Efecte ale încălzirii climatice
Anul 2023
Șocurile climatice au provocat niveluri record de perturbări și suferință pentru milioane de oameni în Europa în 2023, cu inundații pe scară largă și valuri de căldură severe – o nouă normalitate la care și țările europene trebuie să se adapteze ca prioritate, a declarat pe 22 aprilie 2024, Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a Națiunilor Unite: noile date publicate împreună de OMM și Serviciul European Copernicus pentru Schimbări Climatice au confirmat măsurătorile că 2023 a fost anul cel mai fierbinte înregistrat în Europa.
Concret, acest lucru a dus la un număr record de zile de „stres termic extrem” în toată Europa, o „tendință de creștere” a numărului de zile de „stres termic sever” pe continent și o „vară prelungită” din iunie până în septembrie, marcată de valuri de căldură, incendii de pădure, secete și inundații.
Creșterea mortalității cauzată de căldură în perioada 2003-2022
Conform raportului menționat mai sus, „2023 a fost cel mai fierbinte an înregistrat vreodată”, a spus OMM.
„Mortalitatea cauzată de căldură a crescut cu aproximativ 30% în ultimii 20 de ani și se estimează că decesele cauzate de căldură au crescut în 94% în regiunile europene monitorizate” (https://news.un.org/fr/story/2024/04/1144981).
O estimare precisă a deceselor cauzate de căldură nu este încă disponibilă pentru 2023, dar OMM a remarcat că între 55.000 și 72.000 de persoane au murit în timpul valurilor de căldură din 2003, 2010 și 2022.
Concluziile raportului OMM privind starea climei în Europa în 2023 reflectă șocuri climatice din ce în ce mai ample la nivel global, care sunt deosebit de importante deoarece continentul se încălzește cel mai rapid: „Criza climatică este cea mai mare provocare a generației noastre”, a declarat Celeste Saulo, secretarul general al OMM.
„Costul acțiunii climatice poate părea ridicat, dar costul inacțiunii este mult mai mare. După cum arată acest raport, trebuie să folosim știința pentru a oferi soluții pentru binele Umanității”.
Potrivit agenției ONU, temperaturile solului din Europa au fost peste medie pentru 11 luni ale anului în 2023, inclusiv cel mai cald în septembrie înregistrat vreodată.
Precipitațiile au fost, de asemenea, cu 7% peste medie, potrivit raportului OMM, râurile din Europa curgând la niveluri record în decembrie și având un debit „excepțional de mare” în aproape un sfert din rețeaua fluvială.
Aceasta înseamnă că în 2023, pragurile de inundații „înalte” au fost depășite într-o treime din rețeaua fluvială europeană, în timp ce aproape unul din șapte râuri a depășit pragurile de inundații „severe”.
Vârful de căldură pe mare
Temperaturile record ale suprafeței mării care mărginește Europa reflectă, de asemenea, tendința de încălzire profund îngrijorătoare pe uscat, cu un „val de căldură marin” alarmant în iunie 2023 în Oceanul Atlantic, la vest de Irlanda și în jurul Regatului Unit.
Evenimentul a fost clasificat drept „extrem” și în unele zone „dincolo de extrem”, a spus OMM, cu temperaturi la suprafața mării cu până la 5 grade Celsius peste medie.
„Pentru întregul an 2023, temperatura medie a suprafeței oceanelor din Europa a fost cea mai caldă înregistrată vreodată”, a spus OMM.
„Părți din Marea Mediterană și nord-estul Oceanului Atlantic au înregistrat cea mai mare temperatură anuală medie la suprafață a mării înregistrată vreodată”.
Cu accent pe durabilitate și rezistență la șocurile schimbărilor climatice, raportul agenției ONU a evidențiat o creștere record a producției de energie electrică folosind tehnologii regenerabile în Europa.
Acest lucru a fost legat de o activitate mai mare decât cea normală a furtunilor din octombrie până în decembrie, care a dus la o producție de energie eoliană peste medie.
Producția de energie hidroelectrică peste medie în mare parte din Europa în 2023, legată de precipitații și debitul râului peste medie, a fost, de asemenea, semnificativă. În schimb, generarea de energie electrică din panouri solare a fost sub medie în nord-vestul și centrul Europei, dar peste medie în sud-vestul Europei, sudul Europei și în Scandinavia.
Modificările climei pe Terra
Efectele încălzirii globale vor fi din ce în ce mai intense, iar în anul 2050 am putea ajunge ca la Polul Nord să nu mai avem gheață în timpul verii. Acest fenomen va avea efecte în lanț pentru întreaga lume, pentru că se va strica echilibrul climatic, pentru că schimbarea în zona arctică nu rămâne acolo.
Arctica este unul din factorii regulatori, între frigiderul arctic și cuptorul tropical există un schimb continuu de energie și acest schimb, în timp, a asigurat un echilibru în clima planetei, ori dacă se dezechilibrează atât de mult apar modificări globale, nu rămân doar în Arctica.
Dincolo de Cercul Polar trăiesc încă zeci de milioane de oameni, iar în acele comunități locuitorii nu vor mai trăi așa cum au trăit părinții și bunicii lor. Probleme mari aduse de schimbările climaticevor fi practic peste tot în lume: la tropice, în zona Ecuatorului, în zona latitudinilor medii, unde este poziționată și România.
Atingerea celor 1,5 grade Celsius peste nivelul industrial, ca cauza furtuni tropicale mult mai intense. Până acum avem 5 categorii de furtuni, iar la categoria a 5-a se înregistrează viteze care pot să depășească 250 km/h. Am putea avea nevoie de o nouă categorie pentru că ciclonii tropicali, în condițiile încălzirii globale și creșterii temperaturii la suprafața oceanelor tropicale vor fi mult mai intenși…
Necesitatea reducerii cosumului de carne
Un raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), dat publcității la final de martie 2024 minimizează beneficiile potențiale ale proteinelor alternative, precum carnea pe bază de plante, în ceea ce privește reducerea impactului asupra mediului rezultat din creșterea animalelor.
Foaia de parcurs a FAO, publicată cu ocazia summitului COP28 privind clima, recunoaște necesitatea unor schimbări în alimentație pentru bunăstarea oamenilor și a planetei.
Recomandările prezentate în foaia de parcurs a FAO nu abordează în mod adecvat necesitatea de a reduce consumul de carne și lactate, în special în țările în care oamenii consumă cantități mari din aceste produse. Experții subliniază, de asemenea, disparitatea abordării FAO, observând că organizația pune un accent puternic pe îmbunătățirea tehnicilor de creștere a animalelor în loc să promoveze o trecere la proteine alternative.
Pericole pentru muncitori
Un număr uimitor de mare de lucrători, mai mult de 70% din forța de muncă globală, este susceptibil să fie expuși la riscuri pentru sănătate legate de schimbările climatice, iar măsurile existente de securitate și sănătate în muncă nu fac față riscurilor care rezultă, a argumentat pe 22 aprilie 2024, Organizația Internațională a Muncii (OIM) (https://news.un.org/fr/story/2024/04/1144996): „Este clar că schimbările climatice creează deja riscuri suplimentare semnificative pentru sănătatea tuturor lucrătorilor”, a declarat Manal Azzi, șeful echipei OIM pentru securitate și sănătate în muncă.
OIM subliniază că, consecințele schimbărilor climatice asupra sănătății pot include cancer, boli cardiovasculare, boli respiratorii, disfuncție renală și probleme de sănătate mintală.
Potrivit raportului OIM, asigurarea securității și sănătății la locul de muncă într-un climat în continuă schimbare are deja un impact grav asupra securității și sănătății lucrătorilor din toate regiunile lumii.
Leziuni profesionale atribuite căldurii excesive
OIM estimează că peste 2,4 miliarde de lucrători (dintre o forță de muncă globală de 3,4 miliarde) sunt susceptibili de a fi expuși la căldură excesivă la un moment dat în timpul activității lor, conform celor mai recente cifre disponibile, din anul 2020. Calculată ca procent din forța de muncă globală, această proporție a crescut de la 65,5% în 2000, la 70,9% în 2020.
Raportul OIM estimează că 18.970 de vieți și 2,09 milioane de ani de viață ajustați în funcție de dizabilități sunt pierduți în fiecare an din cauza a 22,87 milioane de leziuni profesionale atribuite căldurii excesive, fără a include 26,2 milioane de oameni din întreaga lume care suferă de boli renale cronice legate de stresul termic la locul de muncă (cifre din anul 2020).
Cancer, boli respiratorii și alte boli
Impactul schimbărilor climatice asupra lucrătorilor depășește cu mult expunerea la căldură excesivă, se arată în raport, creând o serie de riscuri pentru sănătate: multe probleme de sănătate apărute în rândul lucrătorilor sunt legate de schimbările climatice, inclusiv cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii, disfuncția rinichilor și problemele de sănătate mintală.
Cca 1,6 miliarde de lucrători sunt expuși anual la razele ultraviolete, rezultând peste 18.960 de decese legate de muncă în fiecare an din cauza cancerului de piele non-melanom.
Alți 1,6 miliarde de oameni pot fi expuși la poluarea aerului la locul de muncă, ceea ce duce la cca 860.000 de decese legate de muncă în rândul lucrătorilor în aer liber în fiecare an.
Alți peste 870 de milioane de muncitori agricoli sunt expuși la pesticide, peste 300.000 de decese fiind atribuite otrăvirii cu pesticide în fiecare an. De asemenea, 15.000 de decese de muncă sunt datorate în fiecare an expunerii la boli parazitare și transmise de vectori parazitari.
Să ținem cont de aceste statistici
„Este esențial să luăm în considerare aceste statistici. Considerațiile privind siguranța și sănătatea în muncă trebuie să fie o parte integrantă a răspunsurilor noastre la schimbările climatice, fie în politică sau în acțiune”, a mai spus doamna Manal Azzi.
OIM subliniază că „munca într-un mediu sigur și sănătos este unul dintre principiile și drepturile fundamentale la locul de muncă, promovate de OIM, care adaugă în raportul menționat că acest angajament trebuie respectat „în contextul schimbărilor climatice, ca și în ceea ce privește toate celelalte aspecte ale locului de muncă”.
Raportul explorează, de asemenea, răspunsurile țărilor member OIM, inclusiv revizuirea sau crearea de noi legislații, reglementări și orientări și îmbunătățirea strategiilor de atenuare a schimbărilor climatice – cum ar fi măsurile de eficiență energetică aplicate în mediile climatice.
Ploaia secolului din Dubai
Pe 16 aprilie 2024, în emiratul Dubai, locul de desfășurare al celui mai recent summit mondial al climei, a căzut mai multă ploaie într-o singură zi decât de obicei într-un an întreg, cu consecințele corespunzătoare asupra solurilor puternic compactate și cu o infrastructură care nu este concepută pentru asta, de la sistemul de canalizare până la parcări subterane (https://www.faz.net/aktuell/wissen/erde-klima/starkregen-in-dubai-fake-news-welle-nach-der-regenbombe-19662568.html).
Peninsula Arabică a fost cunoscută ca un posibil hotspot, în special pentru precipitațiile extreme, în legătură cu încălzirea globală. Pe 13 aprilie 2024, șase oameni de știință de la Serviciul Național de Meteorologie din Abu Dhabi au publicat un studiu în care au atestat că regiunea are o susceptibilitate crescută la ploi extreme pe baza experiențelor anterioare cu încălzirea globală și cu ajutorul a calculelor modelelor climatice: în toate scenariile climatice, dar mai ales „într-o lume viitoare cu creșteri semnificative suplimentare ale emisiilor, se poate aștepta o creștere semnificativă a precipitațiilor”, în medie cu o treime până la sfârșitul secolului actual. Mai presus de toate, este de așteptat o acumulare peste medie de evenimente extreme de precipitații de o zi.
Baza fizică a unor astfel de prognoze, care au reprezentat și un avertisment pentru guvern pentru a lua mai multe măsuri de precauție, este un mecanism cunoscut în meteorologie ca relația Clausius-Clapeyron: pentru fiecare grad de încălzire, atmosfera absoarbe cu aproximativ șapte procente mai multă apă, care apoi cade înapoi pe pământ sub formă de precipitații.
„Dacă oamenii continuă să ardă petrol, gaze și cărbune, clima va continua să se încălzească, precipitațiile vor continua să crească, iar oamenii își vor continua să-și piardă viața din cauza inundațiilor”, a subliniat Friederike Otto, lector în știința climei la Imperial College London.
În opinia ei, este înșelător să ne concentrăm pe însămânțarea norilor în acest caz. Din cauza schimbărilor climatice, atmosfera conține deja mai multă apă…
Potrivit serviciilor meteorologice din Dubai, a fost cea mai puternică precipitație din Emiratele Arabe Unite din ultimii 75 de ani. Aeroportul din Dubai – unul dintre cele mai mari din lume – a fost, de asemenea, copleșit de apele inundațiilor.
După ce unele zboruri au fost deviate și amânate, aeroportul a anunțat pe 18 aprilie 2024 că zborurile ar putea fi reluate parțial… În Omanul vecin, cel puțin 20 de persoane au murit în urma ploilor. A existat și un deces în Emiratele Arabe Unite – un bărbat în vârstă a murit când vehiculul său a fost luat de apă.
Raportul Comisiei Europene
Pe 29 martie 2024, Comisia Europeană a dat publicității Raportul preliminar de evaluare a impactului schimbărilor climatice în UE, în care estimează că pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040 și 100% în 2050 – ținta principală din așa numitul Green Deal – statele membre trebuie să investească împreună 1,5 trilioane (1.500 miliarde) de euro pe an în perioada 2031-2050, adică 55 miliarde euro în medie de către fiecare țară membră UE anual. Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 10% din PIB-ul UE în 2022 (https://cursdeguvernare.ro/green-deal-net-zero-in-2050-ue-trebuie-sa-investeasca-15-trilioane-euro-pe-an-timp-de-20-de-ani-sustine-comisia-europeana.html): în Raportul Comisiei Europene se mai spune că programul european va conduce la economii de până la 1% din PIB pe an.
Într-un alt studio, efectuat în 2022, organismul pentru climă al ONU – The Intergvernamental Panel on Climate Change (IPCC) precizează că: „Pentru majoritatea sectoarelor economice, impactul schimbărilor climatice va fi mai mic în raport cu impactul altor factori, cum sunt schimbările demografice, îmbătrânirea populației, veniturile, dezvoltarea tehnologică, creșterea prețurilor și alți factori ai dezvoltării socioeconomic, care vor avea un impact asupra ofertei și a cererii de bunuri și servicii, o influență mult mai mare în raport cu impactul schimbărilor climatice”.
Comisia Europeană spune că se conformează Acordului de la Paris, care vizează limitarea încălzirii globale la doar 1,5 grade Celsius până în anul 2100. Însă atingerea acestui obiectiv presupune o reducere globală a emisiilor de gaze cu efect de seră, nu doar în Europa.
În pofida aspectelor menționate, începând din 2015, emisiile globale de carbon continuă să crească și deocamdată nu există un scenariu elaborat la nivel mondial prin care acestea să se reducă; China – care își crește în continuare capacitatea de producție de energie eletrică pe bază de cărbune – și India sunt principalele surse de majorare a emisiilor de carbon de pe Terra. Astfel, chiar dacă Europa va ajunge la zero net emisii, în timp ce restul lumii continuă să le crească, efectul asupra climei la nivel global va fi tot zero. Prin urmare, planul Comisiei Europene de a investi anual 1,5 trilioane de euro pe an, adică 30 de trilioane în 20 de ani, nu va împiedica schimbările climatice în Europa și, implicit, daunele provocate de manifestările meteo extreme.
În raportul menționat se mai arată că reducerea importurilor de combustibili fosili va aduce Uniunii Europene economii de până la 2,8 trilioane de euro în perioada 2031-2050. În prezent, nu există însă tehnologii care să rezolve problema compensării producției aleatorii de energie din surse regenerabile, cum ar fi centralele eoliene și solare. Drept urmare, mixul energetic al Europei va trebui să se bazeze în continuare pe cobustibilii fosili, alături de energia nucleară, pentru a-și asigura securitatea energetic; prețurile s-ar putea reduce dacă s-ar acorda fonduri pentru explorarea și exploatarea de noi zăcăminte de hidrocarburi…
Tornadele din SUA
Cel puţin cinci persoane au fost ucise de unele dintre numeroasele tornade care au măturat o parte din marele câmpii din centrul Statelor Unite (https://www.stiripesurse.ro/tornadele-din-statele-unite-ucid-si-matura-tot-ce-le-sta-in-cale_3305555.html): pe 26 aprilie 2024 au fost înregistrate 78 de tornade, în principal în statele Iowa şi Nebraska, iar alte 35 tornade au fost numărate pe 27 aprilie din nordul Texasului până în Missouri, potrivit Serviciului Naţional de Meteorologie (NWS).
Pe 28 aprilie, guvernatorul statului Oklahoma, Kevin Stitt, a confirmat moartea a patru persoane în acest stat. O femeie a fost ucisă în orăşelul Sulphur, care a fost lovit în mod deosebit, a spus el în cursul unei conferinţe de presă. Fotografii şi înregistrări video postate pe rețele sociale arată zeci de case complet distruse şi vehicule zdrobite.
La peste 100 km depărtare, la Holdenville, cel puţin alte două persoane şi-au pierdut viaţa, potrivit departamentului de gestionare a dezastrelor, presa locală raportând că un copil de patru luni se află printre victime. Pe de altă parte, în mai multe localităţi au fost înregistrate ploi puternice, iar alertele meteo au rămas în vigoare zile la rând, în special în zonele cu risc de inundaţii, grindină şi tornade.
În statul Iowa, un bărbat a murit la spital din cauza rănilor, a anunţat familia lui, ridicând bilanţul la cel puţin cinci morţi. Peste 25.000 de case erau fără curent în Texas şi peste 19.000 în Oklahoma, pe 28 aprilie 2024. Tornadele, un fenomen meteorologic pe cât de impresionant, pe atât de greu de prezis, sunt relativ frecvente în Statele Unite, în special în centrul şi sudul ţării. Este, însă, foarte rar ca tornade de mare amploare să se succeadă în acest ritm, potrivit meteorologilor.
Unele țări nu vor mai putea face agricultură
„Principalul motor al încălzirii este reprezentat de emisiile de combustibili fosili”, a declarat și Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham de la Imperial College din Londra.
Climatologul trage semnalul de alarmă și spune că până în anul 2050 în zone din Spania și sudul Franței nu se va mai putea face agricultură: ”Nu vom mai putea folosi nici tehnologiile de acum. Se modifică calendarul agricol, pentru că toamna nu mai e ce a fost acum mai multe decenii, primăvara nici ea nu mai e ce a fost, la fel și iarna și vara. Pe de altă parte, avem nevoie de soiuri mult mai rezistente la secetă vara, avem nevoie de acele culturi care să reziste noilor condiții aduse de schimbarea climei”.
Specialiștii sunt îngrijorați după ce fiecare din ultimele zece luni a devenit cea mai caldă lună înregistrată vreodată, cum au arătat măsurătorile.
„Tendința pe termen lung, cu valori excepționale, este cea care ne îngrijorează foarte mult. Aceste recorduri – lună de lună – ne arată cu adevărat cum clima noastră se schimbă, se schimbă rapid”, a declarat pentru Reuters directoarea adjunctă a Serviciului Copernicus, Samantha Burgess.
Potrivit site-ului specializat Ventusky, în Europa Centrală s-au înregistrat, în după-amiaza zilei de 8 aprilie 2024, temperaturi mai mari decât în Sahara egipteană… De asemenea, Europa Centrală s-a confruntat cu temperaturi excepțional de ridicate.
Emilian M. Dobrescu