Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

ISTORIA NOASTRĂ: Fântâna secretă de la Sucidava

Publicat: luni, 16 iulie 2018

Fântâna secretă de la Sucidava, o construcţie din secolul VI d.Hr. ce coboară în plan înclinat, pe sub zidul de sud al cetăţii, în subteran, 18 metri, pe un coridor lung de 26 de metri, la capătul căruia este o scobitură cu apă limpede şi bună de băut, este un monument arhitectonic unic în lumea romană, potrivit şefului Serviciului cultural din cadrul Primăriei Corabia, muzeograful Mirela Cojoc.

„Este singurul monument de arhitectură de acest tip, din epoca romană. Fântâna a fost creată cu scopul de a permite aprovizionarea cu apă în timpul asediilor fără a fi necesar ca locuitorii să iasă din cetate. Este unicat în lumea romană, potrivit specialiştilor în arhitectură romană, fiind considerată un monument de arhitectură şi prin felul ei de construcţie, şi prin acoperişul în formă de piramidă şi prin coridorul de acces, care, practic, ocoleşte partea de sud, sud-vest şi partea de vest a fântânii şi după aceea urcă în plan înclinat spre nord până în incinta cetăţii, planul acesta în formă de melc avea rolul de a uşura coborârea spre fântână”, a declarat Mirela Cojoc.

Fântâna captează, de la o adâncime de 18 metri, un izvor aflat la poalele cetăţii Sucidava, la 14 metri sud, în afara zidurilor cetăţii.

„Astăzi, zidul de incintă al cetăţii, din sud, nu mai este pentru că, în antichitate, Dunărea băltea până sub zidurile cetăţii şi zidul de sud a fost erodat, nu s-a păstrat nimic pentru a putea fi restaurat”, arată Mirela Cojoc.

Fântâna secretă se compune din puţul propriu-zis, care este căptuşit cu cărămidă, este în formă de turn, de aproximativ 1,30/1,30 metri şi coridorul de acces, lung de 26 de metri, ce coboară în pantă până la izvor.

Monumentul a fost construit odată cu refacerea fortificaţiei, în secolul al VI-lea d.Hr., în timpul împăratului Iustinian. În acea perioadă, aprovizionarea cu apă a cetăţii era dificilă, în contextul atacurilor migratorilor şi a faptului că aşezarea civilă nu mai exista. O altă problemă o constituia faptul că în interiorul cetăţii nu se putea săpa o fântână pentru că terenul se surpa. De aceea, a fost găsită soluţia captării unui izvor din afara cetăţii.

„Mai ales după marele atac hunic din secolul V, aşezarea civilă nu mai exista, a existat doar până în secolul al IV-lea, şi populaţia civilă a părăsit oraşul roman după atacurile migratorilor şi aprovizionarea cu apă în cetate era o problemă. Şi abia în secolul VI, Iustinian reface o parte din cetate cu scopul de a apăra limesul Danubian împotriva migratorilor pentru că începuseră atacurilor avarilor şi slavilor. În aceste condiţii, garnizoana militarilor şi familiile lor nu aveau de unde se aproviziona cu apă – aşezarea civilă fiind pustiită, nu mai erau fântâni -, iar să sape o fântână în incinta cetăţii era dificil, pentru că se surpa, fiind straturi aluvionare. Şi atunci ei au găsit această metodă, de a capta un puţ din afară, pe sub zidurile cetăţii, pentru a se aproviziona în special în timpul atacurilor”, a explicat Mirela Cojoc.

Acoperişul fântânii are forma unei piramide, fapt ce este considerat neîntâmplător, iar printr-o nişă este captat surplusul de apă ce permite menţinerea unui nivel constant al apei.

„Interesant este acoperişul fântânii, care se termină în formă de piramidă. Aici ne putem duce cu gândul, putem face nişte speculaţii, la faptul că efectul de piramidă are un rol benefic în special asupra apei şi aerului şi putem deduce că nu întâmplător au făcut acoperişul în formă de piramidă. Ca să poată să meargă până la izvorul propriu-zis, până la luciul apei, puţul este prevăzut pe latura de sud, printr-o deschizătură, cu arcadă. Tot în partea de sud mai există o nişă care avea rolul de a ţine nivelul apei constant şi de a nu urca apa pe scările coridorului atunci când Dunărea se revărsa şi se ridica nivelul apei”, a arătat muzeograful.

Fântâna monumentală de la Sucidava s-a păstrat foarte bine în timp, astfel că în 1958, când a fost descoperită, după cercetări sistematice, doar cărămida de pe boltă era desprinsă şi căzută în coridor. Obiectivul a fost restaurat şi din 1968 poate fi vizitat.

„În 1958 când a fost descoperită fântâna secretă, conducătorul ştiinţific al cercetărilor, prof. dr. Dumitru Tudor, de la Universitatea din Bucureşti, spunea că acest coridor era intact, cu scările, cu zidurile din pietre de calcar, numai bolta era căptuşită cu cărămidă şi care cărămidă era desprinsă şi era căzută în coridor, zidurile păstrându-se intacte. S-a mai păstrat, prin puţine locuri, forma arcadei bolţii şi după această formă, a arcadei, a fost restaurat coridorul, cu cărămida găsită acolo, dar s-a mai şi completat cu cărămidă mai nouă”, precizează Mirela Cojoc.

În interiorul puţului a fost descoperită o amforă, care este expusă în zidul fântânii, precum şi o monedă de la Mauriciu Tiberius, cel care a urmat în perioada bizantină după împăratul Iustinian.

„Fântâna, practic, a vieţuit până după anul 600, când această parte a Daciei romane a fost prădată de atacurile avarilor şi slavilor care, în drumul lor, au trecut Dunărea şi s-au aşezat la sud de Dunăre”, a mai explicat Mirela Cojoc.

Ea a menţionat că la Sucidava au fost descoperite numeroase amfore, folosite pentru transportul şi depozitarea apei, vinului, peştelui.

„Amfora ar fi putut fi folosită să care apa cu ea, din fântână la suprafaţă. Se şi realizau amfore la Sucidava, în cuptoare, pentru că s-au descoperit cuptoare de ars vase din lut, dar multe din ele erau aduse de la sud de Dunăre, cu vin, pentru militari. Se foloseau pentru a aduce vin sau peşte sau pentru a depozita peşte. Amforele de forma unui cilindru erau folosite pentru cărat apă şi vin şi în cele de capacitate mai mare, mai ample, se aducea şi se depozita peşte. Avem foarte multe amfore descoperite şi restaurate, unele sunt în muzeul de sit, altele în depozitul muzeului. Au fost descoperite şi foarte multe fragmente de amfore ce nu au putut fi restaurate”, a precizat Mirela Cojoc.

Înainte de a începe cercetările sistematice, toată cetatea era doar un deal pe care se jucau copii şi unde păşteau animalele. Iniţial, au fost descoperite zidurile şi au fost consolidate, iar fântâna a fost descoperită după periegheze, în 1958.

„Dacă din secolul XVII, de când se ştie de cetate, până în secolul XX se perindaseră foarte mulţi oameni, istorici, precum Dimitrie Papazoglu, banul Mihalache Ghica, Papazov, Grigore Tocilescu, care săpau la vedere şi-şi îmbogăţiseră colecţiile cu antichităţi, din 1936 încep săpăturile arheologice sistematice, care dezvelesc şi cetatea. Aceste săpături, începând de la epoca contemporană, se săpa până la ultimul strat arheologic, adică până la epoca dacică sau chiar mai jos, până la epoca neolitică. Au fost şi nemţii, care, în Al Doilea Război Mondial, aflând de cetatea Sucidava, au venit şi ei şi au săpat câteva secţiuni, dar neştiinţific, şi au mai luat din obiecte. În cadrul cercetărilor sistematice a fost găsită şi fântâna secretă”, a mai arătat Mirela Cojoc.

Din 1968 poate fi vizitată, după ce a fost restaurată.

Muzeograful a adăugat că lucrările au fost foarte bine făcute, s-a intervenit numai la coridorul de acces, care e cel mai expus, pentru că există diferenţa de temperatură între exterior şi interior. Coridorul de acces, „făcut ulterior – care e separat de monumentul în sine – se mai reface din când în când, mai ales plafonul, ce se mai degradează”.

Din izvorul din care îşi astâmpărau setea în vechime locuitorii cetăţii pe timpul asediilor, beau astăzi mai ales tinerele mirese, fiind considerat izvorul iubirii. În ultimii zeci de ani, miresele merg la Sucidava să ia apă din fântână, conform unei tradiţii locale potrivit căreia mireasa mergea la apă, la un izvor din sat, pentru a-şi purifica spaţiul şi viitorul căsătoriei.

„Foarte multe mirese vin să ia apă de la Sucidava. Înainte se plimba mireasa la apă, prin sat, până la o fântână mai îndepărtată. Acum, de vreo câţiva zeci de ani, unele mirese care vor să respecte tradiţiile merg la Sucidava, iar izvorul este considerat al iubirii, al viitoarelor căsătorii. Se mai spune că aceia care beau apă din izvorul de la Sucidava rămân îndrăgostiţi de aceste locuri”, a arătat Mirela Cojoc.

Vizitatorii cetăţii sunt interesaţi şi de „clădirea cu Hypocaust”, unde se presupune că a fost sediul comandamentului, situată aproximativ în centrul cetăţii.

„Se presupune ca acolo era clădirea comandamentului, pentru că acolo este sistemul de încălzire prin pardoseală şi este centrul cetăţii. Din podeaua construcţiei de formă dreptunghiulară s-a păstrat un fragment care a fost restaurat. Podeaua este susţinută de opt şiruri a câte 22 de stâlpi (pilae), iar în spaţiul dintre podea şi baza stâlpilor circula aer cald provenind dintr-un cuptor – numit praefurnium – aflat în exteriorul edificiului”, a mai spus muzeograful.

Un alt obiectiv de interes pentru vizitatori îl constituie un picior din podul de piatră construit peste Dunăre de împăratul Constantin cel Mare. Din fosta cetate romană se mai păstrează astăzi o criptă.

Sucidava a apărut ca un important centru economic şi militar al tribului geto-dacic „Sucii”, numele său însemnând Cetatea Sucilor. În urma cuceririi Daciei de către romani, pe teritoriul actualei localităţi Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea oraşului civil roman Sucidava.

În timpul împăratului roman Aurelian (270-275) a fost zidită prima cetate de apărare, iar împăratul Constantin cel Mare (306-337) a rezidit această fortăreaţă, a construit un pod de piatră peste Dunăre, cel mai lung din acea perioadă, şi a restaurat drumul roman din Câmpia română – cunoscut şi sub denumirea de „Drumul domnului de rouă”.

Cetatea a fost distrusă prima dată de huni (442-447), iar între anii 527 şi 533 a fost refăcută de împăratul Iustinian, fiind distrusă definitiv de invaziile avaro-slave, în jurul anului 600.

La Sucidava, stăpânirea romană s-a menţinut fără întrerupere până la sfârşitul secolului al VI-lea. Din secolul următor, aria cetăţii a fost locuită de o populaţie românească în formare. În secolele XIV-XVI, pe o parte a ei a fost construită o fortificaţie medievală, un sistem defensiv împotriva turcilor.

„Partea de est a cetăţii a fost completată, în perioada medievală, cu ziduri şi câteva turnuri, ca un sistem de apărare împotriva turcilor, ce datează din vremea lui Mircea cel Bătrân şi până la Mihai Viteazul”, a mai explicat muzeograful.

Sucidava este singura cetate antică, romană, păstrată in situ, din zona Olteniei. În muzeul de sit pot fi observate piese reprezentantive datând din neolitic (cultura Vădastra), din eneolitic (Cultura Celei), din perioada dacilor, din perioada daco-romană, bizantină etc.

Cetatea Sucidava are peste 1.500 de vizitatori pe an, numărul acestora crescând după proiectul de reabilitare finalizat în 2017.

Sucidava este vizitată, în special, de către grupuri organizate de elevi şi studenţi, de specialişti în domeniu, fiind un şantier arheologic şcoală, unde în fiecare an au loc cercetări de specialitate.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=100731

Publicat de la data iul. 16 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, EDUCATIE, EDUCAȚIE&ȘTIINȚĂ, ȘTIINȚĂ.

Zona comentariilor

Meteo în țară

15 octombrie 2018, 19:23
 

NNE
Senin
19°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 18°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 29%
Vânt: 4 km/h NNE
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:30
Apus: 18:32
Prognoza 16 octombrie 2018
Zi
 

NE
Soare
22°C
Vânt: 7 km/h NE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 3
Noapte
 

NNE
Senin
9°C
Vânt: 4 km/h NNE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 15-10-2018 Ora : 3 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 03:25 si 09:00 In zona : Județul Sibiu: : zona de munte de peste cota 1800 m;Județul Sibiu: Tălmaciu, Turnu Roșu, Boița; Se vor semnala : Intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55-65 km/h.
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 15-10-2018 Ora : 3 Nr. mesajului : 2 Intre orele : 03:10 si 09:00 In zona : Județul Caraş-Severin: Moldova Nouă, Oravița, Anina, Bozovici, Pojejena, Berzasca, Sichevița, Răcășdia, Grădinari, Sasca Montană, Lăpușnicu Mare, Bănia, Dalboșeț, Coronini, Ticvaniu Mare, Ciclova Română, Gârnic, Șopotu Nou, Vărădia, Socol, Berliște, Cărbunari, Naidăș, Vrani, Ciuchici; […]

Loto

Horoscop

  • 138.639 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team