La pas prin ţară: Bisericile rupestre de la Basarabi-Murfatlar
Pe drumul ce duce de la Constanţa la Cernavodă, în zona oraşului Barasabi, la numai 15 kilometri de Marea Neagră, se poate descoperi ceva ce mulţi, cu siguranţă, nici măcar nu au auzit: adevărate biserici săpate în dealul de cretă care se află în zonă.
Nimeni nu ştie cine a fost creştinul care a făcut aceste capodopere rupestre sau de ce a simţit nevoia să sape o chilie într-un munte de cretă. Cert este că astfel de descoperiri au făcut ca România să fie printre ţările Europei cu cele mai impresionante vestigii creştine. Multe minunăţii poate sunt încă nedescoperite în România, iar altele sunt doar vizitate de câţiva cercetători.
În vara anului 1957, mai precis pe 11 iunie, muncitorii de la fabrica producătoare de praf alb din zonă, care munceau la extinderea zonei de exploatare a cretei, au descoperit intrarea într-o chilie monahală. Spre mirarea tuturor şi deosebită ca frumuseţe, această descoperire a intrat imediat în atenţia arheologilor. În următorii ani s-au descoperit pe rând alte două bisericuţe, numite de cercetători B1 şi B2, precum şi o serie de locuinţe monahale şi încăperi funerare.
Tehnica folosită pentru îndepărtarea pământului steril a fost tehnica prin împuşcare, fapt pentru care frumoasa descoperire a fost afectată încă de la momentul descoperirii ei, în ciuda importanţei pe care situl arheologic o avea.
În anul 1960 au început să se ia o serie de măsuri ajutătoare, astfel încât situl arheologic a trecut în grija Direcţiei de Monumente Istorice, care a şi demarat o serie de lucrări de restaurare a părţii descoperite până atunci. De asemenea, s-a construit şi un pridvor cu rolul de a proteja intrarea în biserica B1.