Dezbaterile BNS: CEREREA ȘI OFERTA ÎN PIAȚA MUNCII – Companiile HĂIS, educația CEA
În data de 30 octombrie 2013 Blocul Național Sindical va organiza la București o dezbatere pe marginea unuia dintre cele mai importante și controversate subiecte legate de piața muncii din România, o temă despre care se vorbește de aproape 10 de ani dar care nu a generat niciun fel de schimbare în politicile și strategiile naționale.
Poate pentru că autoritățile au avut alte preocupări importante, poate pentru că nu au existat suficiente date statistice până acum, poate pentru că vocea angajatorilor a fost prea slabă și a șomerilor inexistentă, poate pentru că partenerii sociali au așteptat ca Guvernul și clasa politică să ia măsuri, cert este că la ora actuală România se confruntă cu o situație de criză pe piața forței de muncă, cu generații după generații de șomeri proaspăt ieșiți de pe băncile școlii.
Angajatorii cer una în materie de meserii și de competențe, școlile furnizează total altceva, în virtutea obișnuinței și a prestigiului social asociat cu meseriile ”de vază”, iar rezultatul este o fractură pe care timpul nu o poate repara fără ”atele” strategice și viziune macro. Această ruptură este adâncită de superficialitatea cu care companiile tratează conceptul de formare profesională dar și de faptul că lucrătorii nu pun preț pe actualizarea permanentă a cunoștințelor deținute.
BNS și-a propus ca în data de 30 octombrie 2013 să aducă la aceeași masă toți actorii cu atribuții în piața muncii și să facă tot posibilul pentru a produce acea schimbare strategică de care România are nevoie de mai bine de un deceniu.
Faptul că starea actuală de fapt nu mai poate rămâne așa nici măcar până la sfârșitul anului a fost confirmat și de rezultatele unei analize detaliate făcute în cadrul proiectului ”Catalizatori pentru formare profesională”, analiză prin care BNS a urmărit concordanța dintre cerere și ofertă. Rezultatele ne arată că în anul 2012 pe piața muncii din România existau 48 de ocupații cu disponibilitate de angajare dar pentru care unitățile şcolare din învăţământul tehnologic şi vocaţional nu ofereau pregătire. Pe de altă parte, sistemul de învățământ oferea pregătire pentru 20 de ocupații care nu aveau locuri de muncă disponibile în piață!
Această discrepanță dintre cerere și ofertă va avea ca efect faptul că o mare parte dintre absolvenții de științe ale vieții, de exemplu, nu vor găsi locuri de muncă disponibile și vor ajunge fie să îngroașe rândurile șomerilor, fie să intre în programe de recalificare.
La fel vor sta lucrurile și pentru cei care s-au pregătit să fie funcţionari în domeniul salarizării, să fie agenţi de servicii comerciale sau tehnicieni în domeniul telecomunicaţiilor şi al radiodifuziunii şi televiziunii.
Studiul făcut de BNS coboară analiza inclusiv la nivel regional și constată dezechilibre majore, corigibile doar prin stategii cu viziune de ansamblu și printr-o strânsă colaborare între actorii sociali. Studiul va fi prezentat și discutat în cadrul dezbaterii din data de 30 octombrie însă menționăm cu titlu de exemplu faptul că în regiunea Sud-Vest Oltenia se pregătesc pentru ocupația de tehnician în ştiinţe inginereşti de 135 de ori (!) mai mulţi elevi decât potenţialul de angajare, că în regiunea Sud-Est se pregătesc de 33 de ori mai mulți „asistenţi medicali şi moaşe” decât disponibilul de angajare sau că regiunea Nord-Est a școlarizat 3656 elevi pentru această ocupație în condițiile în care există potenţial de angajare aproape spre zero!
Discrepanțele sunt prezente în toate regiunile iar studiul elaborat în cadrul proiectului implementat de BNS oferă date statistice valoroase, în baza cărora autoritățile pot regândi politicile publice astfel încât sistemul educațional să se calibreze cu nevoile angajatorilor.
Una dintre activitățile importante din proiectul ”Catalizatori pentru formare profesională” a fost și aceea de pregătire a unor specialiști în domeniul formării profesionale, experți români capabili să facă analize complete ale sistemelor de formare profesională de la nivel de companii și analize detaliate ale problemelor generate de lipsa unor planuri concrete de formare. Blocul Național Sindical are o echipă formată din 200 de experți iar o parte dintre experiențele acestora în calitate de evaluatori vor fi prezentate în cadrul dezbaterii.
Concluziile trase de acești specialiști care au luat contact direct cu angajatorii și angajații ne arată că realitatea din teren este una dură și că România este pe lista țărilor codașe în ceea ce privește formarea profesională. În anul 2012 doar 1,4% din adulții cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani au participat într-o activitate de formare continuă, în condițiile în care standardul recomandat de Comisia Europeană este de 15%. Dacă avem în vedere populația ocupată care în 2012 a participat într-o activitate de formare, procentul este și mai scăzut – doar 0,9%.