La pas prin : Conacul Marghiloman din Hagiești
Alexandru Marghiloman a fost prim-ministru al României în anul 1918 și a avut un rol decisiv în timpul Primului Război Mondial. S-a născut la 4 iulie 1855 la Buzău, într-o familie burgheză rurală. Tatăl său, Iancu Marghiloman, era un înstărit arendaș al Țării Românești, iar mama sa, Irina Izvoranu făcea parte dintr-o familie înstărită din Oltenia. Alexandru Marghiloman a urmat Colegiul Sfântul Sava din București, iar apoi Facultatea de Drept și Înaltă Școală de Științe Politice din Paris. În anul 1879, după absolvire devine procuror și mai apoi judecător la Tribunalul Ilfov. În 1890 se căsătorește cu Elisa Știrbei, nepoata domnitorului Barbu Știrbei, mai târziu cei doi divorțează, iar Elisa se căsătorește cu Ion I.C. Brătianu. În primăvara lui 1918, în preajma Primului Război Mondial, Marghiloman a acceptat să devină prim-ministru într-un moment foarte dificil, atunci când România a fost abandonată de Rusia bolșevică, astfel fiind nevoit să accepte o pace nefavorabilă cu Puterile Centrale. După ce a negociat pacea de la Buftea-București, Marghiloman trimite trupe române la Chișinău pentru a stabiliza Republica Democrată Moldovenească. După votarea Unirii Basarabiei cu România, Marghiloman a primit actul unirii și a acționat pentru recunoașterea acesteia.
Conacul Marghiloman din Hagiești este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Hagiești din comuna Sinești. A fost construit în a doua jumătate a sec. Al XIX-lea, la cererea omului politic Iancu Marghiloman, modificând o veche reședință boierească. Prima etapă a construcției corespunde cu începutul secolului XVII, fiind atribuită familiei Dudescul. În această perioadă datează construcția pivniței, căreia i s-au suprapus încăperile de la parter, boltite semicilindric. A doua etapă corespunde secolului XVIII, iar acum se amplifică parterul, înglobând încăperile existente cu un model de casă boierească caracteristică epocii. Cea de-a treia etapă corespunde anilor 1869-1874, când Iancu Marghiloman extinde vechiul conac după noile modele occidentale ale epocii. Construcția se amplifică și se supraetajează, se schimbă aspectul exterior, păstrându-se intact planul și spațiul interior. De asemenea, pe domeniul conacului există și o anexă, Biserica „Sfântul Nicolae”, Hagiești, ridicată de către Radu Dudescul, în anul 1703.
După moartea lui Alexandru Marghiloman, conacul i-a rămas moștenire Suzanei Marghiloman și apoi lăsat în custodia familiei Capră. După naționalizare monumentul devine sediu CAP Hagiești, iar din anul 1996 intră în administrația Ministerului Culturii. Deși, de-a lungul timpului a trecut prin mai multe etape de restaurare, abandonul, cât și lipsa unui proces de conservare, l-au adus într-o stare avansată de degradare.
Mai multe fotografii aici.
Pentru ziarul online Ultima Oră, Daniela Eremia