Serviciu  informatii in sistem RSS
Ultimele titluri
Ultima Oră

Merkel über Alles!

In august 2004 am publicat  in cotidianul “Cronica Romana” un articol intitulat “Locomotiva germanà” (republicat in “Libertatea fàrà democratie si glontul de aur”, RAO, Bucuresti, 2005). In bunà parte in el erau discutate efectele devastatoare ale unei “inlàntuiri diabolice” de factori  (in principal cresterea somajului si cresterea cheltuielilor sociale) ce s-au repercutat in anii de dupà Unificarea Germaniei asupra pierderii competitivitàtii economiei acestei tàri. O analizà necrutàtoare a fenomenului si a consecintelor sale o fàcuse in acea vreme  Gabor Steingart, tanàr redactor sef la “Der Spiegel”, intr-o carte mult discutatà:  “Deutschland – der Abstieg eines Superstars”  / “Germania. Declinul unei Superstar” (Piper Verlag, martie 2004). Steingart preconiza cà odatà cu cresterea costului muncii, grevat de  contributiile sociale, inclusiv cele destinate alimentàrii sistemului de pensii, industriile, pentru a ràmane competitive, vor transforma o parte din munca incadratà contractual in “muncà la negru” si cà simultan se va intàri tendinata de deplasare a unor activitàti industriale spre Est sau Orientul indepàrtat (China etc) pentru a se micsora costurile de productie. Riscul, dupà el era ca economia Germaniei, cea mai industrializatà tarà din U.E.,  sà “tragà in jos” si economia altor tàri europene, prin slàbirea  capacitàtilor ei  de interventie ca principal  contribuabil la fondurile comune. Cifrele care indicau necesitatea unor màsuri de redresare urgente erau necrutàtoare. La vremea respectivà in Germania existau 4,5 milioane de someri, statul social fiind finantat de 27,5 miloane de persoane active in campul muncii, raportabile la o populatie de 82 de milioane de locuitori, dintre care o “crustà” neproductivà in crestere, formatà din copii (12,5 milioane) si pensionati (20 de milioane). Dacà ar fi sa raportàm aceste cifre la situatia demograficà din Romania anului 2004, tinand  cont de o impàrtire in categorii similare, nu putem decat sa concluzionàm cà in 2004 statul social din Romania era deja in plin faliment.

In articolul nostru de atunci ne-am abtinut de la comparatii deoarece intre gradele de dezvoltare ale celor douà tàri diferentele erau abisale.  In perioada respectivà dificultàtile economice ale Germaniei erau deja agravate de costurile enorme ale reorganizàrii economice si sociale a landurilor din fosta R.D.G. (aprox. 1,3 trilioane de euro). Un proces de acomodare insà la realitàtile  “economiei din epoca globalizàrii” era in plinà desfàsurare. Statistici privind gigantica structurà industrialà Siemens, publicate in 2004, aràtau – si exemplul ni se pare elcovent – cà fatà de anul 1993, cand aceasta avea 238.000 salariati in Germania si 153.000 in alte tàri, in anul 2004 numàrul salariatilor din Germania era redus deja la 167.000, in stràinàtate cresterea unitàtilor atingand insà cifra de 247.000. Deja in 2004 cancelarul Gerhard Schröder pusese in practicà màsuri nepopulare mentionate in programul politic “Agenda 2010”. Ele constau in reducerea indemnizatiei de somaj, reformarea fortei de muncà, facilitarea concedierilor in intreprinderile cu numàr mic de salariati. Màsurile vizau si degrevarea intreprinderilor de cateva procente  din contributiile sociale, ele fiind menite a reduce cu panà la 14% costul muncii, tinta fiind propusà de partidul de opozitie CDU.  Initiativele citate  ale Guvernului erau menite a repune Germania in pozitia de “locomotivà” a economiilor din cadrul zonei recent instituite (1999) a monedei comune. Luate in timpul guvernelor Schroder 1 (1998-2002) si Schroder 2 (2002-2006) si tinzand la promovarea eficientizàrii economiei si reduceriii costurilor sociale ele au fost flancate de initiative parlamentare paralele ale Democratiei Crestine (alianta CDU-CSU) al càrui lider doamna Merkel a devenit in aprilie 2000. In 22 noiembrie 2005, dupà configurarea noului Bundestag in urma alegerilor politice, dna Merkel a fost aleasà Cancelar cu 397 voturi pentru si 217 contra, dintre care 51 proveneau chiar din randurile coalitie care a sprijinit-o. La acea datà Germania avea deja 5 milioane de someri, cifrà care nu avea precedent decat in situatia premergàtoare càderii Republicii de la Weimar si ascensiunii nazismului.  In politca  germanà dna Merkel a afirmat imediat unele principii pe care le enuntase incà in anii cand era doar liderul CDU (2000-2006). A fost de la bun inceput o fàtisà sustinàtoarea, chiar impotriva opiniilor membrilor marcanti ai CDU, a dereglementàri pietii muncii.  Deja in timpul guvernelor Schroder doamna merkel  a promovat màsuri privind ridicarea numàrului de ore de lucru sàptamanale. In planul politicii energetice a militat, inainte si dupà “cucerirea Cancelariei”, ca renuntarea la energia nuclearà – calul de bàtàlie al “Verzilor” lui Joschka Fischer – sà aibà loc cu incetenitorul, pentru a làsa timp pentru adaptarea  industirei la noua situatie. In domeniul politicii externe a sustinut  cu tàrie alianta privilegiatà –  bilateralà si in cadrul NATO – cu S.U.A. In primàvara lui 2003 a sustinut, impotriva opiniei publice, invadarea Irakului, dupà care a ràstalmàcit, cu cinism,  atitudinea contrarà a guvernului SPD-Verzi fatà de acest ràzboi – declansat, precum se stie, prin trucarea informatiilor privind potentialul agresiv al armatei irakene – acuzandu-l pe Schröder de antiamericanism.  A criticat, incà din anii cand s-a aflat doar la presedintia CDU, sustinerea de càtre  guvernul de centru-stanga a intràrii Turciei in Uniunea Europeanà, castigandu-si astfel un numàr remarcabil de sustinàtori politici din randul electorilor nedecisi sau “neutri”.

Starea economiei Germaniei actuale este in bunà màsurà rezultatelor drasticelor interventii de liberalizare a pietii muncii fàcute de coalitia de centru stanga (social democrati  si  ambientalistii  condusi de Joschka Fischer, devenit ministru de externe in guvernul Schröder). La preluarea functiei de Cancelar de càtre dna Merkel Germania avea deja 5 milioane de someri, cifrà care nu avea precedent decat in situatia premergàtoare càderii Republicii de la Weimar si ascensiunii nazismului. In momentul de fatà situatia ocupationaà este cat se poate de infloritoare: doar 3,8% din forta de muncà, ceea ce reprezintà minimul istroiei postbelice, este in stare de somaj.  Cine priveste in profunditate cifrele furnizate la sfarsitul anului 2016 de analistii asa numitei Hartz IV, (faza a patra a programului ce poartà numele lui Peter Hartz, directorul persoanalului concernului Volkswagen, ales de Schröder in 2003 pentru coordonarea strategiei de dereglementare a pietii muncii) constatà cà in fapt situatia “statului social” german nu este chiar rozà. La sfarsitul anului 2016 din cele 6 milioane de persoane aflate in evidenta Hartz IV, doar 2,6 milioane erau someri in mod oficial (acel 3,8 % la care ne-am referit mai sus; alte 1,7 milioane  de persoane erau someri neoficiali aflati in procedura eufemistic numità “dispozitiv de actiune” (formare profesionalà, joburi cu 1 euro…etc) + 1,6 milioane de copii de beneficiari, toti supusi unui regin de control coercitiv (vezi si Olivier Ceran, L’enfer du miracle allemand, in “Le Monde diplonatique”, septembrie 2017, p. 6). La acestia trebuie adàugati si cateva milioane de emigranti si refugiati aflati in “parcare”, care reprezintà o problemà in sine si ale càror costuri greveazà pe bilantul statului  acum si vor greva si in perspectivà cu sume ce ar fi  acoperit din abundentà costurile acceptàrii falimentàrii Greciei  – cu respectivele consecinte pentru sistemul bancar german, principalul erogator de credite in directia Grecia – la momentul oportun, adicà inainte de 2015. Dar aceasta este o altà problemà…

*

Dupà instalarea la carma Cancelariei, doamna Merkel a dominat  scena politicà germanà cucerind trei mandate. Rezultatul alegerilor de duminicà 24 septembrie 2017 ii vor confirma o nouà victorie electoralà si al patrulea mandat. “Concurenta” nu este la inàltimea reputatie castigatà de “Mutty”. Dl. Martin Schultz, invitat de colegii de SPD sà lase  scaunul de presedinte al Parlamentului European pentru a se avanta in campania electoralà impotriva dnei Merkel, pàrea, la inceputul confruntàrii, cà are unele sanse de a ajunge primul la potou. Entuziasmul social-democrat s-a stins repede, insusi dl. Martin Schultz – iesit invingàtor, in 2003, in aula P.E., intr-o confruntare verbalà de o rarà violentà cu un Berlusconi, pe atunci presedinte de consiliu, ceea ce i-a adus reputatia unui  combatant redutabil – s-a dovedit a fi un luptàtor politic fàrà nerv si program. Ce mai putea el flutura pe sub ochii germanilor ca perspectivà? O bunà parte din populatia este placidà, satisfàcutà de bunàstare. La Oktober Fest se strang multimi oceanice si curg fluvii de bere. Ca atare München pare toamna “tara miertelor pràjite”. Din pàcate minunile economiei de piatà nu pot dura la infinit  intr-o lume in schimbare rapidà, dominatà tot mai mult de inovatii tehnologice ce schimbà ritmul si perspectivele de viatà ale comunitàtilor umane, intr-un ev in care pe scena istoriei globale apar noi protagonisti, unde deciziile luate pentru mentinerea sferelor de influentà genereazà amenintàri si violentà, unde generatorii de profit in favoarea societàtilor stràine si multinationaleor intrà treptat (cum s-a intamplat si se intamplà, de pildà, in mediul economic al Chinei) in posesia capitalurilor care pot genera profit pentru ei si posibilitàti de investire in aparatele de productie ale propriile natiuni.

Germania in acest moment este la apogeul stràlucirii sale post-bellice. Problema sa acum constaà in ràspunsul pe care le va da sfidàrilor viitorului cu concursul politicii.  Cel putin pentru urmàtorii patru ani decidentul politic principal in aceastà tarà nu va fi, in mod sigur, SPD. Cel mult va fi un copàrtas, cu pondere minorà in decizii finale, in cazul fericit (pentru un partid in plin recul) al revenirii la una “Grosse Koalition” cu CDU/CSU. Deja in zonele industriale traditionale, si exemplul cel mai gràitor este uriasa zonà minierà si siderurgicà a Renaniei, peisajul urban s-a schimbat complect in ultimii 15 ani, ani in care “grosso modo” la carma guvernàrii a stat doamna Merkel.  “Tertiarul avansat” si economia 4.0 au modificat  modelul vietii civice si raporturilor sociale.  “Locomotiva germanà” a transformat Germania intr-un miraj: spre ea se indreaptà multimi din Europa de Est care au au furnizat in genere manà de lucru ieftinà, calificatà in tàrile de provenientà, fàrà costuri adàugate pentru statul german. Sosesc insà si mase de persoane de pe alte continente, multe in afara criteriilor pentru acordarea de refugiu politic sau pentru provenirea din zone de ràzboi.  Cancelara este pentru acestea un fel de vestitor al minunilor de la Maglavit, locul mirific al tàmàduirii bolii sàràciei. Ràmanand noi insà intre parametrii migràrii voturilor in teritoriul intern al politicii germane constatàm cà un procent consistent din acel potential electorat de bazà al SPD,  care a strans mai putin chingile dupà reformele lui Schröder, reforme ale càror rezultate s-au reflectat asupra situatiei economice din timpul celor trei guvernàri Merkel, exercitate in formule de aliante necesare guvernabilitàtii (prima –  dintre 2005-2009 –  si a treia, dintre 2013-2017, au fost tip “Grosse Koaliion” – adicà intre principalele partide: CDU / CSU si SPD; cea de a doua – anii 2005-2009 – intre CDU/CSU si liberali din FDP), se indreaptà spre partidul de guvernàmant. SPD are la aceste alegeri, precum aratà sondajle de ieri-alaltàieri,  sansele racolàrii a 20-22% din voturile celor 61 milioane de electori,  ceea ce ar insemna cel mai slab rezultat electoral obtinut in intervalul scurs de la crearea RFG in 1949 panà acum.   Dat fiind atat contextul politic european, cat  si contextul larg, extrem de volatil si periculos, in momentul de fatà, al relatiilor internationale, realegerea sa implicà insà o redefinire a pozitiilor Germaniei, in mod necesar determinatà si de compozitia viitorului guvern. In centrul dezbaterii politice vor ramane, desigur, problematicile economice si precizarea rolului Germaniai intr-o Uniune Europeanà in format “redus” (prin “pierderea pe drum” a Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord). Uniunea European deja riscà sa se impartà in regrupàri “cu mai multe viteze”, fàrà a se sti dacà tàrile “in acceleratie” si cele in “vitezà de croazierà” se aflà pe drumuri paralele, pe un drum comun, sau pe drumuri divergente. Fronda statelor din Grupul de la Visegrad – si legat sau separatà de ea pozitia Ungariei in probleme vitale pentru Uniune – indemnà la o reflectie aprofundatà in legàturà cu viitorul Uniunii, ce nu poate fi decis doar la Bruxelles, de Jean-Claude Juncker si staff-ul sàu, sau in cabinetele principale de la Berlin si (eventual) in Sala Oglinzilor de la Versailles. Pozitia dominantà a economiei Germaniei in Europa ii va reasigura din nou doamnei Merkel pozitia de personaj in jurul càreia vor gravita decizii ce se vor repercuta asupra tàrilor continentului. Aceastà pozitie este in ultimele luni pusà la incercare de càtre Administratia Trump prin inàltarea barierelor. Pentru promotorul doctrinei geopolitice “America First” este de neconceput ca balanta comercialà a Gemaniei sa aibà surplusul anual pe care il are.  De unde indemnul de a reechilibra interchimbul de produse cu Statele Unite, a càror piatà absoarbe multe produse germane, in dauna productiei interne americane. Preocupàri pentru dezechilibrul intre exporturile si importurile Germaniei au manifestat in repetate randuri atat F.M.I cat si Ministerul de Finante al S.U.A. Deja in 2012 exportul constituia 43% din produsul intern brut al Germaniei, excedentul bilantei de partidelor curente situandu-se in jurul a 170 miliarde de euro, corespunzand a 6,4% din PIB.  Surplusul german in bilantul partidelor curente se realizeazà de mai multi ani in afara Eurozonei si a Uniunii Europene, in Asia, in Europa de Est (in tàri U.E. + Rusia), in S.U.A. Slàbiciunea importurilor fàcute de Germania, conjugatà cu forta importurilor sale  – aràta René Berger intr-un articol din 2014 in care erau analizate si cauzele slààbirii activitàtii industriale din Italia -, au mentinut ridicat cursul monedei euro, ingreunand astfel exporturile si cresterea economicà din alte tàri din Eurozonà (cf.: http://www.ilsole24ore.com/art/commenti-e-idee/2014-01-24/perche-berlino-deve-correggere-eccesso-export-082412.shtml?uuid=AB6uiur) .

Destinul politic al doamnei Merkel ar fi putut fi serios zguduit de unele decizii decizii politice nedigerate de factorii politici si greu digerabile de opinia publicà. Christoph Schwennicke,  redactorul sef al revistei lunare “Cicero” –  Magazin für politische Kultur , scria recent intr-un articol intitulat “Cancelara eternà” cà cel putin trei monumentale erori de decizie ar fi putut s-o scoatà pe Angela Merkel din pozitia de varf in politica germanà. Prima ar fi constat in anularea, intr-un impuls de moment, la primirea stirii dezastrului de la Fukushima din martie 2011, deciziei de a prelungi activitatea instalatiilor nucleare germane de producere a electricitàtii, decizia abia impusà parlamentului, si de a renunta definitiv la productia de energia nuclearà. A doua a constat in operatia de “salvare” a Greciei in 2015. A treia este legatà de nàvala refugiatilor din 2015 si de anuntul deschiderii necontrolate a frontierelor, urmat de enorme complicatii politice, administrative si de ordine publicà durate peste 6 luni si ale càror urmàri sunt incà vizibile. In ce priveste consecintele econmice ale primei decizii expertii au calculat, ne informeazà  dr. Schwennicke, cà germanii vor trebui sà plàteasà panà in 2025 aproximativ 520 miliarde de euro de costuri adàugate pe facturile de electricitate (vezi “Internazionale”, 22/28 septembrie 2014).  La costurile “salvàrii” (prin “infundare” in alte datorii) Greciei ne-am referit si noi in alte articole din Amos News. In ce priveste costurile politicii privind migrantii cifrele sunt doar indicative, tin cont doar partial de cheltuielile de “integrare” si instruire necesare pentru noii sositi  si se bazeazà pe evaluàri ce privesc cheltuielile statului central si landurilor din anii 2015 si 2016. Este vorba de o bazà anualà de 40-50 miliarde. O proiectie pe urmàtorii 10 ani duce la o cifrà globalà de aproximativ 1000 miliarde de euro (PIB-ul unei tàri ca Romania pe ultimii 7 ani). In cercurile analistilor politici existà pàrerea cà nici-un sef de guver nu a creat mai multe probleme  Uniunii Europene decat cele create de Angela Merkel cu incredibila ei invitatie de se da nàvalà in Europa deoarece Germania poate primi in fiecare an 1 milion de migranti. Este  ràspandità in presa germanà pàrerea cà dacà dna Merkel ar fi fost tratatà de presà, si in special de sàptamanalul “Der Spiegel”, in spiritul critic in care a fost tratat omul-cheie al re-unificàrii Germaniei,  cancelarul Kohl, ea nu ar mai fi putut concura astàzi la postul de Cancelar. Angela Merkel este capabil a lua hotarari pripite si fàrà o explicare logicà a consecintelor pe termen lung a acestora. Dupà pàrerea explicità a lui Sigmar Gabriel, expusà intr-un interviu acordat sàptàmanalului “Stern”  cu prilejul demisiei sale din functia de presedinte al SPD, in abordarea chestiunii migrantilor “Merkel a condus Germania si Europa intr-o fundàturà. Mai intai a impus tuturor tàrilor U.e. austeritate si i-a umilit pe francezi si italieni, dupà care a bàtut la usa lor cerandu-le sà isi asume luarea a cateva sute de mi de fugari. A pretinde solidaritate de la altii dupà ce nu ai tinut cont de nimeni este cel putino ingenuitate”. O arogantà stupidà, am zice noi, mai pe sleau.

Doamna Merkel insà este in arenà si va ramane intr-o pozitie ce-i conferà autoritate internà si prin reflex internationalà. Electorii care pàràsesc partidul sàu pentru a intràri randurile formatiunii de dreapta Alternative für Deutschland (AfD) sunt oricum mai putini decat cei cei vin spre ea din randurile SPD si Verzilor. Incepand din seara aceast va trebui sa se gandeascà cu cine sa facà Guvernul. Admitand cà CDU/CSU vor avea un procent din scaunele parlamentului de 36 -37 % si cà SPd va reusi performata improbabilà de 25 %  se va putea refce “Grosse Koallition”. In acest caz nu va ezita sà incerce sa-l impunà din nou ca Ministru de Finante pe Wolfgang Schäuble, “custodele” ortodoxiei  parametrilor de nedepàsit stabilit la Maastricht, dar pentru a càror  incàlcare pentru necesitàti proprii  Germania nu a avut neplàceri cu restul Europei Unite in anii in care guvernul Schröder lucra din plin la  reformarea pietii muncii. Schäuble, care recent a sàrbàtorit in “pompa magna” implinirea varstei de 75 de ani,  nu va fi titularul Finantelor in cazul unei aliante cu Liberalii lui Christian Lindner. Acestia vor cere pentru ei Ministerul de Finante, pentru a putea avea influentà asupra coalitiei guvernamentale. Este improbabil insà ca Liberalii (Freie Demokratische Partei /FDP) sà detinà un numàr de sedii in parlament necesar pentru o majoritate solidà in parlament impreunà cu CDU/CSU.  Momentan sunt cotati doar cu un 10% din scaune. Ca atare in alianta CDU/CSU cu liberalii ar fi de dorit sà intre si Verzii, care vor tinde, ca si in trecuta experientà de guvern cu SPD, sa aibà gestiunea Ministerului de Externe. “Rigoristul” Schäuble ar reveni astfel la Finante, generand toate efectele ce decurg din viziunea sa asupra rolului finantelor in economia unei tàri.

A mai ràmas de vàzut ce se va intampla cu formatiunea Alternative für Deutschland. Cu prea multà usurintà a fost declaratà de sorginte nazistà. In 1949,  o fortà politicà de dreapta, cu legàturi cu medii ex naziste, a intrat in Bundestag si a fost reprezzentatà in primul guvern Adenauer de Heinrich Hellwege, ministrul pentru Afaceri Regionale. In 1953 un alt partid al dreptei radicale, BHE (Block der Heimatvertriebenen und Entrechteten) a intrat in Bundestag si a avut in guvern un ministru care participase la lovitura de stat incercatà de Hitler la Munchen in 1923.  Se intampla intr-o tarà ocupatà de Aliati, unde anti-comunismul devenise o marca de fabricà a democratiei, ca si toleranta pentru post-nazism.

Grigore ARBORE

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=85903

Publicat de la data Sep 28 2017. Categorii Opinii. Comentarii.

Zona comentariilor

Meteo în țară

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 26-04-2018 Ora : 20 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 20:30 si 21:30 In zona : Județul Mureş: Luduș, Iernut, Sarmașu, Band, Râciu, Zau de Câmpie, Valea Largă, Sânpetru de Câmpie, Chețani, Miheșu de Câmpie, Sânger, Cuci, Iclănzel, Șăulia, Bogata, Pogăceaua, Grebenișu de Câmpie, Tăureni, Papiu Ilarian; Se vor […]
  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 26-04-2018 Ora : 19 Nr. mesajului : 2 Intre orele : 19:50 si 21:00 In zona : Județul Mehedinţi: Cujmir, Salcia, Gârla Mare, Dârvari, Obârșia de Câmp, Vrata;Județul Dolj: Calafat, Băilești, Poiana Mare, Moțăței, Ciupercenii Noi, Maglavit, Cetate, Galicea Mare, Desa, Bistreț, Unirea, Rast, Afumați, Goicea, Urzicuța, Piscu Vechi, Ghidici, […]

27 aprilie 2018, 4:20
 

N
Senin
16°C
0 km/h
Perceput de temperatură: 17°C
Presiunea: 1010 mb
Umiditate: 82%
Vânt: 0 km/h N
Rafale de vânt: 0 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 6:13
Apus: 20:15
Prognoza 28 aprilie 2018
Zi
 

E
Înnourat
27°C
Vânt: 11 km/h E
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 7
Noapte
 

E
Senin
11°C
Vânt: 7 km/h E
Rafale de vânt: 14 km/h
max. UV-Index: 7
More forecast...
 

Loto

Horoscop

  • 90.362 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team