„Deutsche Welle”: Cine va plăti datoriile Uniunii Europene?

UE își asumă niveluri record de noi datorii pentru a contribui la evitarea impactului economic al pandemiei COVID-19, notează „Deutsche Welle”.

Bundestagul german a prezentat un buget suplimentar pentru 2021 care va împinge noile împrumuturi în acest an la un nivel record, de 240 miliarde de euro.

Acest „pas îndrăzneț”, după cum a declarat ministrul Finanțelor, Olaf Scholz, este destinat să amortizeze impactul economic al pandemiei de coronavirus.

Dar această mișcare ar duce datoria globală a Germaniei la 2,2 trilioane de euro, de asemenea un nivel record. Raportul datoriei federale, adică valoarea acesteia în raport cu producția economică, va atinge aproximativ 80% în acest an.

Germania nu este în niciun caz singură – datoriile pandemiei se acumulează în toate statele membre ale Uniunii Europene. Potrivit Eurostat, raportul datoriei țărilor din zona euro va fi în medie de aproape 100% în 2021. Și această creștere nu dă semne de încetinire.

Cum rămâne cu Pactul de stabilitate și creștere al zonei euro, care impune membrilor UE să își limiteze datoria publică la maximum 60%, cu un plafon al deficitului bugetar de 3%?

Potrivit comisarului european pentru economie, Paolo Gentiloni, blocul a suspendat acordul, din cauza recesiunii severe, cel puțin până la sfârșitul anului. Și este probabil să rămână așa și în 2022, ceea ce înseamnă că această criză va continua să fie combătută cu datorii masive. Cât timp poate continua acest lucru?

Cât va fi necesar – cel puțin așa crede Guntram Wolff, șeful Institutului de cercetare economică Bruegel, din Bruxelles.

După cum văd situația, regulile vor fi în continuare suspendate anul viitor. Acest lucru are sens și în timp ce suntem încă într-o situație economică excepțională”, spune Wolff.

Spre deosebire de ultima criză financiară a UE, acum un deceniu, specialistul afirmă că datoria este mai puțin o problemă. Ratele dobânzilor la obligațiunile de stat, în comparație cu situația de atunci, sunt foarte mici, ceea ce înseamnă că este mai scăzut costul datoriilor.

Și Wolff nu vede niciun pericol de creștere a ratelor dobânzilor, atâta timp cât instituțiile financiare, cum ar fi Banca Centrală Europeană, respectă politica de tipărire a banilor și inundarea pieței cu acestea.

De asemenea, Wolff nu vede o problemă pentru stabilitatea monedei euro, cel puțin deocamdată. „În prezent avem o politică monetară în vigoare care a învățat lecția trecutului”, susține Wolff.

Dar întrebarea rămâne: cum vor plăti statele membre datoria, în cele din urmă? Răspunsul îl dă tot Wolff: „Factorul decisiv al datoriei mari este întotdeauna rata de creștere. Dacă obțineți o creștere mai mare, problema datoriilor are grijă de ea însăși. La urma urmei, politicile de austeritate oferă un ajutor foarte limitat. Prin urmare, economisirea nu face prea mult bine – ideea este de a face față datoriei cu creștere”.

Markus Ferber, parlamentar european din Germania, care a fost implicat în abordarea crizei financiare începute în 2008, susține că Europa va trebui să se întoarcă la calea stabilității la un moment dat.

El crede că Pactul de stabilitate și creștere ar trebui să revină în joc încă de anul viitor – în caz contrar, a spus el, există pericolul ca unele state membre să vrea să facă situația excepțională permanentă, pentru a-și finanța confortabil bugetele fără o reformă majoră.

Cei care cred că își pot restructura bugetul național prin mutarea munților de datorii către Europa vor eșua. Acestea vor trebui plătite de către statele membre”. Mai precis, după cum punctează Wolff, datoriile colectate de UE în acest an pentru prima dată vor trebui în cele din urmă să fie rambursate de cetățeni, atât în prezent, cât și în viitor.

Câteva date despre dimensiunile datoriilor pe care le au generațiile de cetățeni din statele membre: Grecia se îndreaptă spre o rată a datoriei de 200%, în timp ce în Italia este aproape de 180%. Dacă acest lucru s-ar fi întâmplat înainte de criza COVID, sunau toate alarmele.

Dar toate țările majore ale lumii, în frunte cu Statele Unite care se va ridicat la 133% în 2021, au în prezent datorii uriașe.

Între timp, președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a încurajat guvernele să păstreze cursul. „În esență, continuați să împrumutați – pentru moment. Odată ce pandemia se va fi încheiat, vom vedea ce se va întâmpla în continuare”…

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.