Misoginismul extrem și pericolul platformelor sociale: amplificarea urii împotriva femeilor
Ne exprimăm preocuparea față de creșterea alarmantă a conținutului misogin disponibil pe internet, amplificat de algoritmii platformelor sociale.
Misoginismul extrem este nu doar o problemă de atitudine, ci una care afectează siguranța și drepturile fundamentale ale femeilor, conducând la violență domestică, agresiuni sexuale și alte forme de violență bazată pe gen.
Algoritmii platformelor de socializare, unde materialele toxice sunt prezentate sub formă de divertisment, au fost dovediți a favoriza conținutul radical, sugerând constant utilizatorilor videoclipuri care promovează ura împotriva femeilor.
De exemplu, influenceri precum Andrew Tate, cunoscuți pentru promovarea unui comportament hiper-masculin și disprețuitor față de femei, susținând dominanța masculină și controlul asupra femeilor, atrag miliarde (da! videoclipurile cu el au fost vizionate de 11,6 miliarde de ori) de vizualizări și enorm de mulți urmăritori, majoritatea dintre aceștia fiind tineri ușor influențabili.
Declarații cum ar fi că femeile trebuie să stea acasă, că ele nu pot deține funcții de conducere, că sunt proprietatea bărbatului, sau că sunt vinovate dacă sunt violate și multe altele, împreună cu mesajele de ură au consecințe directe asupra societății, transformând ideile misogine în norme acceptabile pentru un număr tot mai mare de indivizi și ajung să fie integrate în cultura tinerilor.
Tinerii sunt extrem de vulnerabili la astfel de influențe, ceea ce duce la formarea unor atitudini toxice și comportamente periculoase. Ideologiile se mută deja de pe ecranele telefoanelor în curtea școlii, deoarece consumul online influențează comportamentele tinerilor, offline.
Misoginismul, la fel ca alte forme de extremism, nu poate fi separat de violența fizică și psihică. Istoria ne arată că societățile în care aceste idei sunt acceptate au rate ridicate de violență împotriva femeilor și de opresiune la nivel instituțional.
O femeie abuzată poate întâmpina obstacole chiar din partea autorităților, care minimalizează gravitatea agresiunii, tratând-o ca o „problemă familială”. Astfel, misoginismul nu se limitează la un comportament individual, ci devine un instrument de control și pedeapsă pentru femeile care îndrăznesc să conteste rolurile tradiționale sau să își ceară drepturile.
Misoginismul în declarațiile publice a fost evidențiat prin comentariile unor figuri publice, inclusiv preoți, care au făcut afirmații controversate referitoare la victimele violului.
Un exemplu notabil este preotul Nicolae Tănase, care a afirmat că în cazul agresiunilor sexuale, circumstanțele în care s-a petrecut violul ar trebui să fie luate în considerare, sugerând că vestimentația și comportamentul victimei ar putea contribui la vina acesteia, preotul susținând că „fetele frumoase care atrag băieți” ar trebui să primească și ele „3-4 luni” de pușcărie, ceea ce a generat reacții puternice din partea autorităților și a societății civile, inclusiv o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și i-a umbrit bunul renume.
Aceste declarații reflectă o atitudine misogină profund înrădăcinată în societatea noastră, unde, conform unor studii, o proporție semnificativă a populației consideră că violul poate fi justificat în anumite situații. Mai mult, cercetările recente sugerează că prejudecățile legate de rolul femeilor în societate contribuie la perpetuarea violenței împotriva acestora.
De exemplu, 86% dintre bărbați și 76% dintre femei consideră că femeile au nevoie de protecția unui bărbat, ceea ce subliniază o cultură de subordonare și control. Astfel, aceste declarații și atitudini nu doar că reflectă misoginismul în rândul unor persoane publice, dar contribuie și la o cultură mai largă care subminează drepturile femeilor și perpetuează violența de gen în România.
Este esențial ca platformele de social media și persoanele publice să își asume responsabilitatea pentru conținutul pe care îl promovează și pentru declarațiile făcute.
Salutăm măsurile luate de guverne, cum ar fi cel al Marii Britanii, care revizuiesc legislația în materie de extremism pentru a include represiuni asupra celor care promovează ura de gen. Yvette Cooper, membră a Parlamentului britanic, a anunțat intenția de a întări legile împotriva extremismului, inclusiv împotriva misoginismului, considerat o formă de terorism care contribuie la radicalizarea tinerilor.
Din perspectiva OADO, este esențial să abordăm această problemă la toate nivelurile societății. Împiedicarea amplificării misoginismului în spațiul public este o primă etapă necesară pentru a proteja femeile și alte grupuri vulnerabile de violență. Dar schimbarea nu trebuie să se oprească aici. Este nevoie de o schimbare profundă a atitudinilor culturale și a modului în care sunt percepute relațiile de gen, pentru a construi o societate bazată pe egalitate și respect reciproc.
Ca organizație, vom continua să monitorizăm această problemă și să cerem măsuri stricte împotriva celor care propagă ură față de femei. Violența bazată pe gen, în toate formele sale, trebuie să fie combătută la sursă, inclusiv în spațiul digital, pentru a proteja drepturile fundamentale ale femeilor și a asigura o societate mai sigură și mai echitabilă pentru toți.
Președinte fondator OADO – ECOSOC – ONU
Lord Sir Florentin Scalețchi