EMINESCU, OMAGIAT DE ACADEMIA OAMENILOR DE ȘTIINȚĂ DIN ROMÂNIA
Academia Oamenilor de Știință din România i-a dedicat și anul acesta un eveniment special lui Eminescu, cu prilejul comemorării a 128 de ani de la trecerea în nemurire a poetului național. În data de 21 iunie 2017, în Aula instituției, s-a desfășurat Sesiunea Omagială „Eminescu, omul deplin al culturii române”, ediția a VII-a, manifestare academică emblematică pentru domeniul eminescologiei, organizată de Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a AOSR. Ediția din acest an a stat sub semnul „Luceafărului”, în formula generică: „Luceafărul, o ipostază romantică a geniului”. La prezidiul manifestării, s-au aflat: Gen. (rez.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, președintele de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, prof. univ. dr. Angela Botez, președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a AOSR, și IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, publicul fiind compus din cercetători științifici, cadre didactice universitare, oameni de cultură, studenți etc.
În Cuvântul de deschidere, Președintele de onoare al AOSR, Gen. Vasile Cândea, a vorbit despre valoarea perenă a operei lui Mihai Eminescu și despre importanța ei pentru generațiile de cititori, pentru cultura românescă și pentru poporul român. Președintele AOSR, profesorul Adrian Badea, de pe poziția de amfitrion al manifestării și de iubitor al poeziei eminesciene, s-a referit la statutul lui Eminescu de mare poet romantic și de poet universal, prin opera căruia literatura și cultura română au intrat în universalitate. În cadrul Sesiunii omagiale, au fost prezentate următoarele comunicări științifice: IPS Teodosie, Luceafărul, în viziune teologică; Angela Botez, Luceafărul în cărți și comentarii; Victor Botez, Eminescu în viziunea lui Tudor Vianu; Ioan N. Roşca, Gândiri şi imagini cosmologice şi cosmogonice în poemul eminescian Luceafărul; Henrieta Anişoara Şerban, Imaginea Luceafărului ca paradigmă aspiraţională; Dan Riga, Sorin Riga, Lucreţia Brezeanu, Strălucirea Luceafărului. Eminescu în lumina culturii naţionale. O interesantă prezentare cu privire la difuzarea marelui poem eminescian prin intermediul artelor și al mass-media a făcut Ioan Lazăr: Luceafărul – pe scenă, la microfon, pe micul şi marele ecran. Alte prezentări, care au vizat metamorfozele receptării capodoperei eminesciene în diverse limbaje artistice s-au referit la: Poezia Luceafărul recitată de mari actori români și la Luceafărul în teatru şi film. Conform prof. univ. dr. Angela Botez, președintele Secției de Filosofie, Teologie, Psihologie și Jurnalism a AOSR, comunicările din cadrul manifestării vor fi incluse într-un volum dedicat Poetului Național.
În cadrul Sesiunii, Gen. (rez.) prof. univ. dr. Vasile Cândea, președintele de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România,a afirmat: „Am crescut cu Eminescu, iar poeziile lui m-au însoțit pretutindeni în viața mea. Opera eminesciană este temelia culturii și spiritualității românești, cartea noastră de identitate în concertul global al culturilor și al identităților. Este nu numai semnul identității noastre ca națiune care a dat lumii unul dintre marile ei genii, ci un înalt semn de noblețe.” Cu același prilej, prof. univ. dr. Adrian Badea, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România, a declarat: „Eminescu, considerat îndeobște ultimul mare romantic, este un poet de valoare universală, care a deschis culturii românești calea spre universalitate. Valoarea lui, incontestabilă, se consolidează odată cu trecerea timpului, neafectată de niciun cutremur, de nicio tentativă de contestare. Generațiile de tineri trebuie să fie educate în conștiința că fac parte dintr-o națiune care a dat omenirii, alături de multe alte spirite și minți luminate, pe unul dintre cei mai mari poeți din toate timpurile, care poate fi așezat într-o galerie ilustră, alături de nume precum: Homer, Dante, Shakespeare, Milton, Goethe, Schiller și alții. Ceea ce exprimă potențialul pe care îl avem ca țară și care așteaptă să se manifeste în plenitudinea lui.”