Grupul de Iniţiativă: Băsescu şi portocalii au dat cu piciorul la cele 34,8 miliarde de euro

Grupul de Iniţiativă „Reînnoirea” reprezentat de Florea Dumitrescu, Gheorghe Stroe şi Cristian Apostol a remis o declaraţie referitoare la absorbţia fondurilor europene. Prezentăm documentul:

”IRESPONSABILUL BĂSESCU ŞI FONDURILE EUROPENE PIERDUTE

În numeroasele şi inutilele sale intervenţii şi conferinţe de presă, iresponsabilul Băsescu poluează continuu climatul politic cu minciunile, dezinformările şi denaturările sale, ocolind problemele de fond ale ţării, starea catastrofală economică în care a adus ţara prin politicile sale de distrugere, în cei peste 8 ani de guvernare.
În intervenţia sa din 12 martie 2013 (la DIGI 24) a ironizat pe parlamentarii PNL şi PSD, afirmând că prin capacitatea, inteligenţa şi priceperea lor vor putea să obţină mai multe fonduri europene, uitând să se refere la zecile de miliarde de euro – din fondurile europene pierdute de regimul Băsescu în cei 6 ani trecuţi (2007-2012) de la alocarea acestora.
Acum a devenit o certitudine faptul că va fi renegociat Cadrul Financiar Multianual (2014-2020), prin votul de respingere al Parlamentului European din 13 martie a.c. (cu o majoritate zdrobitoare), care a făcut şi o serie de recomandări, spre „dezamăgirea” negociatorului şef Băsescu şi a acoliţilor săi portocalii.
În mod total ciudat şi mincinos, în mesajul său în Parlament din 12 martie a.c., iresponsabilul Băsescu a vorbit de „restabilirea rapidă a echilibrelor macroeconomice”, ceea ce este în totală discordanţă cu realităţile, cu marile dezechilibre valutare şi financiare. A uitat să vorbească despre moştenirea economică dezastroasă pe care a lăsat-o şi despre neabsorbţia fondurilor europene în proporţii considerabile.
2
I. CUM A BATJOCORIT BĂSESCU INTERESELE ROMÂNIEI
Băsescu şi politicienii portocalii au dat cu piciorul la cele 34,8 miliarde de euro – fonduri europene nerambursabile care au fost alocate României de Uniunea Europeană prin programul pe 7 ani (2007-2013).
În loc să ia măsuri organizatorice şi administrative pentru utilizarea şi absorbţia acestor zeci de miliarde de euro, domnul Băsescu s-a ocupat de scandaluri politice permanent, de provocarea continuă de crize politice; iar acum vrea să ne dea lecţii despre ce grozav este domnia sa ca negociator şef la UE.
În faţa Parlamentului în ziua de 12 martie a.c., a uitat să se refere la ce s-a întâmplat cu cele 34,8 miliarde de euro fonduri europene alocate României de către UE şi la pagubele imense provocate ţării, prin neutilizare şi neabsorbţie – în anii de cumplită criză economică – prin neglijenţa în serviciu a domnului Băsescu şi a miniştrilor portocalii (în enumerarea „obiectivelor fundamentale” în Parlament – a uitat să amintească de cele 34,8 miliarde de euro-fonduri europene).
Din cele 34,8 miliarde de euro, în primii 6 ani (din cei 7 ani – 2007-2013), au fost eşalonate circa 28 miliarde de euro (din care circa 16 miliarde de euro la fondurile de coeziune şi structurale şi circa 12 miliarde de euro la fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală).
Conform datelor oficiale, în cei şase ani trecuţi (2007 – 2012) rezultă o neutilizare şi o neabsorbţie de circa 20 de miliarde de euro (din care circa 14 miliarde de euro la fondurile de coeziune şi structurale şi circa 6 miliarde de euro la fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Despre această uriaşă pierdere de fonduri europene nerambursabile gratuite trebuie să dea socoteală în faţa Parlamentului regimul Băsescu.
În studiile şi analizele noastre trimise tuturor autorităţilor în mai mulţi ani – am avertizat asupra acestor uriaşe pierderi de fonduri europene. În zadar, deoarece autorităţile portocalii au rămas indiferente la semnalările noastre.
3
II. O ANALIZĂ ŞI O DEZBATERE ÎN PARLAMENT
Noul Parlament, ales de poporul român suveran în decembrie, are datoria să fixeze o zi sau două în care să se examineze aprofundat – gradul de utilizare a fondurilor europene nerambursabile în sumă de 34,8 miliarde de euro – pe categorii de fonduri, pe programe operaţionale şi pe ani – şi să facă o informare deplină şi corectă a poporului român asupra fondurilor pierdute din cauza regimului Băsescu.
În felul acesta, se vor putea trage învăţăminte practice şi se vor putea stabili măsuri pentru ca istoria tristă de neabsorbţie a fondurilor europene să nu se repete în perioada 2014-2020.
Preşedintele Senatului şi Preşedintele Camerei Deputaţilor să ia iniţiativa ca, împreună cu guvernul, să programeze această dezbatere, care să se încheie cu concluzii şi măsuri de prevenire în viitor a situaţiei catastrofale ce s-a produs în perioada 2007-2012, datorită neglijenţei în serviciu a guvernanţilor portocalii, în frunte cu domnul Băsescu.
Aceasta este o problemă de fond majoră a economiei, a ţării; trebuie să se lase la o parte discuţiile politicianiste sterile provocate în Parlament de Băsescu, de reprezentanţii iresponsabili din PDL şi din Partidul Dan Diaconescu.
NOTĂ SPECIALĂ La Congresul PDL din 23 martie a.c. această pierdere uriaşă de fonduri europene gratuite – ar trebui să fie o temă centrală de dezbatere, dacă portocalii vor să se ocupe cu adevărat de problemele de fond ale ţării.
ÎN FAŢA JUSTIŢIEI
Pentru pierderea fondurilor europene nerambursabile, gratuite – de zeci de miliarde de euro – de către Băsescu şi politicienii portocalii – după analize
4
minuţioase şi temeinice realizate, cei vinovaţi vor trebui să fie trimişi în faţa Justiţiei pentru pagubele provocate ţării în anii 2007-2012.
Aceştia se fac vinovaţi de NEGLIJENŢĂ ÎN SERVICIU.
Va fi un prilej de învăţăminte practice şi, totodată, de avertismente pentru noii guvernanţi. Va fi o atenţionare severă pentru Băsescu care a monopolizat relaţia cu Uniunea Europeană, dând la o parte pe primul ministru în toţi anii guvernării portocalii.
În mod nominal vor trebui să apară în faţa Justiţiei pentru uriaşele pierderi de fonduri europene: Traian Băsescu care a uzurpat funcţia de prim ministru; Emil Boc care nu şi-a îndeplinit atribuţiile din fişa postului şi miniştrii portocalii: Adriean Videanu, Radu Berceanu, Vasile Blaga, Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Theodor Baconski şi alţi foşti miniştri.
CONSECINŢELE Pierderea fondurilor europene a avut grave efecte pentru adâncirea dezechilibrelor macroeconomice, provocând recurgerea la credite externe, la supraîndatorarea ţării pe multe decenii (mărind datoria externă a ţării de câteva ori, ridicând-o la peste 100 miliarde de euro; datoria suverană a ţării a fost mărită de câteva ori, ridicând-o la peste 50 miliarde de euro).
Totodată, a avut loc adâncirea sărăciei şi amplificarea suferinţelor populaţiei prin tăierile de pensii, de salarii, de ajutoare sociale, prin mărirea impozitelor, prin majorarea preţurilor şi a inflaţiei, prin tăierea fondurilor pentru sănătate şi pentru învăţământ. Toate acestea vor trebui să apară în mod explicit în actul de acuzare.
III. EXAMINAREA DATELOR COMISIEI EUROPENE PRIVIND
CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2007-2013
Comisia Europeană a făcut publice datele privind utilizarea fondurilor europene nerambursabile pe primii cinci ani (2007-2011) – din Cadrul Financiar Multianual (2007-2013).
5
Considerăm extrem de necesar şi util ca membrii Parlamentului şi ai Guvernului să studieze aceste date evolutive prezentate în 6 mari grupe de fonduri (cca. 60 de poziţii) în ansamblu şi pe fiecare din cele 27 de ţări membre UE, pentru o mai bună cunoaştere a situaţiei şi a experienţelor, pentru a trage concluzii şi învăţăminte practice.
În cei cinci ani trecuţi (2007-2011) au fost utilizate şi absorbite de către cele 27 de ţări membre UE circa 600 miliarde de euro (faţă de prevederi – 975 miliarde de euro credite de angajament şi 925 miliarde de euro credite de plată – în preţuri curente – în Cadrul Financiar Multianual 2007-2013). Merită să fie studiate cu atenţie toate aceste evoluţii.
COMPARAŢII Membrii Parlamentului şi ai Guvernului au posibilitatea să se aplece asupra datelor şi asupra structurilor în ansamblu şi pe cele 27 de ţări – membre UE şi să facă analize comparative.
ROMÂNIA apare în aceste date pe 5 ani (2007-2011), cu o sumă totală accesată de circa 12 miliarde de euro, din care circa 9 miliarde de euro fonduri post aderare şi circa 3 miliarde de euro fonduri preaderare. La fondurile de coeziune şi structurale şi alte fonduri post-aderare este înscrisă suma de 3,4 miliarde de euro şi la fonduri pentru agricultură şi dezvoltare rurală este înscrisă suma de 5,4 miliarde de euro.
EXPERIENŢE DE STUDIAT Din zona centrală şi est europeană sunt de studiat experienţele pozitive ale Poloniei, Ungariei şi Cehiei, atât în ce priveşte proporţiile absolute ale sumelor accesate, cât şi cifrele relative (raportate la populaţie şi suprafeţe).
UNGARIA a accesat în cinci ani (2007-2011) – 17,0 miliarde de euro (din care 10,8 miliarde de euro la fondurile de coeziune şi structurale; 5,8 miliarde de euro la fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală; alte fonduri 0,4 miliarde de
6
euro). Ungaria are o populaţie de 10 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 93 mii km2.
CEHIA a accesat în cinci ani (2007-2011) – 13,5 miliarde de euro ( din care 8,9 miliarde de euro la fondurile de coeziune şi structurale; 4,4 miliarde de euro la fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi 0,2 miliarde de euro la alte fonduri). Cehia are o populaţie de 10,5 milioane de locuitori şi o suprafaţă de 78 mii km2.
POLONIA a accesat în cinci ani (2007-2011) – 50,9 miliarde de euro (din care 33,1 miliarde de euro la fondurile de coeziune şi structurale; 16,6 miliarde de euro la fondurile pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi 1,2 miliarde de euro la alte fonduri). Polonia are o populaţie de 38,2 milioane locuitori şi o suprafaţă de 312 mii km2.
NOTĂ SPECIALĂ Ţările de mai sus au accesat fondurile europene în proporţii mai mari în sume absolute, cât şi în termeni relativi – în comparaţie cu România.
Din analiza comparativă rezultă că faţă de România – Polonia a accesat fonduri pe cap de locuitor de 2,3 ori mai mult; Cehia a accesat fonduri pe cap de locuitor de 2,4 ori mai mult; Ungaria a accesat fonduri pe cap de locuitor de 3 ori mai mult.
Prin urmare, aceste ţări au valorificat cu mai multă răspundere posibilitatea oferită de Uniunea Europeană pentru echilibrele macroeconomice ale ţărilor respective şi pentru depăşirea dificultăţilor generate de cumplita criză economică prelungită. Să exprimăm respectul nostru faţă de aceste experienţe pozitive.
ALTE ŢĂRI ŞI EXPERIENŢE În ţări mai mici (cu populaţie pe jumătate sau mai puţin faţă de România şi cu suprafeţe mult mai reduse) au fost accesate fondurile europene în cei cinci ani (2007-2011) cu următoarele sume: 34,6
7
miliarde de euro în Grecia; 30,3 miliarde de euro în Belgia, 20,8 miliarde de euro în Portugalia, 10,2 miliarde de euro în Olanda, 9,3 miliarde de euro în Irlanda, 8,9 miliarde de euro în Austria, 7,9 miliarde de euro în Suedia, 7,3 miliarde de euro în Danemarca, 6,5 miliarde de euro în Finlanda.
*
* *
Toate aceste experienţe merită să fie studiate, cu scopul de a trage învăţăminte pentru viitor în ce priveşte organizarea, proiectarea, măsurile administrative, asistenţa tehnică, organizarea licitaţiilor, controlul social, desigur în cadrul sumelor ce vor fi alocate.
Ne exprimăm speranţa că politicile de convergenţă, cooperare şi de solidaritate, de reducere a decalajelor în dezvoltare – vor fi susţinute de ţările membre ale Uniunii Europene”.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.