Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

LUMEA NOASTRĂ: Mauritius

Republica Mauritius (engleză – Mauritius, franceză – Maurice, creolă de Mauritius – Moris) este o țară insulară din largul coastelor continentului african în sud-vestul Oceanului Indian, la aproximativ 900 km est de Madagascar. Face parte din insulele Mascarene împreună cu insula franceză Réunion, situată la 200 km sud-vest.

În fiecare an, Mauritius sărbătorește Ziua Independenței, obținută la 12 martie 1968 (de sub tutela Marii Britanii).

Capitala se află la Port Louis (circa 155.000 de locuitori) și suprafața totală a țării este de 2.000 kmp. Diviziuni administrative: 9 districte și 3 dependențe.

Populația este de 1,3 milioane de locuitori.

Grupuri etnice: indo-mauritieni — 68%, creoli — 27%, sino-mauritieni — 3%, franco-mauritieni — 2%. Religii: hinduși — 48%, romano-catolici — 23,6%, musulmani — 16,6%, alte religii creștine — 8.6%, alte religii — 2,5%, etc. Moneda este rupia mauritiană.

Clima este tropicală, modificată de direcția vânturilor în sud-est. Iarna e caldă, uscată, iar vara umedă. Relief: coastă netedă, discontinuă spre munți, înconjurând platourile centrale. Cel mai înalt vârf este Mont Piton (828 m). Insula principală, din care țara și-a luat numele, este de origine vulcanică și este aproape în întregime înconjurată de recifuri de corali.

Mauritius este republică parlamentară. Președintele și vicepreședintele sunt aleși de Adunarea Națională pentru un mandat de cinci ani (eligibil pentru un al doilea mandat); prim-ministrul și viceprim-ministrul sunt numiți de președinte. Puterea legislativă este reprezentată de Adunarea Națională (70 de locuri; 62 de membri sunt aleși prin vot popular, 8 membri sunt numiți de comisia electorală care reprezintă diversele minorități etnice; membrii sunt aleși pentru un mandat de cinci ani).

Mauritius este supranumit „Hong-Kong-ul francofon”. Are o economie în continuă creștere, practic, de la obținerea independenței, într-un ritm anual de 5-6%, fapt ce i-a permis înscrierea între statele lumii cu dezvoltare medie. Succesul economic al Mauritius-ului are la bază promovarea investițiilor străine în „zonele libere” (peste 550 de întreprinderi mici, plasate pe întregul teritoriul, care realizează confecții, textile, produse de pielărie, iar mai recent și optice și ceasuri), expansiunea serviciilor financiare (peste 9.000 de firme își au sediul sau filiale în Mauritius), „exprimată” în investiții bancare de circa un miliard de dolari SUA și promovarea turismului (cca. 1/10 din PIB).

Plantatie trestie zahar

Plantatie de ceai

În agricultură (10% din PIB, 14% din populația activă), cultura trestiei de zahăr rămâne dominantă (cca. 90% din suprafața cultivată, 25% din exporturi).

Există, de asemenea, plantații de palmier, de cocotieri în regiunile de coastă, de vanilie și de tutun de-a lungul văilor principale, ceai și cafea pe platouri. Industria producătoare „tradițională” include fabrici de zahăr (cca. 400.000 t/an), țigarete, bere, săpun, conserve din fructe și carne, principalele centre fiind Port-Louis, Grand-Port, Flacq ș.a. În capitală există și o rafinărie de petrol și una de îngrășăminte chimice. Un sector extrem de dinamic este cel al confecțiilor, ce contribuie cu 50% la exporturile Mauritius-ului, iar unul de mare viitor este cel al software-ului (creat cu ajutorul specialiștilor din India). Balanța comercială este ușor deficitară, exporturile acoperind 92% din valoarea importurilor. Principalii parteneri sunt Marea Britanie, Franța, Republica Africa de Sud, SUA.

Templul Kaylasson

Turismul dispune de un potențial natural ridicat și de o infrastructură modernă, încasările anuale fiind în jur de 600 milioane de dolari SUA. În Mauritius vin anual 700.000 de turiști străini (în special din Franța — 39%, insula Réunion — 16%, Republica Africa de Sud, Marea Britanie și Germania).

Mahé de la Bourdonnais

Fort Adelaide

Curepipe

Trou aux Cerfs

Mahébourg

Principalele zone turistice sunt: capitala Port-Louis; Fort Adélaide (secolul al XIX-lea); citadela (1883); statuia vicontelui Mahé de la Bourdonnais (secolul al XVIII-lea); pagode; temple hinduse; moschei și biserici; stațiuni balneoclimaterice; orașele Curepipe și Mahébourg, de pe coasta sud-estică; cratere vulcanice etc. Până în anul 2011 pe lista patrimoniului mondial UNESCO au fost incluse două obiective din această țară.

Insula Mauritius a devenit celebră datorită unui timbru poștal, la care visează fiecare filatelist din lume. Timbrul numit „Mauritius albastru” a fost emis în fosta colonie britanică, în 1827. Până astăzi s-au mai păstrat doar 12 exemplare estimate de colecționari ca fiind cele mai valoroase din lume. Faima sa se datorează greșelii gravorului: în timp ce grava plăcile, Joseph Barnard avea în fața ochilor sigla atârnată deasupra oficiului poștal. Astfel, în loc de cuvintele „Post paid” (franco) a aplicat pe timbru inscripția „Post Office”. Astăzi, locuitorii insulei îi sunt recunoscători gravorului distrat. Datorită lui, timbrele cu efigia reginei britanice Victoria au făcut insula celebră.

Pe insula Rodrigues din Mauritius evenimentul cultural principal este festivalul Kréol, care are loc trei zile la sfârșitul lunii octombrie. În afară de sărbătorile de iarnă, în Mauritius nu există vârf de sezon, acesta depinzând mai degrabă de factori externi (cum ar fi vacanța școlii franceze, care aduce o creștere de prețuri în luna august).

La fel ca și locuitorii, tradițiile culinare din Mauritius își au originea pe trei continente. Vizitatorii au ocazia să guste feluri indiene, chineze, creole și europene, la o singură masă. Bucătarii locali își folosesc creativitatea în rețete proprii, îmbinând ingrediente tradiționale în restaurantele din majoritatea hotelurilor. Pot fi gustate și feluri tradiționale, precum „dohll purri” (clătite din grâu și servite cu sos de tomate și curry), „faratas”, „gateau piments” și „samousas”.

Deși era cunoscută de marinarii arabi și malaiezi încă din secolul 10, Mauritius a fost prima dată explorată de portughezi în secolul al 16-lea și ulterior de olandezi — care a numit noul stat în onoarea prințului Maurits van Nassau (de Orania) — în secolul al 17-lea. Între anii 1715-1810 insula devine colonie franceză — „Île de France” și servește drept o importantă escală în drumul spre India și Ceylon. În 1810 este ocupată de Marea Britanie și devine, în urma Tratatului de la Paris (1814), posesiune engleză (rebotezată Mauritius). După desființarea sclaviei în anul 1834, pe plantațiile de trestie de zahăr sunt aduși muncitori din India și China. La 12 martie 1968, Mauritius își declară independența de stat ca dominion în cadrul Commonwealth-ului, iar la 12 martie 1992 devine republică.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=97625

Publicat de la data Mai 17 2018. Categorii ALEGEREA NOASTRA, CALEIDOSCOP, LIFE & STYLE, LIFESTYLE.

Zona comentariilor

Meteo în țară

23 mai 2018, 0:55
 

E
Senin
19°C
7 km/h
Perceput de temperatură: 18°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 67%
Vânt: 7 km/h E
Rafale de vânt: 7 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 5:41
Apus: 20:44
Prognoza 23 mai 2018
Zi
 

ESE
Predominant însorit
27°C
Vânt: 7 km/h ESE
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 9
Noapte
 

E
Parţial înnourat
14°C
Vânt: 4 km/h E
Rafale de vânt: 11 km/h
max. UV-Index: 9
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 97.999 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team