ISTORIA NOASTRĂ: Tradiţia ceramicii albe dacice, ţinută în viaţă de o familie de olari din Vlădeşti, Vâlcea
Una dintre cele mai vechi tehnici din domeniul olăritului din România, privind ceramica albă sau dacică, supravieţuieşte datorită pasiunii pentru acest meşteşug a unei familii din comuna vâlceană Vlădeşti.
Eugen şi Violeta Pătru sunt printre cei mai cunoscuţi meşteri populari din Vâlcea, dar şi singurii ceramişti care au mai rămas la Vlădeşti, atelierul lor fiind unicul loc din ţară unde, în prezent, se mai lucrează ceramică albă.
Meşterul Pătru spune că tehnica pe care o foloseşte pentru realizarea vaselor de lut este una străveche, de pe vremea dacilor, şi a învăţat-o de la un alt olar renumit din localitate – Dumitru Schiopu, socrul lui.
„Noi ne menţinem linia tradiţională. Mergem pe ceramica noastră, fără maşinării, fără produse manufacturate. Facem aceeaşi muncă pe care o făceau şi străbunii noştri”, declară, mândru, meşterul olar.
Elementele specifice ale ceramicii de Vlădeşti ţin de tehnica folosită, atât pentru obţinerea culorii albe a obiectelor, cât şi pentru decorarea acestora, spre deosebire de alte centre, localitatea vâlceană fiind singura unde „aplicarea smalţului se face odată cu angoba, direct pe vasul crud”, potrivit olarului.
Electrician de meserie, Eugen Pătru susţine că s-a apucat de olărit pentru că meşterii ceramişti locali au dispărut. Din aproape o sută, câţi erau la mijlocul secolului trecut, acum doar el, care a venit din altă localitate, mai face oale la Vlădeşti.
„Eu m-am apucat de olărit mai mult ca hobby şi la insistenţele socrului meu. Prin 1999, mi-am dat demisia, în aceeaşi zi cu soţia mea, Violeta, şi de atunci amândoi ne-am concentrat numai pe ceramică, pentru că meşterii care mai rămăseseră în localitate erau bătrâni şi nu avea cine să mai lucreze. Încă de prin anii ’60, când au fost construite fabricile şi uzinele în jurul oraşului, mulţi au ales să muncească acolo şi nu s-au mai ocupat de olărit. Le-a convenit mai mult aşa pentru că serviciul era stabil, salariul fix şi nu mai trebuia să umble cu oalele prin târguri. Astfel, din 50, 60 de olari, câţi erau în perioada aceea, după 1990 au mai rămas cinci sau şase, care s-au stins fără urmaşi care să dorească să le preia munca”, a precizat Eugen Pătru.
Din punctul său de vedere, olăritul este o meserie grea, pe care nu oricine poate să o facă.
„Dacă te apuci să faci oale, nu mai eşti liber. Trebuie să aduci lutul, să-l pregăteşti, să-l modelezi, să-l arzi …. Eşti practic legat de el. Noi ne scoatem singuri pământul, cu sapa. Îl cărăm cu roaba acasă, îl udăm şi îl lăsăm să îngheţe iarna, apoi să se dezgheţe, după care îl luăm din nou la sapă ca să îl mărunţim”, explică Pătru, adăugând că pământul folosit la fabricarea vaselor este un alt element specific ceramicii de Vlădeşti. Spre deosebire de alte zone din ţară, lutul de aici are o compoziţie ce îi dă o rezistenţă mai mare la ardere, astfel că vasele pot fi folosite fără teama că puse direct pe flacără se pot sparge.
Meşterul lucrează acum împreună cu soţia, dar şi cu cei doi fii ai lor, care le împărtăşesc pasiunea pentru prelucrarea lutului.
Obiectele făcute de familia Pătru au ajuns în multe expoziţii şi târguri din ţară şi din străinătate şi, potrivit autorităţilor din Vlădeşti, s-a dezvoltat totodată şi turismul local datorită ceramicii realizate de cei patru.
„De câţiva ani, am dezvoltat un centru de olărit la Căminul Cultural din localitate, iar meşterul Pătru ţine acolo cursuri pentru copiii din localitate şi pentru turişti. Avem încredere că această tradiţie va reînvia la Vlădeşti, pentru că sunt deja câţiva elevi la şcoala din localitate, destul de pricepuţi, pe care noi îi promovăm la târguri şi la alte evenimente culturale la care mergem şi care îşi doresc să devină ceramişti. Turismul în localitate s-a revigorat şi el. Vin copii din toată ţara, în săptămâna altfel sau în vacanţe, să înveţe acest meşteşug”, a declarat primarul localităţii, Adrian Cosac.
Comuna Vlădeşti este situată la 7 kilometri de municipiul Râmnicu Vâlcea, pe drumul către staţiunea Băile Olăneşti. Din 2017, localitatea a fost inclusă în programul „Ruta Culturală a Ceramicii”, susţinut de Comisia Europeană, alături de localităţile Horezu, Corund, Vama, Marginea, Rădăuţi, Satu Mare şi Miercurea Ciuc.
Sursa: AGERPRES
Foto: Digi24