul împrumut bănesc se realizează în baza unor contracte bilaterale în care sunt stipulate condiții concrete de primire și de restituire a acestuia (fiind incluse și costurile corespunzătoare – credite cu dobândă fixă, credite cu dobândă variabilă), în dependență de creditele oferite, iar cea mai importantă secțiune a acestor contracte sunt costurile și garantia statului debitor care urmeaza în viitor să ramburseze datoria externă formată. Deci, datoria externă sunt mijloacele financiare (sau mărfuri, etc) pe care un stat le deține față de creditorii străini, aceștea fiind persoane juridice sau fizice.

Dacă să ne referim la creditorii străini, atunci împrumuturile externe în ultimile două decenii au căpătat o amploare nemaivăzută, rezultat al unui excedent de capital al țărilor dezvoltate. Astfel, exportul de capital din țările dezvoltate, fiind actualizat și sub așa numitele împrumuturi bănești externe (credite financiare), sunt binevenite în țările din Estul Europei și nu numai. În acest joc al împrumuturilor bănești este prezentă și Moldova, țara care în ultimele decenii a primit credite bănești din străinătate (din țările dezvoltate ale Occidentului și nu numai) în cantități enorme, însă, din păcate, realitatea actuală din cadrul societății basarabene nu demonstrează faptul că aceste împrumuturi ar fi contribuit la prosperarea și bunăstarea poporului. Din contra, datoria externă a țării se majorează nespus de consistent de la o zi la alta, iar nivelul de trai al societății basarabene se înrăutățește tot mai mult și mai mult, atingând sau fiind deja la extremă situație. Desigur, în acest caz nu este vina creditorilor străini. La ziua de azi datoria externă a Moldovei este aproape de șapte miliarde de dolari S.U.A. (6 miliarde și 743 milioane de dolari, trimestrul trei, 2017), astfel depășind PIB-ul țării, estimat la sfârșitul anului 2017 de 6,75 miliarde dolari (http://independent.md/datoria-externa-a-moldovei-a-depasit-pib-ul-si-se-apropie-de-7-miliarde-de-dolari/#.WnBPMa7ibDd). E de menționat, datoria externă a crescut enorm și din furtul miliardului de dolari (din trei bănci comerciale din cadrul țării), aceasta fiind trecută în datoria publică, rezultat că Banca Națională a Moldovei a oferit creditele respective celor 3 bănci comerciale păgubite. Pe parcursul de aproape a trei decenii R.Moldova a efectuat împrumuturi bănești pentru diverse necesități și interese statale, fiind parte la toate acestea statul, agenți economici, unităţi administrativ-teritoriale etc, datoriile provenind în cel mai frecvent caz din credite financiare străine, component destul de specific pentru țările în curs de dezvoltare. Cei mai mari creditori financiari pentru R.Moldova sunt BIRD, AID, FMI, BEI, FIDA, Guvernul S.U.A., Guvernul Germaniei, Guvernul Japoniei, Guvernul României etc, toți aceștea destinând și investind banii respectivi pentru reformele structurale ale societății basarabene, ca aceasta să urmeze, într-un final, calea dezvoltării civilizate. Necătând la toate acestea (numai în primul trimestru al anului 2017 datoria externă brută a Moldovei s-a majorat cu 93,91 milioane de dolari, respectiv, 1,8 miliarde de lei moldovenești şi a depășit cifra de 6,688 miliarde dolari, informează Bănca Naţională a Moldovei/BNM), oricum Moldova rămâne în continuare într-o dilemă extremă, iar existența cetățeanului basarabean nu este deloc într-o schimbare spre bine. Atunci ne întrebăm: pentru ce servesc împrumuturile bănești externe dacă dezvoltarea economică și socială a țării nu este prin nimic pozitivă, dar, din contra, numai negativă? Da, nu excludem cazul, la ziua de azi datorii financiare externe realizate în timp le au și un șir de țări dezvoltate din Occident (precum: Irlanda, țara cu cea mai mare datorie externă din lume; urmată de Marea Britanie, apoi Elveția, Olanda, Belgia, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria, Norvegia, Hong Kong, Franța, Portugalia, Germania, Grecia, Spania, Italia, Australia, etc., date furnizate de Banca Mondială. Disponibil: https://www.rfi.ro/articol/stiri/economie/top-20-cele-mai-datoare-tari-lume), România fiind pe locul cinci în rândul țărilor UE, țara cu cea mai scăzută datorie publică în 2015, însă administrația statală a acestor țări, în timp, au investit banii împrumutați în scopuri bine determinate pentru ca țara lor să devină cât mai prosperă și mai dezvoltată. Acest lucru poate fi revăzut prin faptul că majoritatea țărilor susmenționate în clasamentul datoriilor externe, la ziua de azi, la fel, se regăsesc printre primele locuri și în clasamentele mondiale privind calitatea bună a vieții, dezvoltarea umană satisfăcătoare, nivelul foarte bun de trai al populației, nivelul binevenit sl sistemului de sănătate etc. Este cazul de menționat, datoriile externe ale acestor țări s-au format în timp și din cauza crizei financiare globale, începutul fiind de prin anii 2006, acestea dorind să-și mențină în cadrul țării o stabilitate financiară cât mai bună. De asemenea vom menționa, guvernele multor țări se îndatorează prin împrumuturi bănești externe pentru a finanţa diverse proiecte instituționale, respectiv, pentru a investi calitativ în sistemul de sănătate, educație, servicii publice, drumuri, cât și pentru a-și onora obligațiile față de reducerea taxelor interne. Pe când, Moldova timp de aproape trei decenii este prezentă în clasamentele europene și mondiale ca una dintre țările foarte slab dezvoltate, dar, totodată,  cu datorii financiare externe destul de mari (acestea fiind datorate pentru dezvoltarea țării, inclusiv, pentru toate infrastructurile naționale). Însă, necătând la toate aceste împrumuturi financiare externe țara rămâne în continuare extrem de săracă în toate domeniile de activitate socială și cu o dezvoltare umană teribilă (exemplu: ultimul loc în Europa și printre ultimele locuri în lume la nivelul sărăciei; locul 107 din 188 state, la dezvoltarea umană; locul 105 din 109 state, clasament mondial, privind independenţa justiţiei; locul 123 din 176 state, privind nivelul corupției la nivel mondial, iar la nivel european unul dintre cele mai corupte state; primul loc în Europa privind nivelul criminalității; locul 78 din 127 state privind sistemul de securitate și ordine publică, aceasta când în perioada anilor 2000-2015 cheltuielile bugetului public pentru poliţia națională au crescut în termeni nominali de 10 ori, de la 155 de milioane de lei la 1,5 miliarde de lei moldoveneștii, iar în termeni reali de 3 ori [http://www.jurnal.md/ro/economic/2018/1/11/politia-din-republica-moldova-ramane-codasa-la-nivel-mondial-in-pofida-cheltuielilor-care-au-crescut-la-nivelul-celor-din-europa-centrala-si-de-est/ ]; locul 100 din 138 state în clasamentul global al competitivităţii 2016-2017; locul 142 la capitolul mediul natural; locul 123 – capitalul social; locul 103 – sistemul de sănătate; locul 98 la capitolul guvernare; locul 87 – libertatea personală [http://jurnal.md/ro/economic/2016/11/9/prosperity-index-2016-moldova-a-cazut-din-nou-in-clasamentul-mondial-privind-nivelul-de-trai/ ], etc.

Societatea basarabeană se confruntă cu mari probleme economice, sociale etc, iar fluxurile de capital străin sub formă de credite financiare sunt, la rândul lor, de asemenea o problemă destul de majoră pentru economia națională și, nu în ultimul rând, pentru cetățeanul țării. Menționăm acest lucru, deoarece datoria externă ca și alți factori economici deseori contribuie la formarea unor riscuri care pot aduce mari prejudicii în dezvoltarea economică a țării, aceasta poate avea loc în cazul cand aceste mijloace financiare străine sunt utilizate întern în scopuri neproductive, fără o transparență clară. Însă, pentru a folosi corect și în mod eficient, fără riscuri economice și publice, împrumuturile bănești trebuiesc gestionate cu o capacitate destul de lucidă din partea guvernanților/administrării statale, iar rezultatul optim al acestora e să fie de a câștiga cât mai mult surplus de venituri în bugetul statului, de a regla corect mijloacele fiscale, de a administra cu multă atenție cheltuielile publice, etc. Numai în așa mod se va produce începutul unei dezvoltări economice și sociale atât de nivel micro, cât și de nivel macroeconomic în cadrul țării, iar creditele financiare străine în vor găsi cu adevărat utilitatea credibilă. Totodată, ca și alt stat debitor, statul moldovenesc este obligat să efectueze rambursarea datoriei externe în termenii stabiliți contractual și să achite serviciul datoriei publice fără niciun fel de cheltuieli suplimentare. În mod prioritar, este necesar pentru viitor (dacă până acuma acest lucru nu s-a produs) ca toate creditele financiare externe, cât și cele interne, să fie destinate în mod absolut pentru modernizarea întregii economii naționale și, nu în ultimul rând, pentru renovarea nivelului de trai și îmbunătățirea serviciilor publice oferite cetățenilor. Este o realitate dură, datoria publică externă a Moldovei este mereu într-o creștere galopantă în ultimii zece ani, deci, cu cât mai multe credite financiare se recepționează, cu atât mai mult crește datoria externă brută a țării. In același timp, crește și datoria publică externă pe cap de locuitor, aceasta fiind o povară enormă pentru cetățeanul țării. Prin urmare, datoria externă pe cap de locuitor în 2014 a fost de 1860 dolari, în timp ce salariul mediu pe economie în 2014 a fost de 4225 lei moldovenești/respectiv 312 dolari (http://www.eco.md/index.php/economie/macroeconomie/item/1190-datoria-extern%C4%83-premis%C4%83-pentru-dezvoltare-sau-povar%C4%83), iar salariul minim pe economie a fost de 1560 lei moldovenești/respectiv 115 dolari (mai mic față de minimul de existență). Așadar, datoria publică pe cap de locuitor în perioada anilor 2009 și 2015 a crescut de 2,3 ori. Pe când, PIB-ul pe cap de locuitor în 2015 s-a diminuat față de anul 2014 cu 18 la sută (adică, de la 2244 dolari S.U.A. până la 1833 dolari, în timp ce datoria publică pe cap de locuitor a crescut cu 22% (http://tribuna.md/2017/02/06/republica-moldova-doi-ani-de-la-semnarea-acordului-de-asociere-cu-ue/)

            Deci, după această analiză privind datoria externă a unui stat, exemplu concret – Basarabia la ziua de azi, nu ne rămâne decât să ne întrebăm: cine trebuie să fie responsabil pentru situația creată și cine va fi în stare să restituie aceste datorii externe, în cazul dacă cetățeanul basarabean va rămâne în continuare un individ sărac și fără protecție socială? Fără îndoială, datoria externă actuală este și rămâne o povară extremă pentru poporul basarabean, însă, credem, cu mult umanism, că aceasta trebuie să fie o responsabilitate juridică, în primul rând, pentru statul moldovenesc, inclusiv, pentru acei guvernanți care, în timp, au realizat planuri de acțiune ineficiente cu privire la distribuția și utilizarea banilor împrumutați din străinatate, aceasta reprezentând fenomenul datoriei externe.

 

Galina MARTEA

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=90707

Publicat de la data Feb 1 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, COLȚUL OPINIILOR, Galina MARTEA.

Zona comentariilor

Meteo în țară

19 februarie 2018, 6:06
 

NE
Parţial noros
1°C
22 km/h
Perceput de temperatură: -7°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 100%
Vânt: 22 km/h NE
Rafale de vânt: 22 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:10
Apus: 17:50
Prognoza 20 februarie 2018
Zi
 

ENE
Zăpadă
2°C
Vânt: 14 km/h ENE
Rafale de vânt: 18 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

ENE
Zăpadă
0°C
Vânt: 11 km/h ENE
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team