Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

INTERVIU: Cât de grea este viața de salvamontist în România?

Publicat: sâmbătă, 27 ianuarie 2018

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România, Sabin Cornoiu, a declarat recent, într-un interviu acordat AGERPRES, că principala problemă din sistem este cea a resursei umane, în condiţiile în care în ţară activează 250 de salvamontişti angajaţi, presiunea asupra acestora fiind foarte mare în contextul creşterii în ultimii ani a numărului de turişti în zona montană.

Cei 250 de salvamontişti angajaţi în cele 39 de structuri judeţene sau locale din cele 24 de judeţe cu activitate de salvare montană din România sunt ajutaţi, cu preponderenţă în weekenduri, de aproximativ 500 de voluntari, fără de care ar face faţă cu greu multiplelor solicitări, pe parcursul anului trecut având loc peste 5.200 de acţiuni de salvare şi de acordare a primului ajutor medical.

În ceea ce priveşte resursele materiale, aproximativ 70% din echipele Salvamont din România se prezintă la cel mai bun nivel, însă mai sunt şi zone unde salvatorii montani „improvizează foarte mult pentru a asigura” intervenţiile, explică Sabin Cornoiu, care este şi preşedintele Consiliului Serviciilor Publice Salvamont din ţara noastră.

Cu toate acestea, el susţine că gradul de răspuns la accidentele montane este de 100% la nivel naţional.

AGERPRES: Care sunt principale probleme cu care se confruntă structurile Salvamont din România?
Sabin Cornoiu: Principalele probleme cu care se confruntă Salvamontul sunt problemele privind resursa umană. Lucrăm cu salvatori montani angajaţi şi cu salvatori montani voluntari, dar resursa voluntară nu ne poate ajuta decât la acţiunile planificate şi foarte rar la acţiunile neprevăzute, respectiv la accidentele care se întâmplă şi se derulează mai ales în timpul săptămânii, când această resursă voluntară este la serviciu. O variantă ar fi să se găsească un raport optim între salvatorii angajaţi şi salvatorii voluntari, dar problemele pe care le întâmpinăm la nivelul multor judeţe în privinţa angajaţilor se rezumă la numărul limitat de locuri de bugetari la nivelul unui judeţ sau la nivelul administraţiei locale. Acest loc fiind limitat, administraţiile locale şi judeţene nu pot să ofere posturi pentru salvatorii montani. Există discuţii ca această structură să fie inclusă în rândul structurilor care sunt exceptate de la această lege şi sperăm ca un act normativ să fie emis în acest an în acest sens. Este vorba de cam 40% din judeţele ţării care au o astfel de problemă.

AGERPRES: Resursele materiale de care dispuneţi sunt corespunzătoare?
Sabin Cornoiu: Problemele materiale încep să fie soluţionate de majoritatea echipelor din ţară şi estimăm că aproximativ 70% din echipele Salvamont din România se prezintă la cel mai bun nivel astfel încât să poată să asigure asistenţa de salvare montană din punct de vedere material şi financiar. Probleme mai sunt la unele servicii locale din localităţi mici, din comune, care nu au bugete suficiente şi care încă improvizează foarte mult pentru a asigura salvarea montană. Există idei de programe guvernamentale pe care vrem să le dezvoltăm cu DSU şi prin care se doreşte să se ajute şi aceste structuri mai puţin dezvoltate. Oricum, cu toate problemele existente, gradul de răspuns la accidentele montane este de 100% la nivel naţional.

AGERPRES: Mai sunt nemulţumiri cu privire la nivelul salarizării?
Sabin Cornoiu: Din punct de vedere al salarizării, după Legea salarizării care s-a dat anul trecut, am constatat că în foarte multe judeţe din ţară activitatea de salvare montană a fost respectată şi salvatorii montani au primit salarii decente. Credem că numai în zonele administrative ale administraţiei locale care se confruntă cu probleme mari financiare aceste salarii sunt mai mici. În clipa de faţă, există o recunoaştere a efortului depus de salvatori şi prin această salarizare, deci majoritatea salvatorilor angajaţi din România, circa 250, au spus că au primit un salariu care reflectă munca pe care o depun, dar încă există discrepanţe foarte mari între salariul cel mai mic şi salariul cel mai mare al unui salvator montan.

AGERPRES: Câţi voluntari există la nivel naţional? V-aţi descurca fără ei?
Sabin Cornoiu: Sunt 500 de voluntari la nivel naţional, dublu decât numărul angajaţilor. Fără ei nu ne-am descurca, pentru că ne ajută foarte mult în weekenduri, atunci când nu lucrează. Reuşim astfel să mai scădem presiunea pe salvatorii angajaţi, care practic într-un sezon de iarnă lucrează în fiecare zi pe pârtiile de schi şi atunci este bun orice sprijin venit mai ales în weekend, când este încărcarea mai mare pe domeniile schiabile. Aceşti voluntari urmează aceleaşi etape de pregătire ca şi un salvator montan angajat, din 3 în 3 ani susţin exact aceleaşi examene de reatestare, deci nu există diferenţă profesională între salvatorul angajat şi salvatorul montan. Singura diferenţă este că angajaţii au un salariu şi răspund la acţiuni 24 de ore din 24, iar voluntarul vine doar atunci când consideră că poate să vină.

AGERPRES: De câţi angajaţi mai aveţi nevoie?
Sabin Cornoiu: Nu avem o estimare în această clipă, dar ar fi necesară o creştere cam cu 20-30%. Sunt puţine judeţe care pot spune că au un număr suficient de salvatori montani şi acest lucru îl spunem cu realism, întrucât ştim că un număr foarte mare de salariaţi ne-ar impune şi un buget foarte mare. Ştim că aceste cheltuieli salariale sunt foarte mari şi toate echipele preferă să aibă materiale foarte bune, deci prioritare sunt materialele de intervenţie şi de salvare. Fără aceste materiale degeaba ai salarii mari, pentru că nu poţi salva, iar dacă ai ratat o acţiune de salvare, practic dai cu piciorul la munca de viaţă a unei echipe.

AGERPRES: În ultimii ani s-a extins domeniul schiabil în România şi a crescut şi numărul turiştilor. Este o presiune pe salvamontişti din această cauză?
Sabin Cornoiu: Da, este o presiune foarte mare. Acum 10 ani puteam să numărăm pe degete staţiunile de schi din România care funcţionau în timpul săptămânii şi practic doar ele aveau nevoie de Salvamont. În schimb, acum funcţionează aproape toate, practic lucrăm non-stop. Pe lângă domeniile schiabile s-au dezvoltat foarte multe activităţi atât pe timp de vară cât şi pe timp de iarnă, cu turişti care merg în zona de creastă înaltă, pentru schi de tură, căţărat pe gheaţă, drumeţii, şi iată că apar aceste accidente care sunt din ce în ce mai dese şi atunci intervenţia salvatorilor este obligatorie şi necesară. Suntem singura structură abilitată din ţară să facem salvare montană, alte structuri ne mai pot ajuta în anumite momente, dar trebuie înţeles că riscul pe care îl impune această activitate în anumite momente ne obligă să lucrăm numai cu oameni care sunt pregătiţi şi abilitaţi.

AGERPRES: Au avut loc mai multe evenimente nefericite cu victimele în ultima perioadă, cum a fost şi cel cu avalanşa din Călimani…Care sunt cauzele producerii unor astfel de evenimente cu pierderi de vieţi?
Sabin Cornoiu: Este foarte greu să spui unde s-a greşit, atât timp cât avalanşa este considerată un fenomen imprevizibil. Asta înseamnă că indiferent câte măsuri de protecţie ai lua, oricând poate să existe hazardul sau neşansa şi nu e vorba numai de Călimani, pentru că avem patru avalanşe în ultima perioadă, dintre care trei s-au soldat cu persoane decedate. E vorba de Călimani şi Parâng pe 1 decembrie 2017, apoi Bâlea şi acum în Bucegi. Şi noi am fost miraţi de primele două avalanşe, din 1 decembrie, pentru că s-au produs pe fondul căderii unui strat foarte mic de zăpadă. Primul strat de zăpadă nu s-a fixat pe teren şi a alunecat având doar 30-40 de centimetri. Din păcate, şi în Bucegi şi în Călimani avalanşa a ajuns în partea finală într-o zonă foarte îngustă şi s-a depus pe o înălţime foarte mare. Capacităţile de sondare optime sunt undeva până la 3 metri, dar aici vorbim de strat de zăpadă de 10-15 metri. Dacă victima este undeva la 10-15 metri, este foarte greu de detectat, de săpat până la ea, s-au încercat toate variantele posibile, dar din păcate în Călimani nu au fost decât 3-4 zile bune de căutare, în care s-a considerat că riscul este mai mic, riscul a existat tot timpul. În Bucegi, dacă toată lumea spune că avalanşele pornesc când sunt temperaturile ridicate, în timpul zilei, iată că după o zi de săpat, respectiv duminică, luni dimineaţa toată valea a fost acoperită de zăpadă de la o nouă avalanşă care a curs în timpul nopţii. Probabil după ninsorile din aceste zile toate căutările vor înceta. Existau câteva elemente care să ne dea speranţă, la Călimani s-au găsit câteva elemente, dar nu s-a găsit ultima persoană decedată, în Bucegi toate celei trei echipaje de căutare canină au indicat acelaşi loc, dar era un loc prin care se scurgea un curent de aer care aducea mirosul victimei de undeva din partea superioară, dar nu s-a reuşit să se găsească locul. Ninsorile căzute acum au acoperit tot şi au depus pe creste noi straturi de zăpadă care pot să curgă oricând. Din păcate, credem că la primăvară se vor relua căutările.

AGERPRES: Au existat discuţii cu privire la eventuale sancţiuni pentru turiştii care nu respectă restricţiile afişate, în contextul în care sunteţi nevoiţi să interveniţi pentru salvarea lor şi se cheltuie bani în acest sens?
Sabin Cornoiu: Au fost altfel de discuţii, dar foarte restrânse, pentru că în majoritatea ţărilor turistul pe munte este obligatoriu asigurat şi acţiunea de salvare o plăteşte asiguratorul. Dacă turistul greşeşte şi nu respectă anumite reguli, asiguratorul nu mai suportă aceste cheltuieli şi le suportă turistul şi atunci turistul este foarte interesat să nu greşească şi să respecte indicaţiile. La noi în ţară, activitatea de urgenţă, ca în orice domeniu medical de urgenţă, este gratuită şi atunci noi trebuie să ne ducem în aceste prime trei zile, când se consideră că persoana este în viaţă, să intervenim gratuit. Nici apoi nu luăm bani, nu prestăm servicii pe bani, aşa este gândită la noi legea. Foarte multe ţări spun că este mai bine cum este la noi, că e gratuit, pentru că ei sunt puşi în situaţia de a verifica dacă victima are asigurarea plătită, dacă nu o are de unde poate să plătească acţiunea, dacă nu o plăteşte merg cu ea în judecată, deci şi acolo sunt probleme. În ţările puternic dezvoltate şi cu turism dezvoltat şi cu o concepţie sănătoasă despre treaba asta, majoritatea oamenilor de pe munte au aceste asigurări. Dar cum poţi să ceri la noi asigurări la un om care merge pe munte după ciuperci şi se accidentează pe munte? Pentru noi tot o persoană pe care trebuie să o salvăm este şi atunci cum poţi să-i iei turistului bani şi altuia care merge să taie lemne şi se loveşte sau altul care merge după ciuperci şi se accidentează să nu-i iei? Nu putem să judecăm cu două unităţi de măsură, turistul care încalcă sau unul care n-are ce face, n-are altă soluţie.

AGERPRES: Anul trecut au fost înregistrate 44 de persoane decedate în accidente în zona montană. Este un număr mare?
Sabin Cornoiu: Este un număr mare, pentru noi şi o persoană decedată este foarte mult. În clipa în care înregistrezi poate zeci de mii sau sute de mii de oameni într-o zi la munte în toată ţara, este imposibil să nu se întâmple ceva. Au fost cazuri stupide, oameni care practicau sporturi de iarnă, dar faptul că nu au avut o cască prinsă corespunzător a făcut ca în timpul accidentului aceasta să-i sară, să se lovească la cap şi să-i fie fatal. Au fost oameni care au abordat trasee montane şi au avut probleme, au fost oameni care au desfăşurat activităţi economice pe munte, care au avut accidente în urma cărora au decedat. Numărul accidentelor creşte de la an la an.

AGERPRES: La ce activităţi internaţionale veţi participa anul acesta?
Sabin Cornoiu: Vineri plecăm la Congresul Mondial de Salvare pe pârtii de schi, care se ţine Soci în Rusia, participă o delegaţie de zece salvatori din România, suntem membri ai acestui comitet internaţional. Aceste congrese se ţin din doi în doi ani, prezentăm un material cu privire la pregătirea profesională a salvatorilor montani, iar la toamnă participăm la Congresul Mondial de Salvare Montană care va avea loc în Franţa, acţiuni la care vin circa 300-400 de oameni din 50-60 de ţări cu activitate de salvare montană de pe tot globul, deci cam acesta e impactul. Şi în clipa în care ţi se permite ca ţară să prezinţi un material, înseamnă că ţi se apreciază activitatea.

AGERPRES: Care este rolul acestor activităţi internaţionale?
Sabin Cornoiu: Acţiunile internaţionale la care participăm sunt principalul mod de transmitere a informaţiilor cu privire la noile cercetări şi descoperiri în domeniu, pe care le fac echipele de salvare montană, institutele de cercetări sau producătorii de echipament. E o oportunitate foarte bună să facem acest schimb de experienţă, nu sunt admise decât ţările membre, deci toată informaţia este într-un circuit restrâns, numai la nivelul specialiştilor. Mai mult de atât, în fiecare an se propun noi metode de salvare sau noi echipamente de salvare, acestea intră în testare de anumite echipe, câteodată au fost testate şi de noi, depinde de ce echipe se oferă sau unde se justifică cel mai bine terenul pentru a fi verificate şi, în anul următor, de la stadiul de recomandare se aprobă sau nu includerea lor în activitatea de salvare, deci echipamentele şi metodele de salvare propuse pot fi admise sau respinse de acest for internaţional. România este considerată una dintre ţările cu activitate de salvare foarte bine dezvoltată, suntem recunoscuţi pentru asta, facem nişte salvări foarte spectaculoase şi numeric foarte multe, în schimb nu avem foarte multă cercetare în domeniu, nu avem producători de echipamente de salvare, de asta este foarte important pentru noi să fim acolo, pentru că ne lipsesc cercetarea şi producătorii.

AGERPRES: Există diferenţe între activitatea de salvare montană din România şi cea din alte ţări?
Sabin Cornoiu: Sunt ţări care au salvare mai bine dezvoltată decât noi şi sunt ţări care au salvare mult mai slab dezvoltată decât a noastră, noi suntem printre ţările cu activitate de salvare recunoscută ca foarte bună. Singurul deficit pe care îl avem faţă de alţii este utilizarea elicopterului în acţiunile de salvare. Noi acum suntem într-o fază de început, practic avem undeva la 50 de intervenţii anul trecut cu elicopterul, asta reprezintă 1-2% din totalul acţiunilor de salvare. Într-o ţară puternic dezvoltată ca şi salvare, probabil numărul lor trece de jumătate. Ei folosesc tot elicopterele statului, dar au mult mai multe şi ale lor zboară şi pe timp de noapte în zona montană, pentru că au experienţă mai bogată, fac asta de zeci de ani, noi o facem de câţiva ani, dar suntem şi noi pe drumul cel bun. De la ultimul congres de anul trecut am început să luăm cu noi şi piloţi şi specialişti din cadrul Inspectoratului General al Aviaţiei, deci o să recuperăm teren.

Sursa: AGERPRES

Foto: salvamontromania.ro

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=90404

Publicat de la data ian. 27 2018. Categorii ACTUALITATE, ALEGEREA NOASTRA.

Zona comentariilor

Meteo în țară

18 noiembrie 2018, 17:25
 

ENE
Noros
1°C
11 km/h
Perceput de temperatură: -1°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 86%
Vânt: 11 km/h ENE
Rafale de vânt: 11 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:16
Apus: 16:46
Prognoza 19 noiembrie 2018
Zi
 

NNV
Ploaie cu zăpadă
3°C
Vânt: 14 km/h NNV
Rafale de vânt: 32 km/h
max. UV-Index: 1
Noapte
 

SV
Parţial noros
-3°C
Vânt: 4 km/h SV
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 1
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Informare meteorologica
    Ziua/luna/anul : 15-11-2018 Ora : 13 : 00 Nr. mesajului : 1 Intervalul : 16 noiembrie, ora 05 – 18 noiembrie, ora 12; Zonele afectate : conform textului; Fenomene : vreme deosebit de rece, ninsori și intensificări ale vântului la munte, precipitații slabe mixte în zonele joase de relief; Mesaj : INFORMARE METEOROLOGICĂ Fenomene vizate: […]

Loto

Horoscop

  • 150.294 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team