Dezinteres, sau prostie crasă? O treime din fondurile europene pierdute în toată Europa îi aparțin României!
Comisia Europeană a transmis marți seară Parlamentului European o informare privind Cadrul Financiar Multianual 2007 – 2013.
Potrivit datelor Comisiei, suma totală a fondurilor europene dezangajate automat din precedentul cadru financiar se ridică la 4,4 miliarde de euro.
Din această sumă, România contează cu 1,64 de miliarde de euro, adică peste o treime a fondurilor dezangajate.
Potrivit datelor oficiale transmise cursdeguvernare.ro de către europarlamentarul român Siegfried Mureșan, România a pierdut:
Din Fondurile de Coeziune
- 540, 5 milioane euro proiecte de Transport
- 163,7 milioane euro proiecte de Mediu
Din Fondul de Dezvoltare Regională
- 257,8 milioane euro proiecte Dezvoltare Regională
- 17,5 milioane euro proiecte pentru Competitivitate Economică
- 123,7 proiecte de Transport
- 264,8 milioane euro proiecte de Mediu
Din Fondul Social European
- 276,1 proiecte pentru Resurse Umane
Cât au pierdut alte țări fost comuniste
- Polonia înregistrează un total de 353.409 euro pierduți.
- Bulgaria are sume dezangajate de 240,7 milioane euro.
- Ungaria a pierdut 27,9 milioane euro.
România a pierdut 1,64 miliarde de euro
Dezangajările reprezintă fondurile europene alocate țărilor membre pentru exercițiul 2007-2013, care au fost pierdute din cauză că nu au putut fi cheltuite până la termenul-limită calculat după formula n+3, adică 31 decembrie 2016.
Scrisoare deschisă transmisă de Coaliția ONG pentru Fonduri Structurale, ministrului de resort:
Precizare importantă: Situația prezentată de către Comisia Europeană nu ține cont de așa numita procedură a fazării proiectelor. Pentru a nu fi puse în situația de a returna fondurile europene cheltuite în proiecte care nu au putut fi finalizate, din diverse motive, în termen, stalele membre au solicitat, iar Comisia a aprobat, ”mutarea” acestor proiecte în următorul exercițiu.
Singura condiție impusă: banii pe proiecte ”vechi” sunt plătite din sumele alocate în noul exercițiu, deci statele pierd în realitate bani.
În cazul României, Guvernul Ponta a solicitat fazarea a:
- 41 de proiectre pe Mediu, finanțare UE de 785,1 milioane euro
- 37 proiecte de Transport, finanțare UE de 2,01 miliarde euro
- 6 proiecte pe Competitivitate, finanțare UE de 210,5 milioane euro
Coaliţia ONGuri pentru Fonduri Structurale a transmis ieri o scrisoare deschisă către Ministerul Fondurilor Europene, prin care atrage atenţia asupra datelor îngrijorătoare legate de evoluţia Programului Naţional Capital Uman: 0,09% sume solicitate la Comisia Europeană din totalul banilor alocați de UE pentru acest program, 0,72% sume plătite către beneficiari și 0 rambursări de la Comisia Europeană (date publice pe www.fonduri-ue.ro).
Lansarea apelurilor aferente sumelor nealocate din POCU (2,8 miliarde Euro din totalul de 4,37 miliarde) și supracontractarea, măsuri propuse în contextul asumării de către Guvernul României ca la final de 2018 să ajungă la 100% grad de contractare a fondurilor europene, nu sunt suficiente.
Rata absorbției pe acest program operațional nu are cum să crească în aceste condiții. Cu atât mai puțin putem vorbi despre impact sau schimbări sociale. Implementatorii se găsesc în imposibilitatea de a aplica în cadrul POCU, procesul de evaluare și contractare durează chiar și un an de zile, ghidurile de finanțare sunt desprinse de situația reală din teren, procesele de consultare sunt doar pe hârtie, comunicarea cu beneficiarii este departe de a fi funcțională.
POCU – 0,00% Rata de absorbție efectivă în februarie 2018
Stimată doamnă ministru,
Datele legate de evoluția Programului Operațional Capital Uman la momentul actual sunt îngrijorătoare: 0,09% sume solicitate la Comisia Europeană din totalul banilor alocați de UE pentru acest program, 0,72% sume plătite către beneficiari și 0 rambursări de la Comisia Europeană (date publice pe www.fonduri-ue.ro).
Atragem atenția că lansarea apelurilor aferente sumelor nealocate din POCU (2,8 miliarde Euro din totalul de 4,37 miliarde) și supracontractarea, măsuri propuse în contextul asumării de către Guvernul României ca la final de 2018 să ajungă la 100% grad de contractare a fondurilor europene, nu sunt suficiente. Vă aducem în atenție câteva situații care arată clar că luarea unor decizii legate de program fără consultarea beneficiarilor va duce la dezangajări masive:
- Niciun proiect nu a fost depus în cadrul apelului nr. 320 “Măsuri de optimizare a ofertelor de studii din învățământul superior în sprijinul angajabilității”. Bugetul acestuia este de 150 mil. Euro. Termenul de depunere s-a prelungit cu încă aproape două luni.
- Pe toate cele 3 apeluri de proiecte care au vizat NEETs (apelurile 284, 285 și 286) au fost depuse cu totul 22 de proiecte, mult sub bugetul alocat (puteau fi finanțate aproximativ 200 de proiecte).
- Un apel destinat managerilor din companii mari a atras 11 propuneri de proiecte, deși bugetul putea să finanțeze aproximativ 230 de proiecte (POCU/295/3/8/Creşterea numărului de angajaţi care beneficiază de instrumente, metode, practici etc. standard de management al resurselor umane şi de condiţii de lucru îmbunătăţite în vederea adaptării activităţii la dinamica sectoarelor economice cu potenţial competitiv identificate conform SNC/domeniilor de specializare inteligentă conform SNCDI).
- Apelul de proiecte „SOLIDAR — Sprijin pentru consolidarea economiei sociale”, lansat în septembrie 2016, are o rată de contractare de doar 1% din cele 20 milioane de euro alocate.
- Pentru proiectele depuse în decembrie 2016 în cadrul apelului „Școala pentru toți” contractele de finanțare nu au fost încă semnate.
Rata absorbției pe acest program operațional nu are cum să crească în aceste condiții. Cu atât mai puțin putem vorbi despre impact sau schimbări sociale. Implementatorii se găsesc în imposibilitatea de a aplica în cadrul POCU, procesul de evaluare și contractare durează chiar și un an de zile, ghidurile de finanțare sunt desprinse de situația reală din teren, procesele de consultare sunt doar pe hârtie, comunicarea cu beneficiarii este departe de a fi funcțonală.
Doamnă ministru, vă solicităm public un plan de măsuri urgente care să ducă la redresarea situației în care se află POCU și la evitarea dezangajării tuturor acestor sume rămase necontractate/necheltuite.
De asemenea, vă solicităm crearea unui mecanism de consultare real, funcțional, predictibil și regulat cu stakeholderii din domeniu. Grupuri de lucru tematice au existat și în trecut și s-au dovedit a fi o unealtă eficientă în schimbul de informații și idei dintre autoritatea de management și beneficiari.
Cu deosebit respect,
Oana Preda, Director CeRe
Secretariatul Coaliției ONG pentru Fonduri Structurale
România a pierdut, oficial, 1,64 de miliarde de euro fonduri europene gratuite alocate țării noastre în Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2007 – 2013, scrie și eurodeputatul Siegfried Muresan.
„Datele publicate de Comisia Europeană legate de fondurile dezangajate în precedentul exercițiu bugetar arată că România a câștigat detașat titlul de țara europeană cea mai prost guvernată. Vina o poartă, într-o mai mică sau mai mare măsură, toate guvernele care au fost la putere în cei 9 ani în care puteam cheltui banii, adică 1 ianuarie 2007 – 31 decembrie 2015, începând cu Guvernul Tăriceanu care știa încă din 2006 că trebuie să pregătească lansarea autorităților și sistemelor de management, precum și a programelor operaționale aferente absorbției fondurilor europene, dar a întârziat nepermis de mult demararea lor. Deși majoritatea programelor operaționale au fost aprobate în anul 2007, sistemele de management aferente acestora nu au fost certificate decât în 2009, făcând astfel imposibilă transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană. Acest lucru a rezultat într-o rată efectivă de 0% a absorbției fondurilor structurale pentru anii 2007 și 2008, când Călin Popescu-Tăriceanu a fost prim-ministru. Cei doi ani irosiți au contribuit semnificativ la pierderea celor 1,64 de miliarde de euro. Cu acești bani, România putea construi peste 160 de kilometri de autostradă sau putea reabilita 150 de kilometri de cale ferată, cunoscut fiind că România este astăzi țara unde trenurile circulă cu aceeași viteză ca în secolul 19; puteam, cu aceeași bani, să construim 10 spitale regionale sau să reabilităm 4.000 de blocuri”, a mai spus eurodeputatul Siegfried Mureșan.
„Din păcate, vedem astăzi că aceleași greșeli care au dus la pierderea fondurilor europene în precedentul exercițiu bugetar sunt repetate și în gestionarea fondurilor europene aferente Cadrului Financiar Multianual 2014 – 2020. Astfel, Guvernul României a finalizat acreditarea autorităților de management de abia în a doua parte a anului trecut, adică după 3 ani și jumătate de la demararea actualului cadru financiar. Fără aceste autorități de management nu se pot face atrage fondurile europene. În plus, nu sunt nici în prezent îndeplinite în totalitate condiționalitățile ex-ante prevăzute în Acordul de parteneriat 2014 – 2020, dintre România și Comisia Europeană. Condiționalitățile ex-ante reprezintă măsuri de pregătire a legislației și a instituțiilor pentru o bună utilizare a fondurilor europene. În cazul în care nu îndeplinim aceste condiționalități, Comisia Europeană poate suspenda temporar programele operaționale de finanțare aferente condiționalităților neîndeplinite. Așadar, riscăm să pierdem din nou miliarde de euro din fondurile europene alocate României dacă autoritățile nu dau dovadă de mai mult interes și nu fac mai mult pentru a absorbi acești bani. În plus, este foarte important ca, până în anul 2020, să dovedim că putem gestiona absorbția fondurilor europene. Numai în felul acesta putem convinge statele membre net contributoare la bugetul UE că România merită același nivel ridicat al fondurilor europene și după 2020”, a conchis deputatul european Siegfried Mureșan.
Sursa: cursdeguvernare.ro, Siegfried Muresan