Mănăstirea Hadâmbu – Cel mai vechi şi vestit lăcas făcător de minuni din România
Unul din locurile în care Maica Domnului a revărsat din belşug milostivirile sale către cei bolnavi, îndureraţi şi suferinzi, este Mănăstirea Hadâmbu din Iaşi, cunoscută şi sub numele de Schitul din Dealul Mare. Aici există patru icoane făcătoare de minuni, care lăcrimează şuvoaie de mir vindecător, potrivit lataifas.ro.
Pelerinajul bolnavilor
Un drum anevoios către un loc plin de miracole. Mănăstirea Hadâmbu din comuna Mogoşeşti, aflată sus în vârful unui deal la 30 de km distanţă de Iaşi, este unul din cele mai vechi şi vestite locuri făcătoare de minuni din România. Deşi pelerinajul este unul extrem de aventuros, bolnavi din întreaga ţară se încumetă până aici cu o singură dorinţă în inimă: să treacă măcar o dată pe sub icoana Maicii Domnului, despre care au auzit că face minuni. Şi răspunsul nu întârzie să apară niciodată. Toţi s-au tămăduit de neputinţele lor: unii de muţenie, alţii de paralizie, alţii de cancer sau de inimă – la propriu şi la figurat.
Lacrimile de pe Icoana Maicii Domnului Prima icoană făcătoare de minuni a Maicii Domnului de la Mănăstirea Hadâmbu a fost zugrăvită în anul 1937 şi mai apoi împodobită cu aur, pietre preţioase şi safire. În anul 1992, ochiul drept al Precuratei a început să lăcrimeze şi să îşi reverse mângâierile peste cei bolnavi. Icoana făcătoare de minuni se află în biserica veche a mănăstirii, care poartă Hramul Naşterii Maicii Domnului. Din mâneca Maicii Domnului a izvorât mir în anul 1995, şi de atunci acest miracol a devenit un obicei, mai ales în preajma sărbătorii din 8 septembrie. O a doua icoană a Maicii Domnului a început să izvorască mir la scurt timp, spre uimirea tuturor. Miracolele petrecute aici au făcut înconjurul ţării. Neîncetat, în acest loc plin de sfinţenie şi vindecări peste fire se adună credincioşi din toate părţile ţării, unii dorind să se vindece de bolile lor, alţii sperând să vadă o minune aievea.
Focul care n-a ars Icoana
În iarna anului 2003, mănăstirea a fost cuprinsă de un foc devastator. Însă icoana a ieşit din foc iradiantă, fără urmă de funingine. Mănstirea a cerut atunci un suflet curat, care a pierit în flăcările încendiului. Nicuşor Leuca venea zilnic la mănăstire cu gândul de a se călugări acolo, dar a fost primit înger în Biserica din ceruri.
Lumina din Icoana Maicii Domnului
O altă icoană a Maicii Domnului care se afla în chilia unui călugăr din mănăstire a plâns cu lacrimi de mir în anul 1997, în Postul Paştelui. Într-una din ziele, intrând în chilie, monahul n-a putut privi spre icoana Maicii Domnului, pentru că aceasta strălumina cu o lumină nefirească. Mirul curgea din trei locuri, astfel că au hotărât mutarea icoanei în biserică, pentru a împărţi din darurile ei fi pelerinilor.
Prezenţa Maicii Domnului
Întreaga mănăstire este locuită de Maica Domnului. Prezenţa ei se simte pregnant în atmosferă, şi mai ales în biserici. Icoanele făcătoare de minuni ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu copleşesc aşezământul şi pe cei care intră pe poarta mănăstirii. Toţi cei care vin aici, pleacă cu speranţa că se vor întoarce cât de curând. Minunile se ţin lanţ, şi au devenit un lucru obişnuit pentru localnici.
Cea de-a patra icoană care vorbeşte despre existenţa lui Dumnezeu şi a intervenţiei Sale în viaţa noastră este icoana Sfântului Ioan Botezătorul de la Schitul Hadâmbu. Pe suprafaţa acestei icoane au răsărit de asemenea şiroaie de mir frumos mirositor, acum câţiva ani. Minunea a durat trei zile.