Încălzirea globală sporește prăpastia dintre țări

În ultima jumătate de secol, schimbările climatice au sporit inegalitatea între ţări, ducând la reducerea creşterii economice în statele cele mai sărace, în timp ce a sporit prosperitatea în unele dintre cele mai bogate, arată un studio recent.

Studiul a utilizat mai mult de 20 de modele climatice pentru a determina cât de mult au afectat schimbările climatice temperatura ţărilor, iar apoi a calculat 20.000 de versiuni ale ritmului anual de creştere, dacă nu ar fi existat fluctuaţii în temperatură. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Stanford, din California, din cauza încălzirii globale discrepanţa dintre cele mai sărace şi cele mai bogate ţări este cu aproximativ 25% mai mare.

Ţările africane în latitudinile tropicale au fost cel mai grav afectate, PIB-ul pe cap de locuitor din Mauritania şi Niger fiind cu peste 40% mai mic din cauza creşterii încălzirii globale. India, despre care Fondul Monetar Internaţional (FMI) spune că va deveni cea de-a cincea economie mondială în acest an, a avut un PIB pe cap de locuitor cu 31% mai mic în 2010, din cauza încălzirii globale, iar PIB-ul Braziliei, a 9-a economie mondială, cu 25%.

Pe de altă parte, potrivit studiului publicat în „Proceedings of the Journal of the National Academy of Sciences”, încălzirea globală a contribuit la PIB-ul pe cap de locuitor al câtorva state bogate, printre care se numără şi unii dintre cei mai mari generatori de gaze cu efect de seră din lume. Profesorul Burke a demonstrat că încălzirea globală a accelerat în ţările răcoroase, pe parcusul anilor mai călduroşi, în timp ce în ţările calde a încetinit.

Cercetătorii spun că, deşi există o anumită incertitudine în ceea ce priveşte beneficiile pe care ţările mai reci şi mai bogate le au, impactul asupra ţărilor mai calde de-a lungul istoriei a fost neechivoc. „Rezultatele acestui studiu sunt în concordanţă cu ceea ce a fost cunoscut de ani de zile, că schimbările climatice acţionează ca un multiplicator de ameninţări, profită de vulnerabilităţile existente şi le înrăutăţeşte”, afirmă Happy Khambule, consilier politic la „Greenpeace Africa”.

Impactul asupra Mozambicului este clar după pagubele produse de ciclonul Kenneth, care a provocat mai mult de 40 de deces,e pe 25 aprilie. În martie, mai mult de 900 de persoane au decedat în Mozambic, Malawi şi Zimbabwe din cauza ciclonului Idai. Chiar şi Africa de Sud, care beneficiază de o infrastructură mai dezvoltată, s-a confruntat cu evenimente meteorologice extreme, precum criza de apă Ziua Zero din 2018 şi inundaţiile recente din Kwa-Zulu Natal.

Potrivit studiului, între 1961 şi 2010, toate cele 18 ţări ale căror emisii istorice totale sunt mai mici de 10 tone de dioxid de carbon pe cap de locuitor au suferit un impact negativ din cauza încălzirii globale, cu o reducere a PIB-ului pe cap de locuitor de 27%.

În schimb, 14 din cele 19 ţări ale căror emisii cumulate depăşesc 300 de tone de dioxid de carbon pe cap de locuitor au beneficiat de încălzirea globală, cu o contribuţie medie la PIB pe cap de locuitor de 13%.

Solomon Hsiang, profesor de politică publică la UC Berkeley, afirmă că, deşi impactul încălzirii globale asupra ţărilor mai sărace şi mai calde este unul cert, impactul negativ se resimte şi în ţările mai bogate. „Pe termen lung, schimbările climatice nu sunt de folos nimănui”, conchide Khambule.

    
 
 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.