Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Forumul Regional al Apei Dunare- Europa de Est 2018

Publicat: sâmbătă, 12 mai 2018

În perioada 14 – 16 mai 2018, Asociația Română a Apei și Patronatul Apei organizează la București – Palatul Parlamentului, un complex de manifestări reunite în cadrul Forumului Regional al Apei Dunăre – Europa de Est.

Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est 2018 aduce în atenţia participanţilor informaţii de cea mai mare actualitate privind evoluţia şi dezvoltarea în primul rând a sectorului apei din România, dar şi din ţările din regiune. Astfel:

Ø  Conferinţa Internaţională Tehnico – Managementul și Utilizarea Eficientă a Apei 2018 are ca obiectiv principal prezentarea de noi tehnologii și diseminarea bunelor practici în rândul specialiștilor din domeniu.

Ø  EXPOAPA  – expoziţia de echipamente şi tehnologii specializate pentru sectorul apei, aflată la a XX-a ediţie, prezintă cele mai noi materiale, tehnici și tehnologii pentru îmbunătăţirea performanţelor şi creşterea eficienţei operaționale în sector.

Ø  Seminarul FINANȚAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ PRIN FONDURI EUROPENE ÎN PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020”, organizat de către ARA în parteneriat cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, este dedicat operatorilor regionali și îşi propune să aducă clarificări din partea instituțiilor responsabile din țară și de la nivelul Comisiei Europene privind cerințele pentru aplicarea și implementarea proiectelor europene de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare.

Ø   Workshopul REGLEMENTĂRI ÎN DOMENIUL APEI LA NIVEL INTERNAȚIONAL”, organizat de ARAîn colaborare cu Grupul de Specialiști  pentru Economie și Statistică al International Water Association (IWA), și în parteneriat cu Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC). Workshopul are ca obiectiv dezbaterea aspectelor specifice de reglementare, atât pentru țările din Euro-regiune, cât și pentru tările din UE, urmărindu-se cunoașterea celor mai bune practici în sustenabilitatea domeniului apei.

Ø  Concursul „INSTALARE BRANȘAMENT SUB PRESIUNE”, dedicat angajaților companiilor de apă, cu responsabilități în mentenanța rețelelor de apă.

CONTEXT INTERNAŢIONAL – Agenda ONU pentru Dezvoltare Durabilă – Orizont 2030


În perioada 25-27 septembrie 2015, comunitatea internațională s-a reunit la New York pentru aprobarea unei noi agende-cadru globale de dezvoltare durabilă. Agenda-cadru ONU – orizont 2030 cuprinde obiectivele la nivel global cu privire la dezvoltarea economică, socială și de mediu şi o serie de ținte precise care se doresc a fi atinse până în 2030, denumite Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD).

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt o continuare a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului stabilite în septembrie 2000, cu termen de realizare în anul 2015. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului au condus la realizarea de progrese, atât pentru eradicarea sărăciei extreme, cât şi pentru alte direcţii stabilite. Acestea sunt continuate printr-un set ambițios de 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) și 169 de ținte aferente, reunite în acordul-cadru „Transformarea lumii noastre: agenda dezvoltării durabile pentru anul 2030”. Stabilirea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă s-a realizat printr-un dialog al diferitelor agenții ale ONU cu grupări reprezentând clasa politică şi societatea civilă, care vor contribui şi la implementare acestora. Dintre cele 17 obiective, obiectivul 6 este dedicat apei şi se referă la asigurarea accesului la apă potabilă şi canalizare pentru toţi locuitorii planetei până în anul 2030.

Summit-ul ONU de la Paris asupra schimbărilor climatice (COP21) Un alt eveniment important în agenda internaţională a avut loc în perioada 30 noiembrie – 12 decembrie 2015, la Paris, unde s-a desfăşurat cea de a 21-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (COP 21). Conferinţa ONU
de la Paris asupra climei a avut ca punct central negocierea şi semnarea unui nou acord internaţional asupra schimbărilor climatice, aplicabil tuturor ţărilor, cu scopul de a menţine încălzirea globală sub 2⁰C, în următorii 35 de ani. În acest context, 195 de ţări au adoptat un acord
„istoric”, de luptă contra schimbărilor climatice şi pentru dezvoltare de măsuri şi investiţii pentru asigurarea unui viitor adaptabil, durabil şi cu o mai mică concentraţie a
emisiilor de carbon, denumit Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice
(COP 21). Miza COP213 a fost realizarea «acordului pentru climă», care să permită împiedicarea creşterii temperaturii globale medii cu mai mult de 2⁰C, până în anul 2050 şi adaptarea statelor la constrângerile necesare atingerii acestui scop. Acordul de la Paris reuneşte, pentru prima dată, toate statele, sub o cauză comună.

Uniunea Europeană a fost unul dintre cei mai mari susţinători ai Acordului. Aceasta a făcut eforturi în acest sens, atât în etapa premergătoare Conferinţei, cât și în timpul acesteia, stabilind alianțe atât cu țările dezvoltate, cât și cu cele în curs de dezvoltare, hotărâte să încheie cel mai ambițios acord cu putință. Această așa-numită „Coaliție a ambițiilor înalte” între țări a fost un factor-cheie al reușitei.

„Datorită acesteia s-au schimbat datele problemei la Paris”, a afirmat Miguel Arias Cañete, comisarul UE pentru politici climatice și energie.

În plus, Conferinţa asupra schimbărilor climatice, care a avut loc la Paris, şi-a propus să discute planurile ţărilor de diminuare a emisiilor de carbon. Înaintea și pe parcursul conferinței de la Paris, reprezentanți ai 187 de țări, care au un aport de peste 95% din emisiile globale, au înaintat planuri naționale de măsuri în domeniul climei, vizând reducerea emisiilor.
Deși acestea nu sunt suficiente pentru a menține creșterea medie a temperaturii în lume sub 2°C până la sfârșitul secolului, ele contribuie semnificativ la reducerea riscului.

Noile angajamente ale Uniunii Europene în privinţa economiei circulare „Economia circulară a fost un concept esențial pentru COP21, care se încadrează în dezvoltarea durabilă, iar obiectivul său este acela de a produce bunuri și servicii având în vedere, în același timp, limitarea consumului de materii prime, apă, surse de energie și reducerea deșeurilor. Cei 3 R propuşi la COP21, în spiritul economiei circulare, sunt: Redu(consumul resurselor), Reutilizează (produsele), Reciclează (deșeurile)


Comisia Europeană a continuat demersurile în acest sens, adoptând, în 2 decembrie 2015, la Bruxelles, un pachet ambițios de măsuri privind economia circulară, menit să stimuleze tranziția Europei către o economie circulară. Scopul acestei măsuri a fost acela de a impulsiona competitivitatea globală, de a favoriza creșterea economică durabilă și de a genera noi locuri de muncă. Conform CE
, pentru a asigura o creștere economică durabilă în UE, trebuie să utilizăm resursele într-un mod mai inteligent și mai durabil, iar Europa să își transforme modelul economic de la un model liniar la un model circular.
Până acum, economia a funcționat, în principal, pe modelul economiei liniare, de tipul 
„procurare – producție – eliminare”, model prin care fiecare produs are o durată de viaţă limitată. Economia liniară, bazată exclusiv pe utilizarea resurselor, nu mai reprezintă o opţiune viabilă pe termen lung, dar nici pe termen mediu şi, în cazul unora dintre resurse, nici pe termen scurt. Acest fapt face necesară tranziţia către o economie circulară, bazată pe refolosirea, repararea, recondiționarea şi reciclarea materialelor şi a produselor existente. Ceea ce era considerat drept „deşeu” se poate transforma într-o resursă.
În plus, economia circulară le poate oferi consumatorilor produse durabile și inovatoare și, în consecință, economii financiare și o calitate mai bună a vieții. De asemenea, acest model poate genera locuri de muncă sigure în Europa, poate promova inovațiile care oferă un avantaj 
competitiv și poate asigura un nivel de protecţie a oamenilor și a mediului cu care Europa să se poată mândri.

„Potențialul economiei circulare de a crea locuri de muncă este semnificativ” a declarat şi Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei Europene.


În prezent, Direcția Generală a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranța alimentară din Parlamentul European pregătește o directivă privind reutilizare apei, cu scopul de a preveni reglementările neunitare ale statelor membre care ar putea crea bariere pieței, și va introduce un standard minim la nivelul UE care să asigure îndeplinirea cerințelor de securitate și sănătate.
Totodată, la 1 februarie 2018 Comisia Europeană a propus revizuirea directivei Apa Potabilă prin care se urmarește îmbunătățirea calității apei potabile și facilitarea accesului la aceasta, permițând totodată o mai bună informare a cetățenilor. Propunerea legislativă are ca obiectiv garantarea dreptului de acces la servicii esențiale de calitate, inclusiv în ce privește alimentarea cu apă, constituind astfel răspunsul la prima inițiativă cetățenească europeană
încununată de succes „Right2Water”, care a reunit 1,6 milioane de semnături în sprijinul îmbunătățirii accesului la o apă potabilă sigură pentru toți europenii.


Noile norme supuse dezbaterii au în vedere:
îmbunătățirea calității și siguranței apei prin adăugarea de substanțe noi și emergente la lista de criterii pentru determinarea siguranței apei, în concordanță cu cele mai recente cunoștințe științifice și recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății;
îmbunătățirea accesului la apă potabilă pentru toți cetățenii și, în special, pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, de exemplu prin instalarea, în spațiile publice, a unor echipamente care să permită acest acces, lansarea unor campanii de informare a cetățenilor cu privire la calitatea apei pe care o beau și încurajarea administrațiilor și clădirilor publice să ofere acces la apă potabilă;
acces ușor și comod pentru utilizatori, inclusiv online, la informații despre calitatea apei potabile și aprovizionarea cu apă potabilă în zonele în care locuiesc, sporind astfel încrederea în apa de robinet;
o mai bună gestionare a apei potabile de către statele membre, ce va permite evitarea pierderilor inutile de apă și va contribui la reducerea amprentei de carbon, respectiv realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru 2030 (obiectivul 6) și a obiectivelor Acordului de la Paris privind schimbările climatice.


CONTEXT NAŢIONAL
În ultimii ani, sectorul serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare, comparativ cu celelalte servicii comunitare, a înregistrat cel mai mare ritm de dezvoltare. Consolidarea operatorilor regionali, continuarea procesului de regionalizare, dar și profesionalizarea managementului au condus la creșterea semnificativă a acestor servicii, atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ.
Asociația Română a Apei a avut un rol important în crearea acestui sistem sustenabil, prin colaborarea strânsă realizată cu reprezentanții Comisiei Europene, cu autoritățile centrale cu atribuții în dezvoltarea sectorului precum ministerele de resort in gestionarea fondurilor europene și ANRSC, cu instituțiile bancare internaționale BERD, BEI, Banca Mondială, cu asociațiile profesionale internaționale IWA, EUREAU, EWA și cu asociațiile naționale din regiune BWA, MAVIZ, AMAC, etc., fiind un liant și realizând o platformă pentru schimbul și promovarea bunelor practici în acest sector.

Ca ansamblu, trebuie să subliniem elementele definitorii pentru evoluția sectorului:
reforma cadrului instituțional, promovarea unui management performant în rândul furnizorilor de servicii de alimentare cu apă și de canalizare, diseminarea și promovarea inovațiilor, bunelor practici la nivelul sectorului și susținerea tinerei generații.
Din perspectiva cadrului instituțional, cele mai importante realizări din ultimii ani le reprezintă revizuirea cadrului legislativ necesar simplificării procedurilor pentru implementarea investițiilor finanțate din fonduri ale UE și reducerea cotei de TVA pentru serviciile de alimentare cu apă, respectiv:
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 32/2014 prin care s-a extins posibilitatea rambursării împrumuturilor și din surse proprii ale operatorilor regionali, iar în cazul în care Fondul IID este creat și gestionat la nivelul operatorilor regionali, să fie considerat sursă proprie și să permită deducerea TVA;
Legea nr. 225/2016 care modifică și completează legea nr. 51/2006 prin care s-a urmărit modificarea cadrului instituțional actual. Astfel, pe lângă multe prevederi care facilitează activitatea operatorilor regionali, se prevede în mod expres la art. 521 faptul că la retragerea din ADI Autoritățile Publice Locale vor plăti despăgubiri aferente prejudiciilor create;
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 111 din 20 decembrie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 prin care sa urmărit modificarea cadrul instituțional astfel încât asociaţiile de dezvoltare
intercomunitară pot fuziona, în condiţiile legii, în baza hotărârilor autorităţilor
deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale membre cu scopul de a facilita
fuziunea operatorilor regionali ai serviciilor de utilităţi publice.
Din perspectiva promovării managementului performant în rândul furnizorilor de servicii de alimentare cu apă și de canalizare, ARA a semnat un Protocol de Colaborare în noiembrie 2015 cu MFE, MMAP și ANRSC care a creat cadrul instituționalizării Centrului de Excelență pentru Benchmarking. Această structură și-a început activitatea la 1 ianuarie 2016 și a derulat exercițiul de benchmarking pentru 43 de operatori regionali. Valoarea adăugată pe care benchmarking-ul ca instrument de lucru o aduce în managementul operatorilor regionali este recunoscută la nivel internațional.

Din punct de vedere al realizării investițiilor, operatorii regionali au devenit autorități contractante, preluând responsabilitățile autorităților locale în cadrul POS Mediu. Această schimbare semnificativă a avut ca rezultat o absorbție a fondurilor europene alocate pentru sector în perioada 2007 – 2015 de peste 92%, ceea ce a făcut ca sectorul apei să fie unul dintre cele mai performante sectoare în utilizarea fondurilor europene. Restul de 8% a fost fazat in cadrul proiectelor aprobate prin POIM.
În prezent, la nivelul MFE se deruleaza o
colaborare cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare care oferă posibilitatea să se acționeze în sensul dezvoltării strategice a sectorului de apă și canalizare pentru a asigura sustenabilitatea investițiilor realizate cu fonduri europene în acest domeniu.


Din punct de vedere statistic la nivel de ţară, la 31 decembrie 2016:
Numărul de locuitori beneficiari ai serviciului public de alimentare cu apă din sistem centralizat, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, a fost de 12.853.110 persoane, reprezentând 65,2% din populaţia României. Dintre aceștia, 87% sunt deserviți de operatori regionali sau operatori municipali mari. 

Lungimea reţelelor de apă potabilă, la nivel de ţară, a avut o evoluţie anuală de creştere continuă semnificativă faţă de începutul derulării investițiilor finanțate prin fonduri UE. Astfel, lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile era de 79,678 km, din care 68% este în exploatarea operatorilor regionali sau a celor municipali mari.

9.702.739 de locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare centralizate, aceştia reprezentând 49,1 % din populaţia rezidentă a României (INS, 2017). Dintre aceștia, 90% beneficiază de servicii furnizate de operatorii regionali sau de operatori municipali mari.
Populaţia cu locuinţele conectate la sistemele de canalizare centralizate prevăzute cu staţii de epurare (SCE) a fost de 9.415.524 persoane, reprezentând 47,7% din populaţia rezidentă a ţării. (INS, 2017).

Lungimea totală a reţelei de canalizare centralizate din România, la sfârşitul anului 2016, a fost de 34.353 km, din care, 78% este în exploatarea operatorilor regionali sau a celor municipali mari.

Forumul Regional al Apei Dunăre – Europa de Est 2018 se adresează tuturor profesioniştilor din sectorul apei, începând cu specialiştii din cadrul operatorilor de servicii de alimentare cu apă şi de canalizare – epurare, continuând cu autorităţile publice centrale şi locale, cu consultanţii, cu mediul academic şi de cercetare, cu producătorii şi distribuitorii de soluţii specializate şi, totodată, și cu publicul larg care manifestă interes faţă de evoluţia performanţelor manageriale şi tehnice din sectorul apei.

 

CITEȘTE ȘI:

REVISTA ROMAQUA

BULETIN INFORMATIV FORUM

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=97224

Publicat de la data mai 12 2018. Categorii ACTUALITATE, ALEGEREA NOASTRA.

Zona comentariilor

Meteo în țară

22 noiembrie 2019, 0:36
 

NE
Noros
4°C
32 km/h
Perceput de temperatură: -6°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 93%
Vânt: 32 km/h NE
Rafale de vânt: 50 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:19
Apus: 16:43
Prognoza 22 noiembrie 2019
Zi
 

NE
Predominant înnourat
4°C
Vânt: 22 km/h NE
Rafale de vânt: 25 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

NE
Precipitaţii
0°C
Vânt: 11 km/h NE
Rafale de vânt: 18 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 21-11-2019 Ora : 12 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 12:05 si 18:00 In zona : Județul Olt: Slatina, Balș, Scornicești, Piatra-Olt, Potcoava, Iancu Jianu, Curtișoara, Găneasa, Valea Mare, Movileni, Corbu, Colonești, Strejești, Pleșoiu, Verguleasa, Brâncoveni, Bobicești, Schitu, Tufeni, Pârșcoveni, Șerbănești, Morunglav, Cârlogani, Vitomirești, Vulpeni, Vulturești, Teslui, Brebeni, Cungrea, […]
  • Informare meteorologica
    Ziua/luna/anul : 20-11-2019 Ora : 13 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : 20 noiembrie, ora 18:00 – 23 noiembrie, ora 10:00; Zonele afectate : conform textului; Fenomene : ploi însemnate cantitativ, răcire, ninsori la munte, precipitații mixte în Moldova, Transilvania și zona deluroasă a Munteniei, intensificări ale vântului; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Fenomene […]

Loto

Horoscop

  • 242.672 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team