Din 2018: Populaţia va declara toate bunurile şi veniturile la Fisc, în vederea impozitării globale
Când mă gândesc la anul 2018, simt că înnebunesc. De vină este doar programul de guvernare social-democrat. Documentul prevede introducerea, de anul viitor, a impozitului diferenţiat (între 0% şi 10% anual) pe venitul global.
Sistemul va funcţiona astfel: pentru fiecare gospodărie din România va fi completată o declaraţie de venit global de către consultanţii fiscali. Respectiva declaraţie va avea la bază o declaraţie de patrimoniu, care se va depune la Fisc, în aceleaşi condiţii precum declaraţia de venit global.
Gospodăriile populaţiei vor fi repartizate pe consultanţii fiscali. Rolul acestora este de a completa şi depune declaraţiile sus pomenite, dar şi de a plăti toate taxele şi impozitele datorate de către persoanele fizice din portofoliul lor, către administraţiile şi instituţiile publice centrale şi locale.
În privinţa globalizării veniturilor, România nu este la prima tentativă. Au existat astfel de experienţe în perioada 1923 – 1945 şi 2000 – 2001. Plătitorii de taxe şi impozite îşi mai aduc aminte câte au avut de pătimit, pe vremea globalizării şi după, din cauza Fiscului, care nu a fost capabil să-şi facă ordine în baza de date. Mulţi s-au trezit că, deşi îşi plătiseră dările către stat, figurau ca datori, că li s-au calculat dobânzi şi penalităţi. Altora pur şi simplu li s-au inventat obligaţii fiscale. Unii au fost executaţi silit fără ştirea lor, luându-li-se banii din conturile bancare, pentru datorii inexistente. Multora li s-au luat bani în plus şi nu li s-au mai restituit. Contribuabilii au stat la cozi şi au tocit podelele administraţiilor fiscale, în speranţa că vor descâlci încurcăturile birocratice şi vor obţine reparaţii.
Apoi, globalizarea veniturilor a fost înlocuită de cota unică de impozitare a veniturilor şi de aplicarea pe scară tot mai largă a metodei de reţinere a impozitului la sursă, fapt ce a condus la simplificarea sistemului fiscal.
Se ştie că social-democraţii au fost împotriva cotei unice de impozitare, în ciuda faptului că aceasta şi-a demonstrat rolul stimulativ în economie. Acum, ajunşi la putere, vor să o înlocuiască cu impozitarea diferenţiată pe venitul global.
În acest scop, va fi creat un întreg aparat birocratic – corpul consultanţilor fiscali -, care se va interpune între contribuabili şi Fisc. Va fi un mamut.
În România, conform recensământului din 2011, există 7.086.394 gospodării. Dacă, să spunem, fiecare consultant fiscal va avea arondate 100 de gospodării, va fi nevoie de o armată de 70.863 de consultanţi fiscali. Cu alte cuvinte, social-democraţii vor ca această forţă de muncă uriaşă să fie dislocată din sectorul productiv şi pusă să facă hârtii în slujba statului.
Vă întrebaţi cine va suporta cheltuielile, salariile, bonusurile, taxele şi impozitele armatei de consultanţi fiscali? Cine altcineva decât contribuabilii? Practic, pe cetăţeni îi va costa, de acum înainte, statutul de contribuabili, îi va costa obligaţia de a-şi achita taxele şi impozitele.
Să discutăm puţin şi despre declaraţia de patrimoniu ce ar urma să fie completată de fiecare persoană. Potrivit Codului Civil, patrimoniul unei persoane cuprinde toate bunurile sale mobile şi imobile, prezente şi viitoare. Altfel spus, cuprinde proprietăţile imobiliare (terenuri, clădiri, locuri de veci), veniturile (din salarii, pensii, dividende, din înstrăinarea bunurilor sau a folosinţei lor, din drepturile de autori, din activităţile independente sau agricole, din dobânzi bancare, jocuri de noroc etc.), acţiunile şi participaţiile în firme, economiile bancare şi împrumuturile acordate altor persoane, autovehicule, inventarul gospodăriei (mobilă, obiecte casnice, îmbrăcăminte, încălţămite), bijuterii şi obiecte de preţ (tablouri, sculpturi, porţelanuri, colecţii filatelice şi numismatice), jucăriile copiilor şi nepoţilor, produsele obţinute în gospodărie pentru propriul consum, animale şi altele.
Valoarea bunurilor ce urmează a fi înregistrate în declaraţia de patrimoniu va trebui exprimată în bani, pentru a putea fi globalizată şi impozitată. În acest scop, bunurile vor trebui evaluate de experţi şi reevaluate periodic. Desigur, pentru cele 7.086.394 de gospodării nu va fi suficientă armata de experţi evaluatori existentă în prezent. Este nevoie de alte câteva mii în plus, ceea ce înseamnă că va fi dislocat încă un contingent important de forţă de muncă din sectorul productiv, pentru a lucra în folosul Fiscului. Ia ghiciţi, cine va suporta costurile deloc neglijabile ale operaţiunilor de evaluare şi reevaluare?
Ce rost are înfiinţarea acestui nou aparat birocratic fiscal sau extra-fiscal, cum vreţi să-i spuneţi, întreţinut din buzunarul contribuabililor şi pus să servească interesele statului?
Dacă-i întrebi pe social-democraţi ar spune că vor un sistem de impozitare corect, în care săracii să fie impozitaţi mai puţin, iar bogaţii mai mult. Chiar aşa să fie? Am convingerea că în urma introducerii acestui sistem vom plăti mult mai mult decât în prezent.
Stimaţi cititori, „luna de miere” a guvernării social-democrate (de reduceri fiscale şi creşteri salariale) va fi urmată de creşterea fiscalităţii prin extinderea bazei de impozitare a veniturilor populaţiei.
Guvernul Grindeanu se plânge că gradul de colectare a veniturilor este scăzut? E vina populaţiei? În ciuda sărăciei, ea îşi achită dările către Fisc şi administraţiile locale. Evaziunea fiscală – ştiu până şi copiii de ţâţă! – o fac agenţii economici, dar mai ales clientela politică. Acesteia din urmă îi dedică social-democraţii viitoarea lege a prevenţiei.